vineri, 3 octombrie 2014

O idee din istoria coloniala



O idee din istoria coloniala-27 septembrie-2014
Prospectiv FCh  Cum sa mai deslusesti un sens in hatisul castronului cu spaghetti care a devenit lumea? Chris Hedges, un ziarist american cu o constiinta in ton cu timpul, ofera cateva idei despre rezonanta prezentului cu trecutul. Articolul lui sfarseste cu o citatie dintr-un istoric al imperiului roman: Edward Gibbon observed about the Roman Empire’s own lust for endless war: ” ... [T]he decline of Rome was the natural and inevitable effect of immoderate greatness. Prosperity ripened the principle of decay; the cause of the destruction multiplied with the extent of conquest; and, as soon as time or accident had removed the artificial supports, the stupendous fabric yielded to the pressure of its own weight. The story of the ruin is simple and obvious: and instead of inquiring why the Roman Empire was destroyed we should rather be surprised that it had subsisted for so long.”
http://www.truthdig.com/report/print/becoming_hezbollahs_air_force_20140928
Care este citatia dvs. preferata din acest text?

Alexandru Botu Acumulurea luxurianta de bunuri prin putere, sub toate aspectele ei, este nefireasca si nu rezista in istorie. Din pacate, acumularile sunt urmate de perioade de destramari si mai paguboase astfel ca nici nu mai sti cand ai trecut/stat prin punctele de inflexiune, singurele nepurtatoare de excese.
Dar nici perioadele de degradare nu pot continua la nesfarsit, asta as remarca eu cu optimism din cele citate de Prospectiv FCh.
P.FCh  Depinde de care parte a Tisei/Atlanticului ne uitam la problema
A.B  Apele, cu cat mai largi, au aparat cetatile, insularii. Au functionat ca Zidul chinezesc, nimeni nu a intrat decat prin portile de control. dar cei intrati, selectati strict au adus mereu un plus de valoare, ceea ce a intensificat imigrarea spre Eldorado si a generat comportamentul elitist al celor inconjurati de ape/ziduri/protectii. Acestia au inceput sa dea lectii altora si pentru asta au iesit din cetate. Fatala greseala, caci nu vor avea niciodata puterea sa faca si in afara ceea ce au reusit inauntru. Vor risipi resursele si puterea de pomana. Asa ca parca n-ar trebui sa fiu prea preocupat de cei de peste ape: Tisa/Atlantic...
P.FCh  Asa este.

Cat priveste nepreocuparea de ce vine de peste ape sa nu fie gestul strutului! Un vapor in deriva poate acrosa in mod fatal o barcuta care pluteste in raza sa de... inclinare.

Nu stiu de ce dar imi vine in minte exprimarea situatiei de catre Adrian Severin si analogia acestuia cu targurile repetate facute in detrimentul Romaniei. Celor care privesc lejer o asemenea posibilitate nu le este probabil clar ce inseamna sa ti se tot ia caimacul de catre straini. Istoria coloniala, neinvatate sau uitata, se razbuna ca repetabila povara. E mai usor sa-ti pastrezi ce ai decat sa ceri inapoi ce ti s-a luat.
A.B  Nu cei de jos vand tara, o ofera ca pe o colonie, ci cei de sus, venitii si sprijiniti acolo tocmai pentru ca sunt santajabili (dosarele si scheletele din dulapuri probeaza!). Si poate nici acestia nu ar fi pericolul maxim, daca n-ar fi armata de dedesupt a tradatorilor, sperjurilor, mercenarilor de ocazie care inlocuiesc des, in delir santajabilii uzati cu altii odihniti, marind viteza de inrobire. Oamenii obisnuiti sunt derutati, uluiti de explozia de cinism si desconsiderare.
Campaniile implica multi bani, marea majoritate negrii, oamenii seriosi, cinstiti nu au bani si nu pot intra in campanii. De geaba egalitate de sanse daca nu este si una de acces la resurse. Banii negrii au tot interesul sa produca altii si nu o pot face decat daca isi cumpara operatorii. Ceea ce se bazeaza doar pe bani promoveaza o singura valoare: banul.
P.FCh
Ma bucura foarte mult repunerea binelui si implicit a moralei/eticii in discutie ca premize, respectiv axiome, ale mai bunului mers al societatii.
Octavian Lupu Desi am trait aproape 40 de ani sub comunism si nu credeam ca voi apuca sa traiesc vreodata sub preceptele democratiei occidentale (eram cat pe ce sa pun ghilimele la cuvantul democratie) si fara a crede ca in occident sunt caini cu colaci in coada, totusi nu mi-am imaginat ca democratia occidentala, atata cata a fost, se va degrada atat de rapid in acesti ultimi 20 de ani si mai mult ca liderii acestei lumi vor considera acest fapt ca normal. Si atunci cand am aderat la UE si la NATO am avut senzatia ca aceste lucruri s-au intamplat cumva la spartul targului. Neoliberalismul victorios strange cate putin, in fiecare an latul in jurul gatului a ceea ce numim democratie mai mult din inertie si se pare ca nimic nu poate opri acest proces.
Draghi Puterity Nu cumva a avut de a face si cu faptul ca armata imperiala a ajuns sa fie exclusiv formata din fostii "barbari"?
D.P  Octavian, comentariul tau imi aduce aminte de un reportaj cu un dizident DDR-ist pe care la vazut in anii '90. Protagonistul spunea la un moment dat ceva de genul "Toate lucrurile urate pe care le spunea vestul despre noi, erau adevarate. Insa, dupa reunificarea Germaniei, spre surprinderea mea, a trebuit sa constat ca si toate lucrurile urate pe care le spunea estul despre vest sunt la fel de adevarate". Iar asta se intampla in anii '90 cand occident inca domnea o stare de nemultumire suportabila...

joi, 2 octombrie 2014

Ce semnifica rectificarea de buget?



Ce semnifica rectificarea de buget?-29 septembrie 2014
 
Prospectiv FCh  Exagereaza cei dela 'Adevarul' sau Guvernul taie intr-adevar 4 miliarde RON de la co/finantarile proiectelor EUropene? Ce ar insemna asta in termeni de bani europeni lasati nefolositi la Bruxelles pentru ca s-a insistat, printre altele, pe taierea CAS si satisfacerea de imperative electorale? Poate aminteste careva de ce a fost aleasa majoritatea care a dat Guvernul... Era cumva vorba si de cresterea absorbtiei fondurilor europene?
"Din cele 3,9 miliarde de lei ce urmează să fie tăiate din cheltuielile statului prin care sunt cofinanţate proiectele cu fonduri europene, peste un miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.
La 1 aprilie 2014, Guvernul a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. De atunci, premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că sumele colectate din acciză vor fi utilizate pentru finanţarea sau cofinanţarea marilor proiecte de infrastructură."
Ioana Petrescu atat a putut face? Politica fiscala nu-i un joc de Lego...
"În urma aprobării celei de-a doua rectificări bugetare, va beneficia de fonduri suplimentare Ministerul Afacerilor Interne (254,9 milioane de lei, pentru echipament, utilităţi, carburanţi, muniţie şi armament etc.), Ministerul Apărării Naţionale (140,8 milioane de lei), la Ministerul Justiţiei (106,8 milioane de lei) şi la Ministerul Afacerilor Externe (96 de milioane de lei).
De fonduri suplimentare ar urma să beneficieze şi Serviciul Român de Informaţii (67,4 milioane de lei)."
Cresterea la Interne si SRI e de 2 ori mai mare decat la Aparare. Ce s-a declarat recent la intrunireea NATO? Ca in lumina amenintarilor externe se vor aduce bugetele la Aparare la 2%, conform angajamentelor de aderare si functionare NATO. Numai ca acele angajemante si evenimentele din Ucraina pot astepta (inghetul?), cei care controleaza taranii septuagenari si ocotgenari prin piete si des/acoperitii trebuie sprijiniti prioritar. Cu asemenea prioritati, faimosul Articol 5 e ca tomnatica frunza a
smochinului ce atarna sa cada.
_____________
Va rog, aceasta nu este o discutie despre un contra/candidat sau altul.
Guvernul va tăia aproape 4 miliarde de lei din cheltuielile prin care sunt cofinanţate proiectele cu fonduri europene, din care aproape un miliard de lei de la autostrăzi. Ştiri pe aceeaşi temă Ponta: A doua rectificare bugetară va fi efectuată săptămâna viitoare... Dragnea anunţă suplimentări de fonduri, la o nouă rectificare de buget... Reducerea CAS nu poate fi cuprinsă în rectificarea bugetară pentru că ... Guvernul va aproba în această săptămână a doua rectificare bugetară din acest an, urmând să opereze reduceri de cheltuieli pentru investiţii şi asistenţă socială şi majorări pentru transferurile între unităţile administraţiei publice şi pentru bunuri şi servicii. Deficitul bugetar va fi redus cu 48 de milioane de lei, la 14.712 milioane de lei, dar va fi menţinut, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), la 2,2%, conform angajamentelor faţă de instituţiile financiare internaţionale. Executivul anticipează o scădere, pe sold, a veniturilor bugetului de stat cu 1,47 miliarde de lei. Mai exact, o scădere de 813 milioane de lei la taxa pe valoarea adăugată (TVA), de 471,2 milioane de lei la venituri nefiscale şi de 305,7 milioane de lei la sumele primite de la Uniunea Europeană (UE) în contul plăţilor efectuate. De asemenea, este prevăzută o scădere de 94 de milioane de lei la veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor. În schimb, sunt anticipate creşteri ale veniturilor din impozitul pe profit (190,5 milioane de lei) şi din impozite şi taxe pe proprietate (19,7 milioane de lei). În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului de stat, acestea vor fi reduse, pe sold, prin a doua rectificare bugetară din acest an cu 1,6 miliarde de lei. Scăderi ale cheltuielilor sunt prevăzute la capitolul privind dobânzile pentru creditele contractate (557,3 milioane lei), asistenţă social (223,5 milioane de lei), programe cu finanţare rambursabilă (404,7 milioane de lei) şi, cel mai important, la capitolul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare – 3,9 miliarde de lei. În schimb, creşteri ale cheltuielilor bugetului de stat sunt prevăzute pentru transferuri între unităţi ale administraţiei publice (2,4 miliarde de lei), pentru bunuri şi servicii (282,9 milioane de lei), subvenţii (212,3 milioane de lei) şi fondurile de rezervă (500 de milioane de lei). Tăieri de un miliard de lei de la autostrăzi Din cele 3,9 miliarde de lei ce urmează să fie tăiate din cheltuielile statului prin care sunt cofinanţate proiectele cu fonduri europene, peste un miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi. La 1 aprilie 2014, Guvernul a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. De atunci, premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că sumele colectate din acciză vor fi utilizate pentru finanţarea sau cofinanţarea marilor proiecte de infrastructură. Guvernanţii au estimate că statul va încasa două miliarde de lei în acest an din aplicarea accizei suplimentare, însă aproape 500 de milioane de lei vor fi rambursate transportatorilor şi fermierilor. Astfel, în acest an, Guvernul ar fi trebuit să aloc din acciză 1,5 miliarde de lei pentru construcţia de autostrăzi. Cheltuielile de capital ale statului, adică investiţiile din bugetul public, s-au ridicat în primele opt luni ale anului la 6,99 miliarde de lei, la aproape jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 şi cu 28,5% mai mici decât în primele opt luni din 2013. Mai mulţi economişti au atras atenţia că intrarea economiei în recesiune tehnică, după scăderi ale PIB în primele două trimestre din 2014, ar fi generată tocmai de reducerea drastică a investiţiilor publice. Ministerul Muncii, marele câştigător În urma aprobării celei de-a doua rectificări bugetare, Ministerul Muncii va beneficia de fonduri suplimentare de 1,2 miliarde de lei, cea mai mare sumă alocată. De asemenea, majorări ale bugetelor vor fi operate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (575,2 milioane de lei), la Ministerul Afacerilor Interne (254,9 milioane de lei, pentru echipament, utilităţi, carburanţi, muniţie şi armament etc.), Ministerul Apărării Naţionale (140,8 milioane de lei), la Ministerul Justiţiei (106,8 milioane de lei) şi la Ministerul Afacerilor Externe (96 de milioane de lei). De fonduri suplimentare ar urma să beneficieze şi Senatul (4,2 milioane de lei), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (4,8 milioane de lei), Avocatul Poporului (10.000 de lei), Serviciul Român de Informaţii (67,4 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (27 de milioane de lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (18,8 milioane de lei), dar şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (50.000 de lei). Agricultura şi SGG, perdanţii Din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului va pierde 1,3 miliarde de lei, Ministerul Finanţelor Publice - 992,8 milioane de lei la acţiuni generale, Ministerul Agriculturii - puţin peste un miliard de lei, Ministerul Sănătăţii - 264,6 milioane de lei, Ministerul Transporturilor -170,2 milioane de lei, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice -164,9 milioane de lei. De asemenea, conform proiectului de rectificare, din cheltuielile bugetului de stat, bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi diminuat cu 1,3 milioane de lei, al Camerei Deputaţilor - cu 6,1 milioane de lei, al Curţii Constituţionale - cu 200.000 de lei, al Ministerului Tineretului şi Sportului - cu 3,5 milioane de lei, al Ministerului Educaţiei - cu 5,5 milioane de lei, al Ministerului Culturii - cu 10,2 milioane de lei şi al Ministerului Economiei - cu 19,8 milioane de lei. Peste două miliarde de lei pentru primari Primarii primesc de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde de lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă un milliard de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi aproximativ 100 de milioane de lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport. Suplimentarea de fonduri este argumentată, în proiectul privind rectificarea bugetară, prin necesitatea asigurării fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului. Mai puteţi citi: citeste totul despre: rectificare bugetara bugetul statului guvern incasari investitii proiecte fonduri europene cheltuieli ministerul muncii autostrazi ministerul agriculturii 32 share 0 inShare 1 Live +1 (1 voturi) Top articole Sibiu-Piteşti nu va mai fi „Autostrada Dacia“, ci doar un drum expres. Harta viitoarelor drumuri şi autostrăzi Sibiu-Piteşti nu va mai fi „Autostrada Dacia“, ci doar un drum expres.
Alexandru Botu Politica inseamna si sa faci cu banii tuturor ceea ce iti convine doar tie (guvernantilor)?
P.FCh  Nici nu stiu daca e vorba sa le convina, s-ar presupune deliberare. Ori mie mi se pare ca-i deliberare doar in ceea ce privesc fondurile alocate administratiilor locale--e drept, suma cumulativ mare.

