Despre cota unica

Despre cota unica-6 noiembrie 2014

Smaranda Dobrescu  Iata, o prima pozitie a unui politician care mi se pare realista: cota unica. Nu stiu daca va servi tandemului anuntat, dar faptul ca Tariceanu recunoaste ca avem cota de impozitare cea mai mica din Europa cu exceptia Bulgariei si ca ea a fost introdusa din considerente de reducere si simplificare a birocratiei, ca actualul grad de colectare este absolut insuficient, este un reper realiste care il onoreaza pe singurul politician al spectrului politic care atinge acest subiect. Sper ca macar alegatorii stangii sa aprecieze acest lucru si eventual sa-l faca pe Ponta sa se simta absolvit de promisiunea mentinerii cotei unice.
http://www.cotidianul.ro/tariceanu-premierul-lui-ponta-pun…/

Călin Popescu Tăriceanu, prima propunere de "premier" a candidatului PSD la prezidențiale Victor Ponta a declarat recent că "va veni momentul în care nivelul actual de 16% al cotei unice să fie reconsiderat".
România are cea mai scăzută fiscalitate din Europa şi va veni momentul în care nivelul actual de 16% al cotei unice să fie reconsiderat pentru că pretenţiile sunt în creştere, există nemulţumiri legate de lipsa de proiecte în infrastructură sau a altor investiţii, a declarat în urmă cu o săptămână, la Europa FM, Tăriceanu. Declarația acestuia a fost descoperită de adevarul.ro.
„Unii au fetişizat ideea de cotă unică a cărei paternitate mi-o asum, dar nu asta este problema. Problema este nivelul de taxe. Cota unică a fost gândită dintr-un alt motiv, dintr-un motiv de simplificare a cadrului fiscal. Aşadar, ceea ce este însă o problemă care trebuie discutată în România este că românii ar fi foarte fericiţi să trăim cu cotă unică de 16% şi să avem cheltuieli ca şi când impozitele s-ar colecta în Germania sau în Franţa, la nivelul de fiscalitate de acolo. Dar acest lucru evident că nu se poate. Adică, în momentul în care văd nemulţumiri că nu se fac şi mai multe lucrări de infrastructură fizică în transporturi, nu investim în alte domenii, atunci trebuie să ne gândim şi la nivelul de impozitare pe care vrem să îl plătim. Dacă acesta este nivelul de acceptabilitate în România, pe care l-am stabilit în 2004, la finele lunii decembrie, de 16%, şi lumea nu vrea să se mărească taxele, este foarte bine, dar atunci trebuie să avem pretenţii direct proporţionale cu acest nivel. Acesta este un lucru care trebuie spus clar şi simplu. În România, în momentul de faţă, este cea mai scăzută fiscalitate din Europa. Eu cred că acesta este un atu pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltare economică, dar probabil că, la un moment dat, va trebui să vină momentul să reconsiderăm acest nivel pentru că pretenţiile, aşa cum spuneam, sunt în continuă creştere“, a declarat Tăriceanu.

Declarația fostului premier vine în contextul în care Victor Ponta a susținut că nominalizarea lui Călin Popescu Tăriceanu ca premier este garanția că se va păstra cota unică.

Mihaila Augustiniu Mai bine si-ar aminti cand batea Ioana din piciorush pe scarile Guvernului si ii reprosa ceva de genu : "Bai tampitule, tu ai pus sedinta de govern cand eu am vorbit cu oamenii aia sa mergem sa mancam La Mamma ? ".... si sedinta de govern se amana .... Aja ca ..... usurel cu pianu'pe scari...

Prospectiv FCh.  Renuntarea la cota unica este una din prioritatile mari ale momentului. Cei care sunt dispusi sa reconsidere unicitatea cotei unice(sic!) sunt patrioti.

M.A  Ba patrioti sunt cei care pastreaza cota unica ! Dar daca ma gandesc mai bine, patriotyi sunt cei care au varianta platirii a doua impozite : unul progresiv si altul de cota unica. Ba nu, patrioti sunt cei care vor si dublarea TVA -ului. Hai sa fim seriosi. Pe tema asta sa propuna solutii economistii agreeati ca strategi ai guvernului format de majoritatea parlamentara rezultata (in principiu) in urma votului cetatenilor.... Atata vreme cat e govern in functie .... N-are nici o legatura cu patriotismul , ci doar cu minima calificare necesara.

Viorel Straoanu Am ajuns sa pactizam cu dusmanul,suferim de sindromul Stockholm,sintem bine spalati pe creier ,polemeizam pe teme absurde pt oameni care nu sufera de cele de mai sus : care e cea mai buna metoda pt a fi jecmaniti,ne alegem singuri juvatzul.Incet -incet ni s-a implemantat in neuronii de ne-au mai ramas, faptul ca impozitul e bun si TVA-ul care e cea mai mare si mai draceasca forma de rapt e de fapt salvarea lumii.

V.S  Dl Adrian Severin spunea ca alegatorul roman e confuz.Si mai adaug inca o data ,,scuza" pe care o acordam :cum sa nu fie confuz daca ce ieri era rau si monstruos astazi are valoare de postulat ?! Pe tema unica se faceau si desfaceau coalitii,se dadeau politrucii de ceasul mortii in trecute campanii ca astazi aceeasi politruci sa o renege .

P.FCh  Cota unica exista doar in tzarile etern bananiere. E prost facuta si Guvernul trebuie sa vina cu alta multime de taxe pentru a-si face cat de cat numerele si a pastra iluzia statului. In afara de multinationalele ce-si repatriaza profitul, cine castiga net de pe urma cotei unice? Cu siguranta nu romanul covarsit de restul taxelor.

Da, e posibil ca Tariceanu sa se fi sucit, dar daca evidenta acumulata arata ca a fost o greseala, ce faci?

V.S  Imi aduc aminte de impuscatu' care s-a gindit sa spuna ca kilovatul e prea ieftin si de la 0,30 lei l-a majorat la 3 lei.Apoi la vreo citea luni tot el a spus ca de Doamne e prea scump si la ieftinit la 2,50 lei.Cota diferentiata va ascunde in buna obisnuinta ceva care va face ca impozitul unic sa ni se para o binecuvintare.

P.FCh  O particularitate paguboasa a discursului public american s-a impamantenit in Romania cu efecte si mai crunte decat la sursa: Reactia omului impotriva taxelor de ca si cum statul se mentine cu aer.

Iata o descriere a efectului luptei impotriva taxelor: Unii si aceiasi vor fi intotdeauna si mult mai eficienti in a trage fiscul (citeste, societatea/statul) in piept: http://www.cotidianul.ro/documente-secrete-gaura-neagra.../ Restul, adica cei mai multi, sunt intr-o ofensiva pe banii lor impotriva banilor lor.

Zeci de miliarde de euro părăsesc anual țara, în gaura neagră din Cipru

Lista celor 5800 de firme românești care au conturile în Cipru

Principalele 6.000 de firme care deruleaza afaceri ce sustin aproape jumatate din bugetul prognozat al tarii au avut grija sa-si puna profiturile la adapost. Astfel ca, indiferent ca este vorba de multinationale gigantice sau de companiile miliardarilor autohtoni, statul roman ramane cu buza umflata pentru ca zeci de miliarde de euro, in loc sa ajunga la buget, parasesc anual tara, in „gaura neagra” din Cipru. Iar documentele prezentate in exclusivitate de catre ziarul nostru, dar care se regasesc si intr-un raport informativ exploziv inaintat de serviciile secrete catre conducatorii tarii, demonstreaza cu prisosinta acest secret bine ascuns pana acum.

PIB-ul României stă într-o căsuță poștală

Reteta practicata de ani de zile este cat se poate de simpla. In ultima vreme a ajuns insa la proportii aproape ingrijoratoare, care tin deja de periclitarea sigurantei nationale. Pentru ca, anul trecut investitiile cipriote reprezentau 7,8 la suta din PIB-ul Romaniei. O cifra uriasa, mai ales ca nu este vorba, in majoritatea zdrobitoare a cazurilor, de investitii directe si la vedere, ci de cooptarea in actionariatul celor mai profitabile companii din Romania a unor actionari „ciprioti”. Care, in fapt, nu sunt decat niste casute postale unde isi au sediile offshore-urile infiintate tot de catre patronii respectivelor companii. Si care isi asigura astfel „paravanul” dupa care isi ascund miliardele de autoritatile fiscale romanesti, care nu le impoziteaza nici macar cu un leut!

„Firma mamă” suge tot

Metoda a fost lansata si in tara noastra chiar de catre marile companii multinationale, care au gasit astfel solutia pentru a-si repatria legal toate profiturile uriase obtinute in Romania. Astfel ca, in lista miilor de firme care isi deruleaza activitatea in Romania si care isi au „firma mama” intr-un offshore din Cipru se regasesc practic toti gigantii globalizarii. Iar statul roman, spre deosebire de cel ungar, de exemplu, a reactionat extrem d e timid la aceasta strategie folosita pentru a nu plati taxe si impozite in Romania. Desi stiu foarte bine ca „firmele mama” sug, sub diverse forme, toate veniturile obtinute in tara noastra, calculele fiind atat de sarcastice incat, aproape intotdeauna , profitul declarat pe linie este zero. Ca si incasarile statului roman, pe baza carora Ministerul Finantelor a anuntat ca va scadea CAS-ul, va mari pensiile si alocatiile, basca puzderie de alte pomeni electorale aruncate votantilor in perioada urmatoare.

Miliardarii români își bat joc de Fisc

Vazand ca strainii au gasit solutia pentru a nu plati autoritatilor fiscale romanesti decat taxele pe care le vor ei, miliardarii romani au preluat modelul din mers. Asa ca de pe lista „cipriotilor” care dau cu tifla Fiscului, publicata in totalitate la sfarsitul articolului, nu lipsesc practic nici unii dintre liderii din Top 300. De la Ion Tiriac, Bogdan Buzaianu si George Copos si pana la fratii Robert si Ionut Negoita, niciun magnat nu este prost sa plateasca statului roman, scotandu-si banii din tara prin firmele „paravan” pe care le-au infiintat in Cipru. Iar daca Ion Tiriac si-a tras actionari „ciprioti” in toate marile companii pe care le detine( Unicredit Tiriac Bank, Allianz Tiriac Asigurari, Tiriac Leasing IFN SA, Tiriac Auto si Ion Tiriac Air SRL), si fratii Robert si Ionut Negoita isi bat joc la vedere de Fisc. Care se chinuie de ani de zile sa recupereze datoriile de 43 de milioane de euro pe care acestia le au la statul roman pe firmele care formeaza imperiul imobiliar detinut de primarul Sectorului 3 si patronul clubului de fotbal Dinamo. Numai ca, surpriza de proportii, toate cele trei societati vizate, Confort Business Solutions, Confort City Reyidential si Domus Stil Construct SRL au profituri uriase in Cipru, miliardele de euro care trebuiau executate de ANAF intrand in conturile „paravanelor” cipriote Maxday Holdings Ltd., Mendario Trading and Investment Ltd. si Blue Bliss Consultants Ltd.

Cel mai bogat român e tot „cipriot”

Iar pentru ca tacamul umilintei sa fie deplin, pana si cel mai bogat roman, care face atata tam tam ca este cercetat penal pentru ca este singurul investitor autohton care sustine la greu bugetul tarii, s-a facut la randul sau „cipriot”, ca sa scape de aceleasi impozitari. Este vorba de Ioan Niculae, care foloseste aceeasi „gaura neagra” cipriota in care se pierd banii ce ar trebui incasati de catre statul roman. Astfel, firmle detinute de acesta, care au cifre de afaceri uriase, se ascund in spatele unor obscure „casute postale” din Cipru. Bio Fuel Energy SRL(cifra de afaceri 43 milioane de euro) are drept actionar pe Varenned Enterprises, Rafinaria Astra Romana pe Kalatse Enterprises Ltd., iar Amonil SA pe Salink Ltd., ca sa dam doar cateva exemple.

La ăștia nu vă mai dați?

Ce-i drept, daca fie si o mica parte din firmele de pe aceasta lista nu si-ar scoate banii din tara, via Cipru, toate masurile sociale anuntate de catre guvernanti ar putea fi pe deplin sustenabile. Insa intrebarea pe care ar trebui sa le-o puna milioanele de contribuabili care la inceput de an se inghesuie la ghisee sa isi plateasca darile ca sa beneficieze si ei de ridicola reducere de 10 la suta este daca au „tupeul” sa se dea si la smecherii de pe aceasta lista. Mai ales ca, iata, numele lor sunt de acum si publice!

Au jonglat cu miliarde de euro

Metro Cash & Carry Romania, care are ca actionar societatea cipriota Zareba Holdings Limites, a avut in cursul anului 2011 o cifra de afaceri de 1,1 miliarde de euro si un profit declarat de 29 de milioane. Operatorul Orange, care are in spate companiile cipriote Blandon Enterprise si Tatika Investments LTD., a declarat o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro si un profit frumusel, de 216 milioane de euro. Pe de alta parte, gigantul Romtelecom, care a rulat cam aceeasi suma ca si Orange (mai exact, 700 de milioane de euro), a trecut la rubrica profit un mare zero.

Medicamentele și pâinea au adus profit

Nici companiile farmaceutice care au zeci de contracte cu statul roman n-au dus-o rau in anul respectiv: producatorul de medicamente Ropharma a avut o cifra de afaceri de 96 de milioane de euro si un profit de trei milioane, iar distribuitorul A&G Med Trading a jonglat cu 90 de milioane de euro si a ramas cu un profit de 300.000 de euro. Ramanand tot in sfera sanatatii, reteaua de policlinici MedLife a rulat 41 de milioane de euro, insa a declarat profit – zero. Painea firmelor Vel Pitar si Sapte Spice care a ajuns pe mesele romanilor a avut si ea gust de Cipru, cele doua firme fiind detinute aproape in intregime de fondul de investitii Broadhurst Investments LTD. Vel Pitar a declarat in 2011 o cifra de afaceri de 73 de milioane de euro si zero profit, iar „sora” ei, Sapte Spice, a mentionat o cifra de afaceri de 57 de milioane de euro si un profit de 150.000 de euro.

Coca-Cola și Pepsi, vecine în Cipru

Quadrant-AMROQ Beverages SRL, firma care imbuteliaza Pepsi in Romania si firma Dorna Apemin SA, care este detinuta de Coca-Cola, au uitat de dusmania de moarte si s-au facut vecine in Cipru, numai ca sa scape de darile din Romania. Quadrant-AMROQ Beverages SRL a declarat o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro si un profit de 2,5 milioane de euro, in timp ce Dorna Apemin a declarat o cifra de afaceri de 2,5 milioane si un profit de doar 90.000 de euro.

Iata inca un caz: http://adevarul.ro/.../luxemburg-paradisul.../index.html

V.S  Singura zona unde se face rapt pe baza de TVA este Europa..una la mina ,doi la mina oamenii observa ca nu ( numai ) statul traieste din banii lor ci niste paraziti ,imbogatiti peste noapte si atunci unii nefiind legume reactioneaza ,zic unii pagubos.

P.FCh . TVA a fost introdus in Australia si Canada cu mare succes. Oameni seriosi in SUA gandesc ca un TVA ar putea rezolva problema taxarii/evaziunii si simplificarii codului de taxe, care este un chin pentru TOTI.

Nivelul TVA in Romania mi se pare insa a fi EXCESIV, mai ales cand vine vorba de taxarea la acest nivel a esentialelor (mancare etc.).

M.A  Cu mult timp in urma in romanica exista ceva care se numea "adaos commercial". Unul din ex-savantii-prim-minisstrii l-a desfiintzat, pe motiv ca fiecare e liber sa profite cat poate... Cum de altfel au si reusit unii, vanzand televizoare color second-hand cu profit 5000 % . Oricum, acel adaos commercial reprezenta practice ce castiga agentul economic la tranzactionarea unui produs. Nefiind economist sau contabil de profesie, probabil am o viziune mai simplista ... asa ca rog sa mi se explice de ce trebuie aplicat TVA -ul la cheltuieli si nu trebuie aplicat NUMAI la cantitatea de profit / unitate de produs tranzactionat. Ca logic asa ar fi.... desi logica e oprita la poarta companiei de apa-canal care, scuzati expresia, aplica tva si pe defecatie . (cine nu stie sa roage un prieten care sta la caa sa vada facture de apa - canal, la rubric taxa pe apa reziduala, care in mare masura e formata ori din apa de ploaie, ori din cea folosita la dush sau la evacuarea productiei din vasul de toaleta).

P.FCh  Elementar: pentru ca profitul poate fi mascat, domnule.

M.A  Profitul / unitate de produs tranzactionat ? Ma indoiesc, domnule...

P.FCh .Daca ne-am inteles ca a cauta sa taxezi doar profitul nu e o solutie, iata de ce nu poate fi nici taxarea pe unitate de produs tranzactionat: pentru ca unitatile in discutie nu sunt standard. Adica nu poti taxa un smart-phone la fel ca un mobile phone obisnuit.

Asa ca scurtatura ramane una singura: Taxezi consumul. Rept, 25% mi se pare excesiv!

M.A  Sigur ca e excesiv. Valoarea unui Iphon e 100 unitati, din care costurile pana la reft sunt 70 . Aplici tva la 30. Valoarea uni Smart 110, iar costul la raft 90. Taxezi tva 20 . O simpla schimbare de forma a formularelor fe facturi contabile. Profitul intreprinderii e alta poveste.

P.FCh .De acord ca putem spune cate unitati reprezinta un produs la un moment dat, dar complexitatea mentinerii pasului cu inovatia tehnologica ar fi un exerctiu de risipa. Domnule, sa ne amintim, cel mai mic numitor comun.

M.A  Cel mai mic numitor comun ar fi taxarea cu 90 % a venitului , ca oricum asa face statul roman... Eventual instituirea zilelor de claca, munca voluntara si munca patriotica doar ca pedeapsa pentru cetatenie. Ideea de numitor comun in ceea ce priveste taxarea nu mi se pare adecvata. Statul fura din principiu.

P.FCh  Domnule, daca n-ati lucrat niciodata pentru STAT, STATUL nici n-a facut vreodata ceva pentru dumneavoastra?

Pot admite ca romanii au cunoscut guvernari inepte si guvernanti hoti, dar daca aruncati statul odata cu disfunctiile sale la gunoi, nu va va ramane prea mult.

Cautati sa indreptati statul, nu sa-l sugrumati! Fara stat, veti ajunge client pe credit, moment din care s-ar putea sa nu mai fie mare lucru de facut.

Intelegeti ca desfiintarea statului roman este obiectivul inamicilor sai/viitorilor dvs. creditori.

___________
Pe timpul Razboiului Mondial II, rata de taxare in SUA ajunsese pana la 90%.

P.FCh  Aici in SUA, majoritatea celor impotriva statului/taxarii sunt cei care intr-o forma sau alta sunt... asistati cu programe federale atat de vechi si populare incat nu-si pot aparent da seama ca vor sa-si taie craca de pe care canta impotriva statului/taxarii.

Imi dau seama ca in Romania ultimilor 10 ani, statul si-a redus/eliminat multe din functiile sale in timp ce taxarea a crescut, dar solutia nu e atat in taxare cat in terminarea iluziei neoliberale. Statul ar trebui sa
nu se mai auto/desfiinteze, pe falsul motiv ca astfel ar invita investitori, ci sa devina investitorul sef pana la aparitia celor privati!

V.S  Mama ma-sii ! Imi vine sa musc din Das Kapital.

P.FCh  Din pacate, intre 1947 si 1990 Romania n-a facut socialism, ci un fel de altceva care s-a sfarsit in bascalie. Din (aceleasi?) pacate agravate, dupa 1989, Romania nu face capitalism, ci un fel de altceva, care e inca foarte luat in serios.

A trebuit sa trec oceanul sa vad cat de putin stiam din toate cele. Inca nu stiu Das Kapital dar din schitele si referintele facute la aceasta lucrare deduc faptul ca nu-i cea mai rea descriere a capitalismului. De fapt, descrie capitalismul mult mai bine decat multe din simplificarile neoliberale, care se pot regasi oriunde mai putin in ce ne inconjoara.

M.A  =)) Am lucrat pentru stat .... toata cariera ... punandu-mi la modul propriu piele in batz ca sa-l apar. Asa ca daca e sa discutam prin prisma experientelor personale de munca, lupta si viatza, parol ca sunt printre cei care chiar au dreptul sa-l critice. Dar banuiesc ca eventuale tentative de atacuri personale sau confesiuni 0nto-filo-genetice le-am putea dezbate intr-un alt context.

P.FCh .
Domnule, cu toata cuviinta, as recomanda oricarui roman cateva carti ale lui Charles de Gaulle; celor in structurile de aparare le-as cere sa-l citeasca.

M.A  Ca bine ziceti. Imi permiteti sa reformulez un pic? Eu as recomanda oricarui roman sa citeasca cateva carti....

Petre Opris Mai întâi trebuie reamintit românilor ce înseamnă cuvântul carte şi cum se deschide aceasta. Nu, nu cu telecomanda, aceea este pentru televizor.

M.A  Sigur ca nu! Se deschide din taci-scrinu de la Ifon

P.FCh S-a rezolvat si cu cota unica, nu se poate alta, pe tot felul de motive, decat ce avem acum....

Cat va mai rezista cota unica la 16%? Se va modifica sau nu? Daianu: S-a vorbit de unele sugestii ale expertilor FMI de a modifica nivelul cotei unice. Vezi ce spun Daianu, Chitoiu, Socol, Laurian Lungu despre viitorul cotei unice

de Dan Popa     HotNews.ro

Cat cheltuieste angajatorul pentru fiecare euro net platit angajatului

Saptamana trecuta s-a iscat din senin o discutie care s-a si stins rapid dupa cateva ore: fostul premier Tariceanu a parut a fi in favoarea unei "re-evaluari" a cotei unice. "Viitorul guvern va trebui sa reconsidere actuala cota unica de impozitare de 16%", a spus premierul, dupa care a revenit, declarand ca "nu mi-am propus niciun moment si nu am nicio intentie pentru viitor sa renunt la cota unica de impozitare". Pana acum, in mod oficial, doar Sindicatele au propus delegatiei Fondului Monetar International desfiintarea cotei unice de impozitare si introducerea impozitarii diferentiate. Desi un calendar rezonabil de trecere la impozitul progresiv ar fi 2016, voci autorizate din piata spun ca acest lucru s-ar putea face mai repede. "Chiar daca Finantele spun ca tehnic nu se poate, reamintesc ca declaratiile de impozit pe venit se depun la un an de la introducerea impozitului progresiv, timp in care se pot pune la punct detaliile tehnice. Teoretic, el poate fi introdus in 2015, din moment ce primele declaratii se depun abia in 2016", mai spun sursele citate.

• Daianu: Un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de administrat in Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de 16% in perspectiva

"Calin Popescu Tariceanu a avut probabil un "slip of tongue" pornind de la incasarile slabe din Romania si presiunile viitoare pe buget. Imi aduc aminte ca s-a vorbit cu ceva timp in urma de unele sugestii ale expertilor FMI de a

Daniel Daianu

modifica nivelul cotei unice, sau chiar de a merge spre o impozitare diferentiata a veniturilor personale. Exista variante mai multe. Cred ca este prea tarziu pentru a modifica filosofia fiscala pentru bugetul anului 2015, desi largirea bazei de impozitare ofera inca spatiu de actiune. Cred totodata ca un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de administrat in Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de 16% in perspectiva. Si mai este ceva: o politica fiscala pragmatica si open-minded nu se sprijina pe fundamentalisme ideologice", crede Daniel Daianu, fost ministru de Finante, in prezent membru in boardul Bancii Nationale a Romaniei.
In opinia lui Daianu, sistemul fiscal trebuie sa incurajeze economisirea in conditiile in care fostul model dre crestere, bazat pe intrari masive de capital, si-a dovediti carentele. romania are nevoie in continuare de import de capital, dar trebuie sa mizeze mai mult pe resurse proprii. Si aici intervin deductibilitati fiscale, asa cum se practica in alte tari.

• Socol: Nu vom asista la modificarea nivelului de cota unica de 16%

"Declaratiile fostului Premier Tariceanu au fost scoase din context. Nu vom asista la modificarea nivelului de cota unica de 16%", este convins principalul consilier pe probleme economice al premierului, Cristian Socol.

El spune ca la nivelul de 16% al cotei unice s-a ajuns considerandu-se ca este un nivel optimal pe curba Laffer astfel incat sa

Cristian Socol

se stimuleze mediul privat si sa se minimizeze pierderile de venituri la bugetul de stat pe termen scurt.

 "Nu trebuie modificat regimul de cota unica de impozitare de 16% in Romania. 16% este un nivel rezonabil si asigura predictibilitate si stimulent pentru afaceri", mai spune Socol.

Cat despre filosofia fiscala care a stat la baza introducerii cotei unice, Socol are urmatoarele argumente: crestere de competitivitate la nivel regional, atragerea de investitii straine directe, reducerea costurilor administrative in colectarea impozitelor, reducerea evaziunii fiscale si scoaterea la suprafata de locuri de munca din economia subterana.

• Laurian Lungu: Riscul de a modifica/schimba cota unica in viitorul apropiat, doar din ratiuni de doctrina politica, este mult prea mare pentru economie

Unul din cei mai echilibrati macroeconomisti romani, Laurian Lungu, considera ca ar fi o eroare fundamentala sa renuntam la cota unica. "Din punct de vedere economic, renuntarea la cota unica, sau cresterea acesteia, in contextul economic actual este fundamental eronata. O asemenea masura ar impinge economia Romaniei pe un palier de dezvoltare inferior in anii ce vin. O tara ca Romania, in care colectarea veniturilor bugetare prezinta dificultati, este de preferat sa aiba un sistem fiscal cat mai simplu, care sa lase cat mai putin loc de interpretari.

Laurian Lungu

Acest argument, pe langa acela de crestere a competitivitatii regionale au reprezentat motivatiile principale pentru introducerea cotei unice in 2005", spune Laurian Lungu.

"Din aceasta perspectiva este esentiala mentinerea cotei unice la acest nivel in conditiile in care competitia fiscala la nivel regional a ramas la fel de acerba iar efortul de atragere al capitalului strain este semnificativ mai mare decat in 2005. Cotele impozitului pe profit sunt de 10% in Bulgaria, 16% in Ungaria si 15% in Cehia. Si tarile vecine care nu sunt in UE au cote de impozit competitive, Ucraina 17% sau Moldova 18%", mai spune economistul roman.
Insa, cel mai solid argument pentru mentinerea status quo-ului vis-a-vis de mentinerea cotei unice la actualul nivel -crede Laurian Lungu- este starea economiei Romaniei. "In acest moment economia autohtona se afla intr-un echilibru fragil, dovada impactul negativ masiv pe care introducerea accizei pe carburanti si a taxei pe stalp le-au avut si care au trimis economia direct in recesiune. In aceste circumstante este nevoie de o relaxare fiscala si nicidecum de o crestere a acesteia. In conjunctura economica delicata in care ne aflam, ajustarile fiscale trebuiesc facute marginal, in directia sprijinirii cresterii consumului si a investitiilor. Altminteri efectul net, atat asupra economiei cat si asupra veniturilor bugetare, este unul negativ. In plus, oportunitatea modificarii cotei unice din punct de vedere al nivelului de colectare al impozitului pe venit, este serios pus la indoiala de istoria recenta. De exemplu, analiza pe un ciclu de patru ani arata ca in perioada ex-ante 2005, veniturile din impozitul pe salarii, ca pondere în PIB, au fost inferioare comparativ cu perioada în care a existat cota unica", a explicat Lungu.

