miercuri, 19 aprilie 2017

Mai multe contracte de munca

Mai multe contracte de munca – 10 martie 2017

Smaranda Dobrescu shared a link.
O situatie oferita de Inspectia Muncii demonstreaza ca numarul contractelor de munca noi incheiate la nivel de tara in primele doua luni ale anului a crescut , parasind relativa stagnare din anii trecuti. Nu avem decat sa ne bucuram daca ramanem pe acest trend.




Smaranda Dobrescu In urma cu doi ani cand am elaborat impreuna cu PAz studiul privind salariul minim pe economie, ajunsesem la o concluzie greu de acceptat atunci de unii decidenti: Salariul minim pana la o anumita valoare daca creste nu doar ca nu afecteaza gradul de ocupare, dar chiar il stimuleaza. In crize in special si daca depaseste o anumita valoare determinata empiric,. somajul poate creste. Acum insa, suntem departe de acea valoare, chiar daca teoria e contestata de neoliberalii romani. Practica insa, iata ca o atesta.
http://blog.prospectiv.org/.../salariul-minim-pe-economie...



Dinica Roman "Categoria"munca la gri", destul de răspândită la noi are în vedere plata unui SMEC de către patron şi acordarea unor beneficii suplimentare sub forma unor facilităţi (bonuri de masă, telefon, abonamente, prime, etc) în compensare, susţinute din profiturile patronului. O socoteală simplă va determina fiecare patron în situaţia asta să constate că introducând toate bonusurile în salariu îl costa cam la fel cu mărirea SMEC, fără a disponibiliza din lucrători. Efectul va fi o fiscalizare corectă prin fiscalizarea beneficiilor angajatului, mărirea puterii sale de cumpărare, respectiv îmbunătăţirea veniturilor la bugetul statului. Cresc în acest fel inclusiv şansele ca lucrătorul să fie fidelizat într-o măsură mai mare, iar în timp angajatorul să aibe interesul în creşterea productivităţii muncii acestuia."

Smaranda Dobrescu E foarte adevarat ca vor fi efecte pozitive privind munca la gri. Cred ca lucratorii salariati acum la negru sau la gri vor fi multumiti sa nu mai primeasca telefon, bonuri de vacanta, prime, dar sa li se plateasca asigurarile. De aceea cartesc patronii acum ca pe de o parte e nevoie de forta de munca si pe de alta parte nu le vine sa le plateasca contributiile sociale. Vor recurge obligati la cea mai normala atitudine: plus valoarea dintr-un an se va imparti mai echitabil intre patron si lucratori. Vor creste fondul de salarii dar va creste si productivitatea muncii prin fidelizare deocamdata. Daca vor mai pierde inca un procent din profit pentru R&D, peste un an productivitatea va mai creste inca..

PA-z .
Este un prim efect, oarecum prevazut si de noi (Smaranda Dobrescu si cu mine). Situatia trebuie monitorizata si gestionata, nu poate fi lasata pe pilot automat in conditiile in care tot noi aratam relatia neliniara dintre astfel de masuri si efecte.

Dinica Roman "În România forța de muncă este subplătită, iar capitalul este supraplătit. Capitalul ia aproape 60% din VNB (venitul național brut n.r.), iar forța de muncă ia aproape 40%. Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Lucrul acesta se întâmplă pent ru că întreprinzătorul străin și/sau român își face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp și înseamnă cheltuieli, cu producție care înseamnă cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocați, juriști și așa mai departe, toate astea se varsă în salarii mai mici", a spus Valentin Lazea, cu ocazia lansării "Raportului economic pentru România 2017".

În opinia acestuia, trebuie să lovim "alte popice cu bila noastră" și anume să rezolvăm problemele legate de infrastructură, de producție sau cele de justiție, potrivit Agerpres.

"Noi în România trebuie să învățăm că, dacă vrem să vorbim despre salarii, trebuie să lovim alte popice cu bila noastră, și anume să rezolvăm cu drumurile, cu infrastructura, cu producția, justiția și așa mai departe. Până când vom face aceste lucruri, nu avem decât să stăm aici, să facem conferințe, să ne lăudăm ce ne merge capitalul", a mai arătat economistul BNR.

Subiectul a fost abordat recent și de către Institutul de Cercecetare a Calității Vieții, într-o perspectivă mai degrabă sociologică,decât economică.

Dacă în România un leu din trei lei valoare nou adăugată în firmă ajunge la salariați sub formă de salarii, restul fiind profitul acționarilor, în celelate țări UE proporția este inversă. Salariile dețin o pondere de două treimi din valoarea nou adăugată, este concluzia Raportului Social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

Responsabilitatea salariilor mici din România este pusă în mod fals pe umerii salariaților, anume prin invocarea productivității mici a acestora, spun cercetătorii ICCV în studiul menționat. "Explicația standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea pune responsabilitatea pe umerii salariatului", afirmă ei.

Cauzele sunt altele:

prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea),

tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar.

factorul politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic. Un nivel redus al salariilor a fost considerat a fi un factor cu efect pozitiv asupra creșterii economice: atrage investiții, mai ales din străinătate.

Un alt factor este marginalizarea poziției sindicatelor, fapt care a permis "creșterea producției prin sacrificarea muncii". Salariul minim este, în România, de mai mult de cinci ori mai mic decât în țările europene avansate (16,5% ), dar și la jumătate din nivelul celorlalte 8 țări europene în tranziție (52,7 %), spune raportul.

Există o politică "pro-profit" care, complementar cu prăbușirea capacității de negociere a angajaților, explică situația actuală a raportul dintre muncă și profit. Potrivit ICCV, ponderea profitului în totalul valorii nou create în 2014 era de 62,2% și 37,8% a salariilor. Prin comparație, UE18 are 40,9% profit la 59% salarii, iar UE 8 are 39% profit la 61% salarii. Distribuția este inversă.


Niciun comentariu: