Smaranda Dobrescu
Din nou, pe scurt despre TTIP. In urma lecturilor, cate am gasit, am inteles odata in plus importanta nu numai economica dar si geopolitica si strategica a acestui tratat capabil sa schimbe echilibrele si asa precare ale lumii:TTIP a aparut ca o reactie la acapararea pietelor de catre China, la competitivitatea deosebita a acesteia capabila dupa cum a si dovedit sa devina prima putere economica a lumii.
A. Sustinatorii TTIP prezinta drept argument principal al tratatului faptul ca economiile facute prin eliminarea barierelor vamale si intensificarea schimburilor vor revigora economiile. Pe scurt, TTIP are in vedere dereglementarea completa a schimburilor intre cele doua mari piete.
Eliminarea barierelor comerciale aduce doar castiguri tuturor statelor din UE cat si SUA, un calcul aproximativ aratand ca intr-o perioada de 15 ani, castigul unei familii din Europa va creste cu 550 euro lunar.Un alt argument forte, inca nedemonstrat este acela ca se va remarca un efect pozitiv asupra angajarii.
B. Criticii TTIP argumenteaza:
• SUA vor castiga mai mult decat UE din aplicarea tratatului intrucat actualele norme si tarife sunt mai mari acolo decat in Europa.
• Se elimina barierele netarifare, adica intreg ansamblul de reglementari privind normele de productie sociala, salariala, de mediu, sanitare, financiare, economice, politice. Barosso evalua ca 80% din castigul economic provine din reducerea sarcinilor de reglemantare si a birocratiei. Armonizarea reglementarilor(egalizarea) nu este insa simetrica ca actiune, in sensul ca pentru Europa este o involutie greu de acceptat, avand in vedere reglementarile europene mai restrictive decat cele americane in privinta conditiilor de securitate alimentara si de mediu cel putin. Cum marile corporatii americane se banuieste ca nu-si vor schimba tehnologiile de productie marind costurile este de presupus ca UE se va alinia normelor americane. Astfel, SUA va impune UE regulile sale comerciale. De exemplu, grupurile farmaceutice ar putea bloca distributia genericelor iar serviciile de urgenta ar putea fi privatizate. La limita, apa si energia.Gazul de sist, fracturarea hidraulica ar putea deveni un drept intangibil
• Arbitrajul diferendelor dintre state si investitorii straini conduce la situatia in care multinationalelor li se confera un statut juridic egal cu celor ale statelor nationale iar investitorii straini pot obtine puterea de a controla legislatia si tribunalele nationale pentru a obtine compensatii platite de contribuabili pentru actiuni politice guvernamentale ce vizeaza calitatea aerului, securitatea alimentara, conditiile de munca, nivelul sarcinilor sociale si al salariilor, stabilitatea sistemului bancar.
• Capacitatea de legiferare a statelor e pusa in discutie, normele fiscale, sociale, sanitare si de mediu nu vor mai rezulta din legi nationale ci dintr-un acord intre grupuri private, firme multinationale si avocatii acestora, consacrandu-se principiul primatului dreptului american. Se va asiata la o privatizare totala a justitiei si a dreptului iar UE va fi expusa unui potop de cereri de indemnizatii provenite de la 14400 multinationale care poseda 50800 filiale in Europa.
• De fapt nu se ascunde faptul ca integrarea economica a Europei tinde sa deschida calea modificarii politice, crearea unui mare bloc politico-cultural unit de la San Francisco pana la granita zonei de influenta rusa, continentul eurasiatic fiind taiat in doua. O veritabila Federatie transatlantica s-ar putea naste. Suveranitatea nationala a statelor europene este deja transferata Bruxellului, urmeaza in urma intrarii in functiune a TTIP sa fie transferata si suveranitatea UE catre SUA. Acesta ar fi un proiect de ambitie imensa care ar reprezenta si o turnura istorica majora asupra oportunitatii caruia niciun popor nu a fost vreodata consultat. Reactia fireasca ar fi apropierea Rusiei de China pentru a balansa ofensiva americana si a slabi dolarul, deja atat de expus fluctuatiilor urmare Crizei.