In opinia sa, este ingrijorator faptul ca in ultimii ani recurenta temei ce vizeaza modificarea cotei unice continua sa fie atat de persistenta deoarece asemenea discutii sunt total deconectate de realitatea economica. Cota unica de 16% continua sa ramana in acest moment unul dintre foarte putinele avantaje competitive ale economiei Romaniei. Riscul de a o modifica/schimba in viitorul apropiat, doar din ratiuni de doctrina politica, este mult prea mare pentru economie.

• Daniel Chitoiu: Nu putem vorbi de o revizuire în conditiile în care nu s-a discutat despre asa ceva. Nu exista nicio intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice

Fostul ministru liberal al Finantelor, Daniel Chitoiu, a spus si el ca nu exista nicio intentie de modificare a cotei unice. "Nu putem vorbi de o revizuire în conditiile în care nu s-a discutat despre asa ceva. Nu exista nicio

Daniel Chitoiu

intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice. Va reamintesc ca în programul de guvernare al USL este trecuta mentinerea cotei unice. Se dorette respectarea programului USL, un program care tine cont de realitatile economice si de nevoile mediului de afaceri.", a declarat Chitoiu pentru HotNews.ro. In opinia lui, prin introducerea cotei s-a urmarit atingerea unui nivel sustenabil si suportabil care sa contribuie totodata si la ridicarea gradului de colectare înspre 90-95%. "De asemenea s-a avut in vedere si nivelul cotelor de impozitare  in statele din regiune, astfel incat Romania trebuia sa devina atragatoare pentru investitiile straine, fapt ce s-a si intamplat(volumul investitiilor straine intrate in Romania in perioada 2005-2008 a fost in jur de 35 mld euro, dublu fata de nivelul acestora intrate in tara in perioada 1990-2004).În acelasi timp s-a tinut cont si de nivelul deductibilitatilor specifice impozitarii progresive de la acel moment", spune Chitoiu.

Totodată, s-a urmărit simplificarea fiscală, reducerea birocratiei, mai spune fostul ministru de Finante."Să ne amintim că milioane de contribuabili nu au mai fost nevoiti să depună declaratiile globale de venit. Nu în ultimul rând, introducerea cotei unice a urmărit îmbunătătirea colectării veniturilor bugetare, prin diminuarea evaziunii fiscale. Acum, după 9 ani, efectele benefice se văd cu ochiul liber si nu pot fi negate de nimeni", a mai precizat Daniel Chitoiu.

• Daianu: Cota unica a avut si menirea de a simplifica fiscalitatea intr-o tara cu institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata

"Nu am crezut in cresterea semnificativa a incasarilor fiscale; curba Laffer mi s-a parut discutabila in circumstantele concrete  si, oricum, capitalul strain venea fiind atras de perspectiva aderarii Romaniei la Uniune. Dar exista o ratiune puternica de introducere a unei cote unice pornind de la slabiciunea institutionala, de la cautarea de rente intensa practicata in tari ca Romania, inclusiv prin obtinerea de facilitati fiscale. Deci, fara a aduce incasari fiscale suplimentare deosebite, asa cum au crezut sau clamat unii, cota unica a avut si menirea de a simplifica fiscalitatea intr-o tara cu institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata. Pe de alta parte, aspectul de fairness, echitate in impozitare a fost subestimat atunci si nu numai la noi. Vedem ca, in ultimii ani, peste tot in lume acest aspect capata proeminenta in conditiile in care studii temeinice evidentiaza o legatura intre dinamica economica si distributia veniturilor", mai spune Daniel Daianu, recent cooptat in Consiliul de Administratie al BNR.  Am in vedere, adauga Daianu, nu neaparat ce spun Piketty, Emmanuel Saenz, ci analize ale FMI, OCDE, statement-uri ale unor sefi de banci centrale maeri, precum Janet Yellen, Mike Carney. Problema distributiei venitorilor trebuie pusa in relatie si cu conduita marelui business, care evita sa plateasca taxe si impozite prin tot felul de “optimizari”. Aceasta face ca povara sa cada pe cei cu venituri medii si mici, pe intreprinderile mici si mijlocii (care nu folosesc numeroase jurisdictii fiscale in activitatea lor)

"Nu stiu cum s-a ajuns la nivelul de 16% atunci. Au fost insa cateva seminarii publice unde Alianta DA a incercat sa intemeieze noua filosofie fiscala, cota unica de 16%, prin calcule/estimari", isi aminteste Daianu.