Mi-aduc aminte de Ioana Petrescu la Cotroceni cum dadea dintr-un colt in altul cu acel CAS, cand de fapt ei lucrau la un hocus pocus cat Hotelul Intercontinental. Fara sa ne putem da seama macar cui serveste acea reducere in afara de cei serviti tot timpul pana acum cu taxe unice si mici pe profit--multinationale etc.
A.B  "Nici nu stiu daca e vorba sa le convina, s-ar presupune deliberare..." Interesanta aceasta fraza pentru ca face trimitere la doua chestiuni importante:
-prima, cum ca ar fi posibil ca ceea ce fac prin destinatia banilor sa nu le convina, adica sa o faca impotriva dorintelor, vointei, strategiei lor, respectiv ca urmare a unei impuneri exterioare (nu externe!), sa zicem sub influenta unor grupuri de interese sustinatoare. Prizonieri in propria cetate, mai ca te apuca mila...;
-a doua, cum ca orice ar face guvernantii ar trebui sa se bazeze pe deliberare, adica consultare, analiza, decizie. Pai guvernarea se face acum si din 90 incoace prin Ordonante (si de urgenta), care ulterior ajung in dezbaterea parlamentului (si a societatii civile extrem de rar si de anemic), efectele acestora producandu-se imediat ce sunt publicate.
Alexandru Cosmin Codreanu Discutia este foarte serioasa Prospectiv FCh. Consecventa cu care Guvernu de azi isi respecta angajamentele interne sau externe este la fel ca cea a guvernelor de ieri sau alaltaieri. Acesta este probabil principalul motiv pentru lipsa de apetit a celor care nu primesc beneficii imediate (a se citi mita electorala) de a se prezenta la vot.

Dincolo de aceste scuze la adresa electoratului, cred ca a venit timpul sa reclamam si absente notabile din zona discursului electoral, chit ca nu prea mai putem sa il luam in serios: educatia si sanatatea.

Preocupati atat de mult de securitate nationala si regionala, uitam ca soldatii / agentii chemati sa ne apere au nevoie si ei de educatie si sanatate. Desigur, aceste atribute pot fi externalizate, Romania a mai facut acest lucru cand diviziile "Tudor Vladimirescu" si "Horia, Closca si Crisan" au revenit in patrie dupa o atenta instruire ideologica la vest de Nistru.

Pe de alta parte parintii romani tolereaza acest invatamant de stat "gratuit", in care incepand cu cresa, exista un fond "al clasei" de minim 300 lei pentru asigurarea nevoilor de baza (hartie igienica, creta, consumabile, etc). Mai tarziu, fiecare, dupa posibilitati, suplineste un sistem de educatie in care poti trece lejer "ca gasca prin apa", ca la final sa ai o promovabilitate a examenului de bacalaureat de o dificultate indoielnica de sub 50%.Probabil ca media investitiilor in meditatii este 100 Euro / luna.

Am mai scris eu la suparare despre asta: http://prodiasporaromana.org/.../pretul-unui-adult-care.../ si tare mi-ar place sa vad ca cineva mimeaza macar interesul pentru acest genocid cultural si de sanatate la adresa celor chemati sa plateasca taxe pentru a dormi mai bine noaptea.
Ce preț are un adult? Practica m-a învățat că a crește un copil reprezintă o investiție. Grădinița, școala și ulterior liceul costă, rechizitele se aduc de acasă, sportul nu mai este gratis, se dă șpagă la doctor și se plătesc meditații la școală. Cu alte cuvinte părintele preia ceea ce Statul a uitat să facă (să asigure din punct de vedere financiar educația generației de mâine) și aplică sârguincios soluții dâmbovițene de redistribuire a venitului în interiorul unei societăți amorfe din punctul de vedere al recompensării valorilor în comunitate.
De asemenea, pe lângă datoria părintească de a asista financiar bugetarii, se adaugă alte mofturi cum ar fi mâncare și haine pentru copii.
Astfel, suma lunară medie pe care un părinte român trebuie să o aloce pentru un copil este de circa 125 Euro. Acest lucru ne duce la 1500 de Euro pe an. Dacă considerăm că un tânăr trebuie susținut financiar în medie până la vârsta de 20 de ani, înseamnă că părinții români, pe lângă plata taxelor pentru educație și asistență medicală „gratuită”, cheltuie pentru creșterea unui copil circa 30.000 Euro.
Ce preț are un adult pentru Stat? Aici răspunsul este și mai simplu, respectiv cumulul taxelor pe care acesta le va plăti până la sfârșitul vieții sale minus costurile de asistență socială și medicală pe care Statul le va plăti pentru el.
Cu alte cuvinte un tânăr de 30 de ani aflat la maturitate profesională și fără probleme majore de sănătate este (sau ar trebui să fie) mai valoros pentru Stat decât un pensionar de 70 de ani care nu mai are multe lucruri de oferit din punct de vedere profesional, însă are nevoie de o asistență socială și medicală consistente.
Statul român însă nu discriminează când vine vorba de tratamentul aplicat cetățenilor lui funcție de valoarea acestora netă pentru societate. Tinerii sunt lăsați (uneori chiar încurajați) să emigreze, iar bătrânii să moară cu zile de foame sau din lipsa tratamentului medical adecvat.
În ultimii 10 ani au emigrat conform cifrelor oficiale 3 milioane de români. În lumina aproximărilor de mai sus, acest lucru înseamnă pierderi pentru părinții români de circa 90.000.000.000 (90 miliarde) Euro, adică cu 10 de miliarde mai mult decât datoria totală a României la nivelul lunii mai a anului 2013.
Din păcate veștile proaste nu se opresc aici. Pierderea noastră înseamnă câștigul lor, adică crește diferența de potențial al dezvoltării economice între România, țara sursă a emigrației și țările care sunt destinația imigrației pentru români.
Pe lângă reducerea dramatică a numărului plătitorilor de impozite, acasă crește numărul celor care au nevoie de asistență medicală. De asemenea, imigranții veterani care și-au dat cei mai buni 10 din viață pe șantierele din Italia și din Spania și care totuși nu s-au integrat în străinătate vor reveni de unde au plecat, cu cu o sănătate serios șubrezită de munca fizică grea. Adică se prefigurează în curând o nouă presiune socială pe o țară tot mai săracă în contribuabili neți la buget.
Reprezentanții noștri nu par să înțeleagă artimetica simplă de mai sus. Pe noi însă, părinții români care finanțăm o parte a  izvorului de cadre pentru Occident, o pagubă de 90 de miliarde de Euro ar trebui să ne pună pe gânduri foarte serios.
Știați că 30.000 de Euro este prețul unui rinichi vândut pe piața neagră de organe? Dacă emigrarea copilului tău nu te face să tresari, gândește-te că în locul lui ți-ai fi pierdut rinichiul!
Smaranda Dobrescu Consider interesanta abordarea lui Alexandru Cosmin si mai ales reala.Problema ridicata are insa si un alt aspect: Pierzatori sunt nu numai parintii care au investit in numele insuficientelor unui stat social ci insusi statul: Cheltuielile pe care statul le-a efectuat pentru educarea unui copil, adolescent, tanar in toate formele de invatamant, cu plata profesorilor, manualelor, intretinerii scolilor, etc,devin pierderi in momentul in care educatia acelui tanar se valorifica in alte tari prin emigrare.Cu alte cuvinte, un emigrant inglobeaza o suma de cheltuieli cu educatia sa provenite din partea scolii si a familiei.Pentru orice stat gazda un emigrant trebuie privit ca purtatorul unei valori cu atat mai mari cu cat acesta este mai inalt instruit. Orice emigrant revenit in tara reprezinta recuperarea unui cuantum important de bani insotiti de plus valoarea unei experiente profesionale suplimentare. Evident, un emigrant recastigat este un capital uman si nu o suma de bani, cum special am vulgarizat situatia.
A.B  Banc dintr-un ziar, de tip Radio Erevan:
Intrebare: Se poate pune baza pe politicieni?
Raspuns:Se poate, dar v-as recomanda acid.
S.D  In privinta rectificarii, doua lucruri mi-au atras atentia:
1.a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2014, se diminuează, pe sold, cu -1.472,8 milioane lei şi se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:
– taxa pe valoarea adăugată: -813,1 milioane lei din care 1.167,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate bugetelor locale;
2.Sume suplimentare au fost propuse a fi alocate pentru:
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice: +1.215,1 milioane lei;, etc
Concluzii la indemana:
1. Consumul a scazut in primele trimestre.Cresterea economica se bazase in ultimii ani pe firava crestere a consumului (revenirea la salarii si pensii ante Boc) si aproape deloc pe investitii; Cu alte cuvinte cresterea previzionata in 2014 mi se pare incerta;
2. Nevoile Ministerului Muncii puteau creste la asa valoare doar prin suplimentarea pensiilor. Evident aceasta se datoreaza scaderii CAS la patron compensata prin transferuri si incadrarea suplimentara de contingente in grupe de munca, compensata tot prin transferuri. Daca aceste masuri ar fi doar pomana electorala, nu ar fi nimic. Impactul lor insa la anul si in anii viitori de cate 4 trimestre va fi de 4,8 miliarde lei anual.
Intrebarea finala este: Cand se va opri tendinta de contractie a economiei lipsita de capital?
Gradinaru Gheorghe In opinia mea orice anliza analitica,reala,conforma cu principii de dezvoltare economica si/sau doctrina economica nu sunt de interes in conditiile in care acest guvern( ca si orice alt guvern romanesc) isi subordoneaza deciziile economico-financiare , in acest moment, unui singur deziderat castigarea alegerilor. De aceea consider inutila( din punct de vedere al rezultatului) o dezbatere pe aceasta tema doar daca , dupa alegeri, dorim sa demonstram cuiva vezi ca am spus eu. Repet nici un alt guvern romanesc nu ar fi procedat altfel( opinie personala bazata pe experienta celorlalte alegeri).
S.D  Perfect adevarat, GG, daca ar fi actiuni cu efecte conjuncturale. Cele semnalate de mine nu au insa legatura cu alegerile: prima remarca diminuarea consumului si a doua are un impact deficitar perpetuu de acum incolo.
P.FCh GG, de acord, toti fac porcarii in ajun de alegeri, dar nu exista nicio limita? Iar noi trebuie sa acceptam transgresarea limitelor cu resemnarea *inteleptului*?

Singurul nume care-l pomenesc acum este Ioana Petrescu, ea nu candideaza. Cum se indoaie o persoana cu tot viitorul in fata la porcarii? Raul e ca apa, penetreaza toate fisurile.

P.S. Nu m-ar mira ca promovarea tinerilor sa fie parte din planurile triajului. In timp ce tinerii se cred
G.G  Prospectiv FCh prin postarea mea nu am intentionat in nici un fel sa sugerez aceptarea "transgresarii limitelor". In opinia ta un aspect este o porcarie pentru cel care il promoveaza este o necesitate iar perspectiva corecta o da invingatorul.Legat de tineretul promovat ideea a aparut din necesitatea de a aduce in fata persoane care sa nu poata fi atacate politic si profesional.. Din pacate cei care prin competenta profesionale si calitati manageriale ar fi fost propozabili ori erau vulnerabili ori nu au acceptat sa intre in competitia politica si asa s-a ajuns la demnitari curati dar lipsiti de experienta necesara pentru a performa chiar daca corespund din punct de vedere al pregatirii profesionale.
P.FCh "In opinia ta un aspect este o porcarie pentru cel care il promoveaza este o necesitate iar perspectiva corecta o da invingatorul."

Daca perdantul continua sa fie dupa 25 de ani alegatorul, manevrele astea sunt porcarii, indiferent cine castiga.

GG, romanii spun ca nu-s luati in serios si nu se intampla nici de unele--pe economie, geopolitica etc. Cred ca motivul trebuie cautat si in relativizarea lucrurilor dpdv al 'invingatorului'.
G.G   Cand am afirmat ca perspectiva o da invingatorul ma refeream la lipsa de raspundere. Oricum comentariul meu era strict legat de perioada aceasta din imediata apropiere a campaniei orizontale si prin urmare eu nu m-am referi la urmarile pe termen lung, care sunt o alta discutie.
P.FCh Iata si beneficiarii populismului Stangii romanesti:

http://www.enational.ro/.../omv-petrom-si-exxon-scapa-de.../

Hai Petrolul!

Ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu, a reluat promisiunea facuta de seful sau, Victor Ponta, precizand reprezentantilor firmelor din SUA ca taxa pe stalp – care a diminuat drastic profitul Nuclearelectrica – nu se va aplica si companiilor care au platforme marine in largul Marii Negre. Ioana Petrescu a prezentat la Houston, in cadrul conferintei World Affairs Council, oportunitatile de investitii in Romania pentru oamenii de afaceri straini. „Venim in intampinarea nevoilor investitorilor si ne dorim crearea unui cadru fiscal de dezvoltare sustenabila, pro business. In acest sens, am gasit o solutie sa exceptam de la impozitare constructiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagra. Acest lucru este important de avut in vedere pentru investitiile pe care le veti derula in tara noastra”, a spus ministrul la reuniunea oamenilor de afaceri texani din Houston. Anterior, premierul Victor Ponta anuntase ca noile redevente la petrol, gaze si alte resurse minerale vor ajunge la nivelul mediei europene (nu a precizat care este aceasta), dar vor fi suficient de atractive incat sa  nu descurajeze investitiile. E vorba de cele straine (printre care ale OMV Petrom si Exxon), pentru ca la cele autohtone nici nu se pune problema de astfel de scutiri. Nuclearelectrica, de exemplu, a fost obligata sa-si revizuiasca  drastic profitul pe primul semestru, in scadere cu 70%, din cauza taxei pe stalp, aplicata pe constructii speciale (reactoare).
 Comentati si cititi aici: http://www.enational.ro/news/business/omv-petrom-si-exxon-scapa-de-taxa-pe-stalp-nuclearelectrica-nu-432144.html/#ixzz3EzQiSwqJ
A.B  Mi se pare firesc ca OMV Petrom si Exxon sa fie exxonerati: nu ei au pus stalpii cu ghinion pe acolo. I-au gasit gata pusi. Toata lumea stie cat de mult te impiedica stalpii si mai vor unii sa te taxeze cand deja esti necajit de prezenta lor. Si nici nu poti sa-i darami, ii ai pe inventar si nici nu s-au inventat pana acum cladiri si instalatii fara gravitatie.Astfel ca si eu sunt de acord sa fie pusi la stalp cei ce au inventat taxa pe stalp, sau sa fie pusi pe stalp cei ce au inventat taxa la stalp....
A.B Da un pic mai ascutit nu se poate?
P.FCh  Noi dela/pe Ţepe$ ne tragem.
A.B  Tepes a fost mai citat pe cand Stefan cel Mare si Sfant l-a intrecut fara drept de apel. Dar mai pendelete, caci pe el nu l-a grabit timpul...
Octavian Lupu Vorba cantecelului lui A. Andries: "La productia de tepe suntem Doamne pe primul loc in lume//I-am intrecut pe-americani fara rusine putem spune"

Ce viitor are energia fotovoltaica in Romania?



Ce viitor are energia fotovoltaica in Romania?-30 septembrie 2014
Draghi Puterity  Despre viitorul energiei fotovoltaice, un roadmap interesant al IEA (surprinzator, Romania nu face parte din aceasta organizatie)
http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/TechnologyRoadmapSolarPhotovoltaicEnergy_2014edition.pdf
Smaranda Dobrescu S-au facut si la noi gramezi de studii privind introducerea pe scara larga a energiei fotovoltaice. Concluziile, chiar pozitive nu au fost insa urmate de o campanie sustinuta si de determinarea Ministerului Economiei (energiei electrice) sa propuna facilitati, sa emita norme, sa importe sau sa produca panouri, invertoare, etc. Dupa cum vad Draghi, te cam pricepi. Lamureste-ma te rog si pe mine cu cate ceva:
S.D Enterul, asta!!
1. Se poate stoca energia astfel obtinuta pentru alimentarea altor utilizatori decat cei casnici?
2. Iarna, cand energia solara este diminuata se poate asigura si caldura unei case sau doar apa calda?
3 Mare utilitate ar avea folosirea acestui tip de energie la blocuri. Pot asigura panourile intinse pe toata terasa blocului energia electrica necesara unui numar corespunzator de apartamente proportional cu suprafata? Macar la blocuri de 4 etaje.
4. In cazul blocurilor actuale unde s-ar putea depozita motorina? IEA solicita o cantitate de motorina pentru 90 zile
5. Pretul energiei livrate in sistem poate fi variabil functie de gradul de sarcina al sistemului?
6 Mi s-ar parea o excelenta optimizare a pretului si a economiei de energie daca alimentarea s-ar cupla cu un sistem propriu de SMART ENERGY care sa aibe posibilitatea de mica actionare electrica in sensul cuplarii/decuplarii unor aparate electrice in functie de perioadele de pret mai mic al energiei
7 Despre amortizare este prematur sa vorbim..
Cornelius Scipio o fi roadmap-ul interesant, dar cu fotovoltaica oricum o dai tot nu iese la socoteala. Cu cat dai pe panou, pe acumulatori si toata instalatia de echilibrare nu iesi de nici un fel, macar pe aproape, pe langa Kw-ul produs din carbune/gaz/hidro sau nuclear. Subventiile nu sunt o solutie (iei de la unii si dai la altii/intrari false in sistemul financiar/etc) daca tot vorbim de kapitalism...imi spunea un amic montator de panouri foto ca eficienta unui panou fv e pe la 10-20%....
S.D  Nu cred in asa un randament slab. La noi in tara si in special in sudul tarii, randamentul trebuie sa fie mult mai mare. Aud ca tari reci cum ar fi Polonia, Germania ating un randament superior cu panourile. Amicul Draghi poate ne va spune. Fara sa cunosc prea bine tehnologia, cred ca mica ta instalatie poate introduce energie in sistemul national in anumite perioade fara consum propriu si cu lumina/soare suficiente. In acest caz banuiesc ca exista posibilitatea ca sistemul sa-ti ramburseze ceva bani. Oricum, daca am putea construi destul de repede suficiente astfel de unitati energetice, poate am putea sa mai renuntam la hidrocarburi, spre fericirea tuturor, inclusiv a nepotilor si stranepotilor!
Cred ca e nevoie la inceput de o subventionare din partea statului pusa de acord cu beneficiile sistemului national care-si mareste capacitatea.
Fogarassy Paul Doamna Dobrescu, m-a interesat subiectul si am studiat destul de mult. Ceea ce va pot spune este ca suntem probabil singura tara din UE in care producatorul individual de energie nu o poate "stoca in retea". Asta inseamna ca atunci cand produci mai mult decat consumi, contorul sa se roteasca invers. In unele tari, pentru ceea ce ai produs si livrat in retea primesti mai mult decat pentru ceea ce consumi de la aceeasi retea (desigur, contorul trebuie sa stie asa ceva). In Germania, draghi are un sistem care il incurajeaza sa isi consume propria energie produsa, deci nu il incurjeaza sa o stocheze in retea. In Canada, poti stoca in retea la acelasi pret, dar daca la sfarsitul lunii ai produs mai mult decat ai consumat nu primesti nici un ban. Intre aceste abordari exista o gramada de nuante.

Exista o diferenta fundamentala intre producerea energiei de catre micii rpoducatori, pe acoperisuri sau pe fatade si marea productie in parcuri eoliene sau fotovoltaice. In primul caz, productia nu incarca reteaua, deoarece aceasta este distribuita: ce nu consum eu, consuma vecinul. In al doilea caz, trebuie asigurata linia de transport dimensionata astfel incat aceasta sa poata transporta intreaga cantitate de enrgie, maxim teoretic posibil a fi produsa, plus un coeficient de siguranta. Aceasta este o cheltuiala semnificativa care este aruncata ne-transaprent in spinarea consumatorului.

Din pacate, inca nu exista o metoda de stocare a energiei mai eficienta decat "in retea".

Vorbiti despre incalzirea apei ... Sistemele fotovoltaice produc curent, nu apa calda. Exista si panouri solare care produc apa calda, dar acestea nu produc curent. Desi este mai eficienta incalzirea apai direct de la soare, decat oricum altfel, totusi (desi atunci cand Draghi mi-a spus nu am vrut sa cred) per total este mai bine sa produci curent cu panouri fotovoltaice cu care eventual sa incalzesti apa. Panourile solare dupa ce au incalzit apa din boiler stau, sau pot chiar sa si fiarba (eventual pot incalzi apa dintr-o piscina). Panourile solare produc energie atata timp cat este suficienta lumina, deci nu "pierd vremea".

In legatura cu amenajarea acoperisului blocului ca si ferma solara, sunt sigur ca merita. Cu siguranta necesarul nu este acoperit de suprafata disponibila, dar este vorba de o scadere a facturii de energie.

In sfarsit, rentabilitatea economica a sistemului poate fi calculata in mai multe feluri. Ca si idee, puteti inmulti pretul cantitatatii medii de energie produsa cu numarul de ani de functionare prevazuta de producator (20-25 de ani). Daca diferenta dintre investitia initiala si acest venit prezumtiv acopera o eventuala dobanda la banca pentru investitie, atunci probabil ca merita. Daca insa o familie cu greu face fata chletuielilor zilnice, este putin probabil ca merita sa faca un credit la banca cu gandul ca vor castiga mai mult lunar din economie decat ceea ce platesc la banca ca si rata. Oricum, calculul de rentabilitate trebuie facut.
D.P  Raspund mai telegrafic, din lipsa de timp, dar daca e interes real o sa revin asupra problemei cu detalii:

1. Se poate stoca in acumulatori, insa, cel putin la nivelul pretzurilor din Germania, inca nu se renteza. Datorita scaderii mari a preturilor la acumulatoare de mare putere, de genul celor folosite in automobilele electrice, se va renta in foarte putin timp. Exista si alte solutii de stocare - pomparea inversa intr-un lac de acumulare (sau "reincarcarea" unui astfel de lac, prin oprirea hidrocentralei), electroliza apei (10% hidrogen poate fi pompat in reteaua de gaz natural fara a fi nevoie de nici o modeficare tehnica), eliberarea de energie la schimbari de faza, s.a.m.d. Totusi, cum spune si Paul, cea mai buna stocare e "in retea", cu alte cuvinte sa poata si altii sa consume surplusul de energie pe care il produc. De regula acest lucru duce si la stabilizarea retelei electrice, ceea ce reduce mult pierderile in retea (am intels ca in RO sunt foarte mari, dar si n Germania unde reteaua e mult mai deasa si mai bine optimizata sunt pe la 8%).

2. Vorbeam de panouri fotovoltaice care produc energie electrica. Cele termice care incalzesc apa calda functioneaza bine doar cand straluceste soarele. Cele fotovoltaice finctioneaza si cand e innorat. Din experientza proprie - cam trei luni pe an (noiembrie-ianuarie) energia fotovoltatica nu e suficienta pentru a acoperi necesarul energetic al unei case. Ar putea fi eventual in cazul unei cladiri reabilitate termic.

3. Probabil acoperisurile blocurilor ar fi mai adecvate decat terasele, eventual cu panouri car eurmaresc soarele (cu 20% mai eficace decat cele care nu o fac). Acoperisurile inclinate, la 30° si orintate spre sud sunt optime. In rest, depinde de consum, si de profilul consumului. Materialul prezentat discuta problema asta. De ex. daca e folosit mult crent pentru instalatiile de climatizarea, e f. rentabil.

Trebuie sa ma intrerup, revin...
D.P 4. In "boxa" (asa ii spuneam noi in Arad pivnitei blocului), sau luand ceva spatiu din spalatorie? Daca nu nu a fost prevazut asa ceva, probabil nu exista o solutie prea buna.

Eventual, avand in vedere ca maj. blocurilor din Romania au gaz metan, s-ar putea folosi generatoare electrice bazate pe gaz care ar produce si apa calda.
S.D  Poate e o solutie, caci apa calda din reteaua de termoficare pierde destule grade pe drum dar factura o platesti conform datelor de la iesirea din centrala. Ar ramane doar pentru incalzire si aceea cu un randament scazut. Despartirea in cadrul apartamentelor de bloc a retelei de apa calda si caldura, desi nu foarte complicata mai adauga si ea costuri. Nu stii, Draghi ca la noi totul este complicat? Totusi, pe mine ma incanta ideea energiei fv.
D.P  5. Da, daca exista contoare electrice "destepte" (smart meters, exista deja, costa pe la 100$ pretz cu amanuntul), e doar o problema de contorizare. Insa asta ar face lucrurile mai putin atractive pentru cei care investesc in asa ceva. Succesul energie fotovoltaice in Germania a fost dat tocmai de legea care obliga transportatorii de energie sa achizitioneze energia fotovoltaica de la micii producatorii la o suma fixa (mai mica decat ca de livrare a curentului la consumatori!). In 2012 cand mi-am montat eu instalatia fotovoltaica acesta er de 24 €ct / kWh, iar asta imi permit sa imi amortizez investitia in cca 7 ani. "Pretzul meu de productie" e pe la 12 €ct. O instalatie fotovoltaica e planificata sa functioneze cel putin 20 de ani. In momentul de fatza pretzul garantat de livrare a scazut la 13 €ct insa si cel de productie datorita ieftinirii cu zeci de procente a panourilor fotovoltaice. Pretul de livrare la consumatori casnici e in prezent de cca 26 €ct/kwh.
D.P  6. Exact. The next "big thing" al epocii noastre va fi IoT-ul (Internet of Things), adica fiecare aparat electric va putea comunica in reteaua de date a casei, respectiv in internet. De ex. ii voi putea spune masinii mele de spalat, porneste doar cand consumi energia produsa de mine, dar sa nu fii gata mai tarziu de maine seara. Sau ii voi putea spune boilerului meu, daca vezi ca am surplus de energie incalzeste apa la 80°C in loc de 60°C. Si multe alte lucruri de genul asta.
D.P  7. Nu cred. Din experientza personala pot sa spun ca realizarile sunt mult peste plan (o sa fac "cincinalu' in patru ani si jumatate"). Uite situatia mea la zi pe anul acesta:

Doar in luna iulie sunt putin sub energia planificata (estimata). Si in anii trecuti a fost la fel. Iar Romania are cu cca 30% mai multa energie solara decat Germania.


S.D  Multumesc, Draghi. Am cui povesti toate astea!
D.P  Cornelius, in functie de cat de insorita e o tzara, randamentul panourilor fotovoltaice poate fi mai bun decat cel al energiilor conventionale (carbune, petrol, gaz). Spania e cel mai bun exemplu. Doar energia nucleara e in prezent mai ieftina, insa asta pentru ca nu se iau in calcul costurile cu depozitarea sigura a deseurilor radioactive. Toate formele de energie fosila vor deveni pe termen lung mai scumpe, pentru ca resursele sunt limitate. Am trecut si de peak-oil si de peak-uraniu, resursele usor (ieftin) de exploatat sunt epuizate, ieftiniri a energiei fosile nu pot sa apara decat daca scade masiv cererea, dar si astea doar temporar. Iar despre aspectele ecologice inca nici nu am deschis discutia.

Aici un grafic cu pretzurile actuale si cele prognozate ale diferitelor tipuri de energie:

http://www.ise.fraunhofer.de/.../grafik...

De observat ca doar energia eoliana (cea de la sol, nu cea maritima) va mai putea face concurentza celei fotovoltaice. Iar graficul inca nu ia in considerare cresterea randamentului panourilor fotovoltaice care in ultimii ani, in laboratoare a ajuns si de 300%. Documentul de la care am pornit sustine ca anul 2017 va fi cel in care aceste progrese vor fi disponibile in masa pe piatza.
D.P  Aici un grafic cu energia solara in Europa (comparati Romania cu Germania!). In momentul de fatza Germania isi produce cca. 23% din necesarul de energie electrica prin energie regenerativa. Puterea instalata fotovoltaica e de cca 36 GW (spre comparatie, un reactor de la Cernavoda are 0.7 GW).
http://angebot-photovoltaik.eu/.../strahlungskarte-ganz...
D.P  Pentru cine stie germana, un studiu recent al prestigiosului Institut Fraunhofer despre energia fotovoltaica in Germania. Chiar si fara a intelege bine limba, graficele sunt foarte elocvente:

http://www.ise.fraunhofer.de/.../aktuelle-fakten-zur...
D.P  Apropo, Paul, daca produci mai mult decat consumi, contorul tau "clasic" chiar se va invarti invers (mi-a demonstrat asta un amic in DE). Insa probabil asa ceva desi e corect nu e perfect legal. Oricum, am citit recent ca guvernul vrea sa introduca contoare destepte. Ma intreb de ce...
Alexandru Botu Deja la noi sursele de energie eoliene si solare au depasit procentul angajat. Sunt destul de scumpe si in parte investitiile sunt suportate de cetateni la modul impus (vrei nu vrei, platesti pe cei care promoveaza noul). Numai ca nu orice instalatie regenerativa, cum zice Domnul Draghi se justifica din toate punctele de vedere. In primul rand puterile instalate sunt supradimensionate (se stie de ce), in al doilea rand nu functioneaza tot timpul si nici cu putere constanta, in al treilea rand necesita depozitarea energiei pentru perioadele de consum care nu se suprapun cu cele de productie. Un calcul facut pe ciclul de viata al produselor ar putea sa conduca la surprize de proportii raportat la dezvoltarea durabila, si ca este posibil ca ele sa fie promovate tocmai pentru eliminarea de pe piata a producatorilor mici si mijlocii, incapabili sa opereze cu sume mari pentru investitii.Ce este de facut? Pai se zice ca solutiile ar exista demult, dar chiar sa dai energie gratuit la toti nu se face...Unde ar mai fi profitul?...
Cornelius Scipio Draghi Puterity Perfect de acord cu perspectiva "sumbra" a hidrocarburilor si celorlalte surse de energie. Stiu ca in GER functioneaza bine sistemul, dar nu stiu daca in ROU se poate impune solutia in conditiile actuale. Am facut un exercitiu matematic si la 10000 eur necesari pt 4 kwh/zi nu prea imi scot banii in 10 de ani, cand va trebui sa inlocuiesc cea mai mare parte din instalatie (panourile, acumulatorii). o sa mai incerc exercitiul la anul, poate se mai schimba lucrurile.
D.P  Cornelius Scipio Cu 10000€ in momentul de fatza in Germania poti sa primesti o instalatie fotovoltaica de cca 5-6 kWp (p vine de la peak, puterea de varf) livrata "la cheie", inclusiv invertor, si gata instalata pe acoperis. Costurile cu instalatorii sunt in Germania cu sigurantza mai mari decat in Romania (50-60€ / ora si iti trebuie 3-4 oameni care lucreaza cam 2 zile), deci banuiesc ca la 10000€ poate poti ajunge si la 6-7 kWp in Romania (depinde de panouri, cele chinezesti sunt mai ieftine si nu neaparat de proasta calitate, si de invertor - daca nu ai umbra, poti folosi un invertor mai simplu, fara tracker).

Panourile solare sunt garantate pe 20 de ani, insa tin de regula 25-30 ani. Se calculeaza ca isi pierd 0.5% din randament pe an, insa nici eu nici altii cu care am vorbit nu au constatat acest efect. Am auzit ca invertoarele se mai strica, insa daca o fac, se intampla de regula in perioada de garantie, care e tipic 5 ani, asa ca daca aegi o firma mai longeviva nu ar trebui sa fie o problema.

Poti compara cu instalatia mea, care are 8.8 kWp. Mai jos un grafic consum/productie al zilei de azi, o zi relativ ploiasa (galben productie, rosu consum).
D.P   Aici datele "istorice" (doar productie) ale instalatiei mele:

http://www.pv-log.com/photovoltaikanlage-meine-pv-analge
C.S  Multumesc Draghi Puterity o sa reiau serios problema la primavara.