Am sintetizat concluzii, cate am avut la indemana. De recunoscut ca cele mai multe provin din partea stangii, chiar stangii radicale europene, favorabile dezvoltarii si sustinerii Rusiei in lupta sa pentru multipolaritatea lumii.
Gavrila Ch
Multumim doamna Smaranda, e un document extrem de
cuprinzator ce merita toata atentia, prin consecintele radicale ale tratatului.
E nevoie de multa educare pentru a vota responsabil.
Smaranda
Dobrescu De
informatii si de educare. Din pacate una din nemultumirile tuturor este lipsa
aproape totala de transparenta in care se desfasoara tratativele si discutiile
intre parti, desi reprezentanti ai multinationalelor din SUA se spune ca
participa regulat la discutii, intr-o masura mai importanta decat o fac
decidentii oficiali.
Octavian Lupu
Smaranda
Dobrescu Excelenta analiza mai ales ca e si foarte sintetica. Sunt
aproape convins ca generatia viitoare va trai intr-o distopie care va face ca
vremurile actuale sa fie considerate un golden age.
G.Ch Sa ne temem de ce poate fi mai rau; in fizica
cuantica se aplica principiul ' anything that is not prohibited is compulsory'.
Cristi
Pantelimon Cea mai
interesantă analiză găsită de mine este cea a lui Alain de Benoist (un om de
dreapta, totuşi), în care se regăsesc multe din punctele sintezei. Antiamerican
moderat (în sensul unei opoziţii la "americanism", nu la America), de
Benoist tinde a ceda poziţia hegemonică în Europa Germaniei, care, alături de
Rusia (şi China, în fundal) ar trebui să sprijine efortul de integrare
continentalist-eurasiatică. Pentru a avea un cuvânt de spus în această
eventuală nouă construcţie, Franţa ar trebui să se detaşeze, probabil în
manieră gaull-istă, de SUA. Întrebarea este când se va produce, dacă se va
produce, acest punct de inflexiune. Franţa, deşi destul de agitată în ultima
vreme, nu pare a-şi reveni din complicata ecuaţie imigraţionistă (vezi afacerea
Eric Zemmour, foarte recentă). Aici este analiza lui de Benoist: http://rebellion.hautetfort.com/.../entretien-avec-alain...
S.D istoria ne-a aratat
ca inegalitatile din lume le-a netezit in general doar razboiul. Acum in
secolul 21, ratiunea speram mereu ca va invinge iar competitia economica acerba
manifestata ca instrument al luptei pentru suprematie si putere va cunoaste cel
putin o pierdere de intensitate pentru a astepta ca cei defavorizati sa nu aibe
ocazia sa experimenteze legile lui Malthus, inca sustinute, de unii, de altii..
C.P
Pentru
complicata discuţie a identităţii Franţei, un fragment dintr-o dezbatere
Zemmour- Attali. Primul, evreu magrebian-francez, al doilea, evreu francez. În
contextul agitat al primăverilor arabe, putem să ne aşteptăm la noi şi noi
dispute: http://ericzemmour.blogspot.ro/.../eric-zemmour-face...
ericzemmour.blogspot.com|De
BlogZemmour
S.D
Cristi
Pantelimon, am avut in vedere si analiza lui Benoist care mi s-a parut destul
de pertinenta. Ma apropiasem de ea cu ceva rezerve, inspirate si de expunerea
lui Emanuel Todd, postata ieri la grup. Nu i-am gasit insa lui Benoist
contraargumente de data aceasta.
Viorel
Straoanu D-na Smaranda
Dobrescu ma tot gindesc si nu gasesc in istorie ,ma rog cea
cunoscuta de mine,ca razboiul sa fi ,, netezit " vreo inegalitate.Spuneti
,, in general" .Aveti ceva exemple ?