Daianu sugereaza si cateva repere pentru politica fiscala, care ar trebui sa tina cont de urmatoarele trasaturi ale economiei Romaniei:

• Romania are intre cele mai mici incasari fiscale din UE, nu atat din cauza nivelului taxelor si impozitelor. In raport cu alte tari nou intrate in UE incepand cu 2007 avem venituri fiscale mult inferioare (27-28 din PIB anual la noi fata de media de 34-35% in CEE si de 44% in Vestul Europei). Ceva nu este in regula. Si aici vedem ca logica curbei Laffer nu a operat. Bulgaria care a intreprins o reforma adevarata a obtinut in plus peste 3% din PIB incasari fiscale in cativa ani,.

• suntem tara in care ponderea castigurilor din profit in PIB este printre cele mai mari in UE, peste 55% (si vedem cat de putin se obtine la buget din aceasta sursa!!!)

• inclinatia de a plati impozite nu a fost modificata de nivelul fiscalitatii, de cota de 16%; este o morala aici...(exista o “cultura a neplatii” in Romania)

• evaziune fiscala masiva, inclusiv din cauza activitatii defectuoase a ANAF, a conexiunilor nenorocite intre mediul de afaceri, administratiile locale (financiare), politic

• tax-avoidance (evitarea platii impozitelor si taxelor) pe scara larga, mari corporatii care "optimizeaza" transferand venituri obtinute in Romania in strainatate (vezi si scandalul recent legat de Luxembourg ca “paradis fiscal”)

• economia subterana mare, care se vede si in ponderea remunerarii muncii in PIB (printre cele mai scazute in UE, cca 33% din PIB in 2012 potrivit datelor Eurostat) si care, mai departe, explica incasari relativ mici din impozitarea muncii (desi CAS este mare). Drept este ca cifra de 33% ar trebui corectata cu cei care sunt platiti nu pe carte de munca, ci prin firme proprii.

• nefiscalizarea agriculturii;

• foarte mici redevente fata de cat s-ar putea obtine din exploatarea resurselor naturale.

• am ajuns in situatia sa practicam un TVA foarte mare cand veniturile celor mai multi cetateni sunt modeste si sub-modeste. Este adevarat ca impozitarea consumului pare sa fie de preferat cand factorii de productie sunt tot mai mobili, dar faptul in sine ridica semne de intrebare privind alcatuirea structurii fiscalitatii la noi.

•  neutralitatea fiscala este in spatele viziunii potrivit careia pietele functioneaza smooth, cu imperectiuni irelevante, ceea ce adesea nu este conform cu realitatea. Este legitim sa ne ferim de abuzarea unui regim fiscal de non-neutralitate, de incercarile unor grupuri de interese de a obtina rente necuvenite. Pe de alta parte un regim neutral in exces priveaza statul de utilizarea fiscalitatii ca instrument de politica economica. In cazul unor firme mari, care aduc tehnologie si creeaza locuri de munca, se recurge la o gama de inlesniri fiscale (ex Ford, Renault, etc). Exista si stimulente pentru anumite sectoare (gen IT). Si in agricultura ar trebui sa se practice stimulente fiscale avand in vedere caracterul aparte al acestei activitatii economice si dependenta de clima.

• Este de neinteles de ce la noi se obtine atat de putin din TVA, chiar daca ne-am compara cu economii din Sud Estul Europei. Ar trebui instaurat un regim sanctionatoru mult mai sever pentru a combate evaziunea fiscala. 

• industria financiara a fost salvata de guverne si este subventionata explicit si implicit. Este oare moral?

•  este incorect ca multi cetateni sa fie platiti nu prin salariu pentru a se evita o impozitare fireasca. Vorbim aici de sute de mii in Romania. Realizam cat pierde bugetul de stat...

• The bottom line: o modificare de filosofie fiscala, ca si a nivelului cotei unice, reclama o discutie serioasa avand in vedere implicatiile pentru economie si consideratii ca cele de mai sus. 

2