Planurile A si B ale lui Ponta - 3 ianuarie 2015

Planurile A si B ale lui Ponta – 3 ianuarie 2015

Andrei Alexandru

M-am gândit că ar fi interesant pentru cei care urmăresc acest colt de spațiu virtual să republic comentariul de mai jos, pe care l-am postat prima oară pe 14 dec. 2014.
PLANURILE A ȘI B ALE LUI PONTA
Comentariul meu se adresează în egală măsură acelor membri și simpatizanți ai PSD care cred în acest partid, care au convingeri și nu doar interese meschine, dar și celor care urmăresc fără patimi și cu obiectivitate evoluția partidului. Textul nu are la bază informații directe de la conducerea executivă a partidului, ci diverse fapte puse cap la cap, dar și cunoașterea mecanismelor din PSD și a psihologiei și mentalităților unor lideri actuali.
Geoană și Ponta, caractere și destine comune. Aceasta e concluzia pe care vreau s-o demonstrez.
Cele aproximativ 5,5 milioane de voturi primite de candidații PSD la alegerile prezidențiale din 2009, respectiv 2014, sunt voturi date partidului și doar într-o foarte mică măsură celor doi, Geoană și Ponta. Nici Geoană și nici Ponta nu au fost vreodată valori, autorități recunoscute în vreun domeniu, ci persoanje ridicate pe valul unor conjuncturi de moment și ale unor trădări devenite practică in PSD. Cu tot penibilul de care s-a acoperit prin prestația sa prostească din timpul campaniei electorale, dar și de dinaintea ei, și în ciuda înfrângerii rușinoase, Geoană n-a vrut să renunțe la președinția PSD. Ne aducem aminte cu dezgust de ”ședințele” de partid ținute de Geoană cu lideri județeni prin cârciumi, înaintea Congresului PSD din februarie 2010, în care în schimbul unor promisiuni le cerea acestora votul pentru realegerea sa. Geoană a pierdut atunci președinția partidului, în ciuda grupurilor de presiune dirijate de bunul său amic, Marean Vanghelie, și prezente la Congres în calitate de delegați.
Nici Ponta nu vrea să renunțe la președinția PSD, cu toate că înfrângerea sa e chiar mai jenantă decât cea a lui Geoană. Până și Adrian Năstase, cel care l-a inventat pe Ponta, a spus că votul din 16 noiembrie a fost ”anti-Ponta, nu anti-PSD”. Deosebirea față de Geoană este că Ponta și-a ales un alt plan, care este în esență identic cu cel pus în operă începând cu 2002 de Adrian Năstase, pe atunci președintele PSD, și cunoscut sub numele: ”centrul imaculat”. Ideea de bază a acestui plan este că toți sunt corupți și trebuie eliminați, excepție fac doar cei din centru, din anturajul imediat al lui Ponta. Prin 2002, am asistat la Predeal la o ședință a conducerii centrale a PSD la care Ponta, pe atunci președintele tineretului psd-ist și șeful Corpului de Control al Primului Ministru, a spus cam așa: ”Când mă uit la unii dintre cei prezenți în sală, îmi doresc să revin la munca de procuror”. Ponta a știut în toți acești ani despre corupția și corupții din conducerea PSD, dar n-a mișcat un deget. Faptul că a pornit acum o ”cruciadă” împotriva corupților din leadership-ul partidului este salutar, chiar dacă trebuia să facă asta mai demult, așa încât să nu se mai constate acum, tardiv, că PSD e perceput ca un partid al corupților. Întreb retoric: dacă Ponta câștiga prezidențialele, mai pornea în PSD această ”cruciadă” ?
Cum partea ”bolnavă” a PSD e majoritară la nivelul conducerii, planurile de reformare politică și administrativă anunțate de Ponta parcă sunt făcute pentru a nu fi aplicate. O reformare a PSD este o operațiune extrem de complicată și complexă datorită dimensiunii partidului și unei adânci înrădăcinări a corupției, mai ales la nivelul liderilor. Cred că în mintea lui Ponta&Co s-a construit următorul scenariu: anunțăm o reformă profundă în PSD, ca dovadă a bunelor noastre intenții, nu reușim s-o facem din cauza rezistenței la reformă a ”baronilor” locali, a ”comunistului” Iliescu și a corupților din partid, așa că trecem la planul B. Adică, la partidul pe care-l va înființa Ghiță, unde vor fi cooptați doar cei cinstiți și necomuniști, în frunte cu Ghiță.
Vorbind la modul general, când vrei să reformezi din temelii un partid, așa cum vrea să dea impresia Ponta, o faci când ai maximă autoritate în partid, nu după ce ai pierdut de o manieră jenantă alegerile și ești contestat din toate părțile.
Nici jocul ”la rupere” practicat mai nou de echipa Ponta, după sloganul: ”Cine mișcă, nu mai mișcă !”, prin care orice potențial contracandidat la președinția partidului este eliminat, nu îmbunătățește perspectiva lui Ponta. Ba, dimpotrivă, dar acest aspect nu pare să-i preocupe prea mult, având în vedere că și-au pregătit planul B, despre care am scris.
Prin urmare, nu cred că planul lui Ponta este izvorât din dorința sa sinceră de a lupta cu corupția sau din necesitatea de a curăța partidul, ci din considerente conjuncturale și de oportunitate, așa încât ”micul Titulescu”, fie să-și conserve puterea în PSD, fie să supraviețuiască, prin transbordarea în viitorul vehicol partinic pe care-l va înființa Sebastian Ghiță. Cum un partid solid, cu audiență la electorat, se construiește doar pe bază de încredere și nu doar cu bani și o televiziune, am convingerea că Ponta va împărtăși în esența aceeași soartă cu cea a lui Geoană. Ne amintim că și Geoană a vrut să-și facă un partid nou.
Considerațiile mele de mai sus au fost făcute în situația ideală în care Băsescu, cu dosarele pe care le are din belșug prin fișetele sale, președintele ales, Klaus Iohannis, și DNA ar sta cu mâinile în sân, perspectivă greu de crezut. Așadar, situația lui Ponta este cu mult mai dificilă decât pare să înțeleagă echipa sa. Nu că le-aș plânge de milă, dar cred că ”micul Titulescu” are o mare responsabilitate față de partidul care i-a oferit onorurile de care se bucură și trebuie să se comporte ca atare. Dacă sondajele unor firme apropiate de PSD indică o scădere drastică a încrederii electoratului în președintele PSD, devine evident că Ponta, în loc să fie o locomotivă pentru partid, este o frână, un balast, și, din nou, trebuie să se comporte ca atare.

  Smaranda Dobrescu Domnule Andrei Alexandru, va multumim pentru postare si materialul interesant ce ni-l prezentati. Prospectivii insa, iuti de picior cand gasesc cate un text remarcabil l-au si postat prin initiativa D-lui Gradinaru Gheorghe in data de 14 decembrie. Toate comentariile respective se pot gasi aici:
http://pefacebook.blogspot.ro/.../liderii-stangii-mircea...

Pe facebook: Liderii stangii Mircea Geoana si Victor Ponta au destine comune

pefacebook.blogspot.com

  A.A  Mulțumesc, doamnă Dobrescu, și mulțumesc dlui. Grădinaru.Am lucrat nemijlocit mai mulți ani cu și pentru dl. Ion Iliescu. Am lucrat nemijlocit mai mulți ani cu și pentru dl. Nicolae Văcăroiu. În ciuda clișeelor pe care le folosesc destui împotriva acestor doi politicieni adevărați, eu am învățat multe de la ei și din evenimentele pe care le-am trăit alături de ei. Vă scriu aceste lucruri pentru că mi s-a întâmplat de mai multe ori ca persoana mea sau opiniile mele să fie respinse a priori datorită etichetei de care mă simt onorat, aceea de a fi lucrat cu Iliescu și Văcăroiu. Nu am nici pe departe pretenția că sunt deținătorul adevărurilor absolute și de aceea mă bucură mult că ”prospectivii”, cum le spuneți dvs., m-au acceptat în grupul lor, mi-au citit comentariul, chiar dacă au fost și critici.

  S.D  Va rog sa va simtiti liber sa postati la noi ori de cate ori doriti. Suntem interesati de orice parere a membrilor grupului si incercam sa o dezbatem in limitele noastre personale de competenta. Daca nu am facut-o inca, profit sa va urez "Bun venit printre prospectivi"!!

  Mihai Ion Turcu Oamenii acestia zisi politici par a nu intelege ca fragmentarea partidelor alimenteaza poliicanismul si omoara politica. Nu-si inteleg electorii satui de aranjamente de clica si oferte politice de conjunctura, fara consitenta i adresa. Romania are nevoie de maximum trei partide solide. PSD intra in eclipsa si prin bazinul sau electora, atipic pentru un partid social-democrat si in epuizare, dovada ca nu inteleg sau nu-i intereseaza ce este sociaql-democratia.

A.A  @Mihai Ion Turcu Lipsa de interes a aleșilor și a politicienilor, în general, față de agenda electoratului nu e caracteristică doar PSD. Mă gândesc de ceva vreme că sistemul pe care l-am adoptat (importat) după Revoluție așa funcționează: oamenii votează o dată la 4 ani, adică au forță doar o secundă, iar politicienii își văd de ale lor pe durata mandatului. Sigur, este nevoie de stabilitate, n-o să votăm lunar, dar undeva trebuie făcute niște corecții pentru aplicarea unui sistem de tip ”check and balance” permanent. Am scris un text pe această temă, în toamna lui 2013, intitulat: ”Democrația reprezentativă, o formulă alterată”, pe care vi-l propun.