P.FCh Cel putin din sinteza de mai sus TTIP apare ca o
versiune a neoliberalismului pe steroizi in ideea redobandirii competitivitatii
Vestului relativ la cei multi si saraci din Asia. Un fel de cel mai mic numitor
comun intre Vest si China. Cu asta se arunca peste bord tot 'balastul' statului
social si cine stie cat din 'balastul' democratic asaincat sa se pastreze noua
pace sociala in Vest fara cheltuieli in plus.
Din punctul acesta de vedere, ultimii 10 ani in Romania vor fi probabil exemplari. Pe de-o parte, la inceput ar putea fi o bula a integrarii, in care se vor produce transformari dramatice ce vor ascunde transformarile mai profunde ale indicatorilor de calitate a vietii pe care cel putin cetateanul vestic le ia ca drepturi inalienabile azi (educatie, sanatate etc.).
Ce nu pot intelege este de ce Vestul n-a facut un pact civilizational acum 15-20 de ani in loc sa transfere know-how cu abandon catre China. Cuvintele comunistilor imi vin in gand: capitalistul iti va imprumuta si funia cu care sa-l spanzuri. Ca analogie, acest TTIP este ca si cum in 1985 Gorbaciov ar fi adunat tzarile socialiste intr-o uniune pe stilul.... Romaniei lui Ceausescu de ani '80.
Din punctul acesta de vedere, ultimii 10 ani in Romania vor fi probabil exemplari. Pe de-o parte, la inceput ar putea fi o bula a integrarii, in care se vor produce transformari dramatice ce vor ascunde transformarile mai profunde ale indicatorilor de calitate a vietii pe care cel putin cetateanul vestic le ia ca drepturi inalienabile azi (educatie, sanatate etc.).
Ce nu pot intelege este de ce Vestul n-a facut un pact civilizational acum 15-20 de ani in loc sa transfere know-how cu abandon catre China. Cuvintele comunistilor imi vin in gand: capitalistul iti va imprumuta si funia cu care sa-l spanzuri. Ca analogie, acest TTIP este ca si cum in 1985 Gorbaciov ar fi adunat tzarile socialiste intr-o uniune pe stilul.... Romaniei lui Ceausescu de ani '80.
P.FCh Din textul lui de Benoist aflam:
"Pour quel objectif ? L’élimination des barrières commerciales transatlantiques, dit-on, apporterait entre 86 et 119 milliards d’euros par an à l’économie européenne, et entre 65 et 90 milliards aux Etats-Unis, ce qui pourrait entraîner d’ici quinze ans une augmentation moyenne des revenus de 545 euros par ménage européen (chiffres fournis par la Commission européenne et par le Center for Economic Policy Research). Selon un rituel bien au point, on assure que l’accord bénéficiera à tout le monde, qu’il aura un effet favorable sur l’emploi, etc. Rapportées à l’horizon 2027, qui est celui que l’on a retenu, de telles promesses sont en réalité dépourvues de sens. En 1988, la Commission européenne avait déjà affirmé que la mise en place du grand marché européen, prévue pour 1992, créerait entre 2 et 5 millions d’emplois en Europe. On les attend toujours."
Crede careva ca miza reala ar fi cei 545 euro estimati ca surpplus pe familie? Pentru banii aia, cum vine vorba, nu m-as ridica din pat. Aici cred ca-i vorba de altceva si m-as uita in directia serviciilor financiare, dereglementarii banilor/investitiilor etc. Sandramaua este cea mai subreda si gata sa cada la contra-atac de genul bancii BRIC dpdv financiar--adica muntii de hartie fara acoperire din imprumuturi publice si speculatie financiara de pe ambele maluri ale Atlanticului.
De aici incolo, dragi co-prospectivi, scenario analysis.
"Pour quel objectif ? L’élimination des barrières commerciales transatlantiques, dit-on, apporterait entre 86 et 119 milliards d’euros par an à l’économie européenne, et entre 65 et 90 milliards aux Etats-Unis, ce qui pourrait entraîner d’ici quinze ans une augmentation moyenne des revenus de 545 euros par ménage européen (chiffres fournis par la Commission européenne et par le Center for Economic Policy Research). Selon un rituel bien au point, on assure que l’accord bénéficiera à tout le monde, qu’il aura un effet favorable sur l’emploi, etc. Rapportées à l’horizon 2027, qui est celui que l’on a retenu, de telles promesses sont en réalité dépourvues de sens. En 1988, la Commission européenne avait déjà affirmé que la mise en place du grand marché européen, prévue pour 1992, créerait entre 2 et 5 millions d’emplois en Europe. On les attend toujours."
Crede careva ca miza reala ar fi cei 545 euro estimati ca surpplus pe familie? Pentru banii aia, cum vine vorba, nu m-as ridica din pat. Aici cred ca-i vorba de altceva si m-as uita in directia serviciilor financiare, dereglementarii banilor/investitiilor etc. Sandramaua este cea mai subreda si gata sa cada la contra-atac de genul bancii BRIC dpdv financiar--adica muntii de hartie fara acoperire din imprumuturi publice si speculatie financiara de pe ambele maluri ale Atlanticului.
De aici incolo, dragi co-prospectivi, scenario analysis.
P.FCh Dela dezbaterea Zemmour-Attali sunt graitoare
comentariile, chiar daca fiind de pe blogul primului nu iau in seama ce ar
spune aparatorii lui Attali. Chiar si asa, ne putem face o idee despre
clivajele in adancire ale societatii franceze.
P.FCh Unde
gasesc si unde lasa Romania toate aceste contra/miscari TTIP?
In asteptarea lui Godot, al carui prenume nu stiu care mai e azi (stat de drept, reforma, societate multilateral dezvoltata etc.).
In asteptarea lui Godot, al carui prenume nu stiu care mai e azi (stat de drept, reforma, societate multilateral dezvoltata etc.).
S.D Viorel Straoanu.
Inegalitatile in societate apar in special din cauza acumularii de averi sub
forma de capital, imobile, pamanturi, economii, etc Daca ar fi sa ne referim
doar la observatiile lui Thomas Piketty am constata ca până la WWI,
concentrarea bogăției în mâinile celor bogați era mult mai puțin extremă în SUA
decât în Europa. In secolul 20, totuși, situația s-a inversat. Între 1914 și
1950 inegalitățile în bogăția Europei erau șterse de război, inflație,
naționalizări și taxări. Razboiul in sine darama, distruge .
Reducerea inegalităților observată în țările dezvoltate între anii 1914 si 1950-1960 este înainte de toate produsul războaielor și politicilor publice puse în practică după șocuri.
Reducerea inegalităților observată în țările dezvoltate între anii 1914 si 1950-1960 este înainte de toate produsul războaielor și politicilor publice puse în practică după șocuri.
Vlad Agache
Studiul "oficial" pentru uzul DG EPRS,
publicat săptămâna trecută, destinat mai cu seamă celor ce pricep noţiunile
tehnice ale acordului şi ale studiilor de fundamentare: http://www.ceps.eu/.../impact-ttip-underlying-economic...
V.S
Deci...politicile
publice puse in practica dupa razboaie au netezit inegalitatile,necum
conflagratiile in sine.Ma uit in istoria relativ recenta a ultimilor 25 de ani
si observ ca polarizarea averilor se produce neincetat chiar si dupa razboaie
regionale asa cum sint ele. Bineinteles ca dupa WW1 si WW2 cind distrugerile
materiale si pierderile de vieti omensti au fost imense toata lumea era la punctul
zero.Nu cred ca merita pretul aceasta reducere a inegalitatilor.Dar asta e doar
o parere.
S.D Eu cred ca niciun razboi
nu merita purtat decat in cazul cand esti invadat. Razboaiele in sine au
distrus imobile (averi) si fiind stare de razboi s-au confiscat sau taxat sever
averi. Politicile au venit mai apoi.
S.D Multumesc, Vlad
Agache!
Aici este studiul respectiv: http://www.europarl.europa.eu/.../IPOL-JOIN_ET%282014...
Aici este studiul respectiv: http://www.europarl.europa.eu/.../IPOL-JOIN_ET%282014...
S.D Sociologul Emanuel
Todd, apreciind cartea lui Piketty privind inegalitatile din societate
considera ca raspunsul populatiilor va fi in mod sigur legat de rapiditatea cu
care vor saraci. Ce raspuns vor da acestea la viteza de saracire? El considera
ca chestiunea fundamentala este de a sti daca societatea noastra dezvoltata va
sti sa ofere un alt raspuns decat razboiul pentru a restabili macar in parte
inegalitatile. http://www.humanite.fr/les-inegalites-selon-emmanuel-todd...
Octavian Lupu
Iata ca si Bill Gates citeste Piketty. Nu stiu daca
solutia propusa de el, taxarea consumului bogatanilor (exceptand filantropia)
reprezinta solutia dar este remarcabil faptul ca accepta premizele studiului.http://www.gatesnotes.com/.../Why-Inequality-Matters...
Bill Gates reviews Thomas Piketty’s book “Capital in
the Twenty-First Century”
S.D Eu cred ca Bill
Gates este de acord cu principiile pentru ca nu doreste sa faca exceptie de la
majoritatea care lauda cartea . Adica, el recunoaste ca exista mari inegalitati
in societate. Mai departe, cu solutiile diminuarii acestora nu mai e de
acord.Adica el contesta formula care raporteaza rentabilitatea capitalului
total existent in societate intr-un an de zile la cresterea din acel an Asta
este de fapt teoria lui Piketty, pe care o dezavueaza deoarece el propune ca
doar consumul fiecarui individ sa fie impozitat anual. Daca el de exemplu are 1
miliard dolari avere si consuma intr-un an 1 milion pe un iaht si o casa, el va
fi taxat cu 30 mii de dolari dupa propunerea lui si cu 30 milioane dupa
Piketty. . In rest, actele de filantropie le face din profitul unui an, motiv
pentru care va avea deductibilitati la impozitare. In concluzie, sangele de
mare capitalist, apa nu se face!
O.L Aveti perfecta
dreptate. Eu sunt multumit ca un mare "rechin" are suficienta
deschidere mentala pentru a citi si analiza o astfel de carte. E genul de ins
cu care se poate negocia. Se pot identifica solutii. Ganditi-va la fratii Koch.
Astia daca ar fi primit cartea lui Piketty ar fi ars-o pe gratarul din spatele
mansion-ului. Un lucru pozitiv este ca in ceea ce priveste concluziile acestei
carti exista aproape o cvasiunanimitate. In ceea ce priveste solutiile nici autorul
nu este foarte sigur pe el. Solutiile nu trebuiesc imaginate teoretic ci
trebuiesc identificate prin negocieri cu toate partile interesate. Nu doresc sa
argumentez acum ca si asa m-am intins prea mult, dar eu cred ca gasirea de
solutii la problema inegalitatilor crescande a devenit presanta in special in
tarile occidentale chiar daca pe cer nu sunt nori evidenti de furtuna.
S.D Corect! Cele mai
mari sunt in SUA, apoi in Marea Britanie, Germania, Franta. Acestea doar in
perioada de dezvoltare si dupa razboaie nu au avut inegalitati. Intrebarile
mele tin insa de tarile sarace care nu au acumulat de secole precum englezii de
exemplu averi, pamanturi, imobile, etc si care au doar 3-500 imbogatiti dups
`90 si care tari oricum le-ai aplica formula lui Piketty reiese ca sunt
egalitare. Gini confirma de fapt acest lucru. Saracia este aproape generala la
noi, sau averile nu sunt declarate. Greutatea aplicarii impozitarii lui Piketty
rezida de altfel in secretul informatiilor aparat de banci care o face
deocamdata imposibil de aplicat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu