marți, 21 octombrie 2014

Pontismul, ultimul stadiu al basismului



Pontismul, ultimul stadiu al basismului-18 octombrie 2014

Anonimul bine informat

Într-o lume complexă precum cea de astăzi, cu o țară bântuită de stafiile imperiilor moarte, pizmuită de vecini frustrați și situată în ochiul ciclonului geo-strategic care mătură ordinea lumii la finele primului război mondial de o sută de ani, românii nu își pot alege președintele doar pe baza percepțiilor superficiale asupra însușirilor personale ale diverșilor prezidențiabili. Opțiunea lor trebuie să țină seama de statutul de semi-colonie a României, de poziția ei geografică în contextul confruntării actorilor globali și de identitatea grupurilor de interese sau a clanurilor oligarhice (unele operând precum cartelurile mafiote) care stau în spatele fiecărui candidat.


Atâta timp cât impostura democratică mai lasă omului de rând un oarecare rol în desemnarea „guvernatorului” României, votanții, în rolul lor de cvasi alegători, ar trebui să se concentreze mai puțin asupra personalităților individuale susceptibile de a deveni pseudo-cârmacii corăbiei românești, cât mai ales asupra celor care teleghidează din afară această corabie. Dacă nu putem alege „cârmaciul”, oricum exclusiv nominal, este mai bine ca prin intermediul votului intern să influențăm cât de cât alegerea celui care, de la distanță, cu adevărat cârmește corabia. Spre a-l identifica pe acesta este necesar să descoperim și să analizăm grupurile interne care domină atitudinile fiecărui prezidențiabil funcționând precum firele prin care păpușarul mânuiește păpușa. Neștiind cine este păpușarul, ajungem la el urmând firele de care este legată păpușa. Apoi putem opta și încerca…

Prin ipoteză putem accepta că dl Traian Băsescu a fost cuprins de un furor freudian care i-a afectat într-atât discernământul încât l-a determinat să o susțină pe dna Elena Udrea pentru ocuparea funcției de șef al statului. Aceasta nu îi putea anihila, însă, inteligența animalului politic de pradă, pe care nimeni nu i-o neagă. În consecință, este de neînțeles de ce dl Băsescu, făcând din dna Udrea un fel de reîncarnare politică a sa, un alter ego și un executor testamentar, îi transferă efectele întregii încărcături negative a electoratului adunată împotriva sa!? Ceea ce este indiscutabil în favoarea contra-candidatului cu cea mai solidă imagine de opozant al Președintelui-jucător. Adică a dlui Victor Ponta.

După alegerile pe criteriu charismatic din anii 1990, România a cunoscut de-a lungul primului deceniu al anilor 2000 experiența votului negativ. Cetățenii nu au mai votat pentru cel care le plăcea cel mai mult ci împotriva celui care nu le plăcea deloc. La fel se va întâmpla și în 2014. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, mulți vor să își ia revanșa după ce votul lor din 2012, referitor la demiterea președintelui, a fost anulat prin efectul unor abuzuri interne și externe ofensatoare pentru demnitatea și inteligența lor, iar pe de altă parte, cu cât lista candidaților nu include personalități convingătoare sub aspectul competenței și caracterului. (Exclud de la această ultimă remarcă pe domnul Teodor Meleșcanu, a cărei candidatură este, din punctul meu de vedere, una atipică, ea vizând un mandat de avarie - și prin aceasta de scurtă tranziție - pentru o Românie în stare de avarie.) Se poate, deci, anticipa că votul exprimând defularea frustrărilor și a antipatiei față de actualul președinte se va duce către candidatul perceput a se afla în cea mai radicală opoziție cu acesta, fără ca să se mai întrebe cineva dacă acesta este sau nu cel mai adecvat spre a răspunde sfidărilor actualului moment.

Până acum, prezidențiabilul Victor Ponta, cu concursul presei care îl sprijină, s-a remarcat prin avansarea unui program într-un singur punct: „Jos Băsescu!”. Cum Traian Băsescu nu candidează, lupta cu un non-candidat ar părea cel puțin bizară și de aceea nu ar fi prea convingătoare. Dispariția lui Traian Băsescu din arenă îl lasă pe Victor Ponta fără adversar și deci, fără țintă și fără program. Dacă, însă, Elena Udrea (un nume parcă predestinat, care deșteaptă în mentalul colectiv amintiri legate de alte două personaje feminine cărora li se atribuie un rol malefic în istoria României – Elena Lupescu și Elena Ceaușescu) este corespondentul feminin al lui Traian Băsescu (așa cum amândoi se străduiesc să ne convingă), atunci retorica antibăsistă a discursului pontist capătă suport. A fi anti-Udrea înseamnă a fi anti-Băsescu iar fiind anti-Băsescu ești destinatarul legitim al votului-sancțiune aplicat Băsescului.

Să-i scape, oare, dlui Băsescu acest raționament? Exclus! Atunci singura explicație este că actualul Președinte în realitate îl vrea pe V. V. Ponta drept succesor. De aceea îi dă un sprijin pe cât de real pe atât de subtil și pe cât de subtil pe atât de eficient.

Întrebarea este de ce? Pentru că a ajuns la un acord cu dl Ponta privind imunitatea și impunitatea sa, a familiei sale (în sens larg), a susținătorilor și simpatizanților săi după încheierea mandatului? Pentru că știe că dl Ponta s-a angajat în fața „Marelui Licurici” global, de la care și domnia sa a luat lumina, să îi continue politica perpetuându-i astfel regimul? Sau pentru amândouă?

În căutarea răspunsului trebuie să observăm că în spatele dlui Ponta nu este atât PSD ci ceea ce a intrat în folclor sub denumirea generică de „Grupul de la Cluj” – un grup transpartinic și transpartizan, transfrontalier și transnațional, cu aderențe masive la politica „licuriciului” berlinez. Prin controlul exercitat de acesta – ale cărui binecunoscute interese de afaceri sunt legate de Germania – asupra PSD, se explică de ce social-democrația română guvernează în stilul neo-liberalismului merkelian, favorizând austeritatea bugetară în locul stimulului economic, reducând obligațiile fiscale ale capitalului și mărindu-le pe cele ale salariaților, exaltând ideea unui stat care nu își asumă îndatorirea de a crea locuri de muncă ci numai de a combate corupția concurenților politici, comerciali, economici etc (sic!). Un astfel de stat, minimal în domeniile economic și social, este inevitabil maximal în domeniile poliției și justiției. Or, în acest loc „regimul Băsescu”, aflat pe punctul de a-și da duhul, se întâlnește cu „regimul Ponta”, aflat pe punctul de a se naște. (Le separă doar identitatea concurenților de eliminat.)

Regimul Băsescu a fost unul aproape ideal pentru promovarea intereselor străine în România. Relativizarea observației prin utilizarea cuvântului „aproape” se justifică prin faptul că acest regim a creat instabilitate și impredictibilitate politică dincolo de limitele suportabilității capitalului străin și totodată a distrus elita națională într-atât încât România a ajuns nu doar ușor de supus dar și imposibil de utilizat ca element de rezistență în confruntarea geo-strategică cu caracter global, reizbucnită tocmai din vecinătatea sa imediată și apropiată.

Aspectul din urmă îngrijorează azi SUA, care au nevoie de o Românie în același timp unită și incoruptibilă (politizarea, respectiv coruperea luptei împotriva corupției, o lipsesc de ambele) ca avanpost cu valoare strategică pe frontul rusesc. El, însă, coincide cu interesele geo-politice germane (congruente cu cele rusești) care după 1990 au urmărit constant fărâmițarea statelor central-europene, astfel încât ele să alcătuiască o zonă tampon moale, lesne de calibrat și comod de partajat între Berlin și Moscova. Or, segregaționismul ardelean promovat, sub alibiul „anti miticismului regățean”, de elitele provinciale cu ifose cezaro-crăiești și pofte de îmbogățire rapidă care au confiscat deopotrivă social-democrația română și candidatura lui Victor Ponta, este exact ceea ce se potrivește mai bine cu agenda berlineză a doamnei Merkel. În acest loc beneficiarii trans-atlantici ai expiratului „regim Băsescu” se despart de sponsorii euro-asiatici ai eventualului „regim Ponta”. Pentru cei dintâi, dezbinarea și destructurarea României ca efect secundar al autoritar-justițiarismului băsescian sunt o vulnerabilitate; pentru cei din urmă, sunt un atu de perpetuat prin național-populismul pontist.

Puterile străine care (în mod legitim pentru ele) își promovează interesele în România au nevoie ca aici să se realizeze echilibrul adecvat între obediență și rezistență. (Nu poți dirija ceea ce nu ți se supune și nu te poți sprijini pe ceea ce nu ți se opune.) „Regimul Băsescu” a asigurat reglarea permanentă a acestui echilibru și a stabilității lui într-un context dimanic, prin agregarea și punerea sub control politic a cuplului de forțe alcătuit din serviciile secrete și justiție. Protagoniștii externi așteaptă același lucru de la „regimul Ponta” și de aceea îl sprijină pe prezidențiabilul Victor-Viorel, fie prin încă locatarul Cotroceniului fie prin corifeii ardeleni. Ceea ce nu este clar este cum vor conviețui în aceeași barcă lupul american, capra germană și varza băsesciano-pontistă?

Este posibil ca dl Ponta să fi promis fiecăruia că va folosi în favoarea sa instrumentele preluate de la regimul Băsescu. Dacă este așa aceasta anunță o revoltă a „creditorilor înșelați” care nu va mai lăsa piatră pe piatră în România. Desigur, părțile interesate nu se vor confrunta direct ci prin intermediul românilor. Sub patronajul „Președintelui care unește” românii se vor bate între ei până la unu.

Este posibil ca dl Ponta să fi garantat numai perpetuarea regimului autoritar-justițiarist (sub haină național-populistă) fără să se fi angajat să îl folosească în favoarea cuiva. Unii (americanii) speră că, fiind construit după proiectul și cu sprijinul lor, acest regim îi va servi indiferent de persoana celui care se află formal în vârful său. Alții (nemții) calculează că și forma poate genera conținut, astfel încât cel ajuns la cârmă, fie și numai de formă, va pune efectiv stăpânire pe corabie și, sub impulsul grupurilor de interese interne de care este legat, fără a-i schimba sistemul de deplasare, îi va schimba destinația. Ca și în ipoteza precedentă, aceasta anunță continuarea și exacerbarea tensiunilor în interiorul regimului, ceea ce se va termina prin epuizarea totală a țării.

Este, în fine, posibil ca o eventuală înțelegere să nu se fi realizat cu Victor Ponta ci între cei care au interese vitale în România; ca domnul Ponta să nu fie subiectul unei tranzacții ci obiectul acesteia. În acest foarte probabil caz, România nu va fi prezentă la masă ca oaspete ci ca fel din meniu. Un fel ce poate fi „tranșat” și geografic (Ardealul, Moldova, Valahia) și tematic (interese economice, interese militare, interese politice) în cadrul unui compromis nu o dată contemplat de hegemonii lumii. Unul ia piața, altul ia bazele militare, justiția și serviciile, altul managementul geo-politic și infrastructura strategică. Mai multe Românii mici – separate sau împreună într-o mare Românie slabă – vor deveni o „zonă-tampon” sau o „țară a nimănui”, loc de separare sau de confruntare între tabăra euro-atlantică și cea euro-asiatică. „Regimul Ponta” va garanta executarea partajului folosind împotriva unei eventuale rezistențe băștinașe instrumentele „disciplinante” ale „regimului Băsescu”. După care nu va mai fi nimic; nici de împărțit nici de dat nici de luat.

În toate aceste situații „pontismul” va reprezenta, în mod legic, ultimul stadiu al „băsismului”. Ultimul în sensul că îl va continua și consolida, precum și ultimul în sensul că după aceea nu vor mai fi decât lacrimi și scrâșnire din dinți.
Gradinaru Gheorghe Postarea reprezinta un articol publicat de cotidianul care prezinta ca susrsa un blog in care apare acest articol dar neasumat de nimeni.Mie mi se pare atat de tendentios si subordonat intereselor de campanie a contracandidatilor lui Ponta incat nimeni nu a vrut sa-si asume paternitatea textului si atunci noi ce sa comentam fara a ne transforma in anti sau pro Ponta?.In opinia mea tema de campanie potrivit careia Ponta este urmasul lui Basescu este atat de neadevarata ca si cea cu apropierea de Rusia in detrimentul NATO si SUA etc.
Octavian Lupu Nu exclud ca viitorului ipotetic presedinte sa i se urce la cap puterea. Dar nu din motivele descrise de autorul articolului ci pentru motive de natura umana care pot influenta orice candidat. Mie mi-e foarte usor sa mi-l inchipui si pe Johannis cu diagonala de gauleiter figurativ vorbind. Bastonul de "basescu" se afla in traista oricaruia dintre candidati.
Prospectiv FCh  GG, nu sursa cred ca trebuie sa ne preocupe mai mult decat calitatea analizei.

Pot constata si eu ca se aduna cele impotriva lui Ponta, cumva de inteles macar si pentru faptul ca este cel mai bine plasat candidat.

______

Bastonul basescian se poate afla teoretic oriunde. De ce nu sunt intrebati specific candidatii cum si cu ce vor fi altfel decat Basescu? In plus, vor romanii sa aleaga doar un non-Basescu?

E interesant de vazut cum Ponta este acuzat de tot felul de operatiuni de *curatire* comandate din straturile profunde ale sistemului. Ce ar fi fost asta, tzutzer sau Cavaler Kaddosh? Iata genul de text (semnat) care-mi prilejuieste asemenea intrebare: http://www.cotidianul.ro/ok-ponta-ofiter-acoperit-dar.../
P.FCh  Dragi co-prospectivi, sunt din ce ince mai convins ca in Romania e nevoie de o solutie negociata. Altfel, se va umple locul de cadavre politice ale in/Justitiei. Sa reinventezi a cata oara clasa politica acum nu-i chiar floare la ureche.

Cred ca Victor Ponta ar fi trebuit sa dea dovada de mai multa intelepciune si sa nu se arunce cu capul inainte la aceste presidentiale lasand atatea vulnerabilitati pe ultima suta. Putea face 3 lucruri:

0) Sa fi curatat terenul--prin demiterea lui Basescu.
1) Sa fi lasat locul lui Antonescu sau sa-l fi cedat locul lui Geoana sau alt mahar din PSD.
2) Sa cedeze locul acum cuiva care sa fie agreat de toti pe ideea evitarii unui masacru politic. Desigur, cu garantiile de rigoare.

Stiu, mi s-a spus deja, Ponta a fost impins in fatza de baroni. Numai ca vreo 3 arestari preventive le-ar fi amintit acestora cine si ce. Mi se mai spune acum ca s-a ajuns la un razboi inter-personal unde ambitia fiecaruia este sa-l distruga pe celalalt. Adica suntem la stadiul in care nu cred ca le mai pasa celor mai multi de accizele impuse spatiului politic romanesc, fiecare se crede *the last man standing*. In conditiile acestea, chiar si cel care ramane in picioare ultimul, va avea picioarele fragile.
G.G   Prospectiv FCh ca principiu pot fi de acord cu afirmatia "sursa cred ca trebuie sa ne preocupe mai mult decat calitatea analizei." dar in situatia discutata dat fiind timingul , orientarea politica a ziarului si nu in ultimul rand lipsa asumarii personale( care sa permita o evaluare) m-au facut pe mine sa fac aprecierea respectiva.Da si eu consider ca este un subiect de discutat daca cel care va urma la presedintia Romaniei va continua perpetuarea sistemului basist sau nu dar daca fundamentul discutiei este ca se inlocueste basismul ( care este de 10 ani si notiunea este agreata de majoritatea populatiei) cu pontismul care , cel putin din cunostintele mele este o strategie de campanie electorala a contracandidatilor, este o manipulare de la inceput( maniulare deoarece se pleaca de la premiza ca basismul si pontismul sunt egal reprezentate in randul poulatiei)
Gavrila Ch Atat timp cat Ponta e ancorat puternic in/de PSD, sunt sperante de mai bine, inclusiv evitarea exceselor neo-liberale - traduse in romana ca basisme. It's funny cum neo in medicina trimite la acea boala teribil de nimicitoare. Ar fi bine sa ne tinem departe de orice neo...
Adrian Severin Dle Grădinaru și dlor prospectivi, poți fi de acord sau nu cu această analiză dar a nu o lua în considerare pentru că nu îi cunoaștem autorul înseamnă a uita motivul oricărei dezbateri serioase. Din păcate prea mulți avem obiceiul ca atunci când cunoaștem autorul să îi analizăm personalitatea în loc să îi analizăm argumentele. Probabil că de aceea atunci când nu îl cunoaștem credem că este firesc să îi ignorăm cu totul mesajul.

Eu unul citesc un text nu pentru a-l desființa pe autor ci pentru ca, pornind de la argumentele prezentate de el, să îmi formez propria opinie, de preferință în dezbatere cu alții. Pornind de aici îmi planific acțiunile. Nu mă interesează dacă îndeobște autorul este un prost sau un escroc. Mă interesează dacă referitor la o anumită temă a adus argumente valabile oferindu-mi astfel hrană pentru reflecție.

Oare acest text nu ne oferă chiar de loc o asemenea hrană? Chiar nu găsim în el nici o idee care să merite a fi reținută și la care să reflectăm, desigur critic?

Este evident că orice candidat are potențialul de a devia spre băsism. La unii, însă, această deviere este mai probabilă iar la alții mai improbabilă. Gradul de probabilitate depinde nu numai de caracteristicile personalității candidatului ci și de natura grupurilor de interese (interne sau externe) care îl controlează. Înțeleg că această este baza analizei de față și nu văd de ce ea trebuie lăsată în afara atenției noastre.

A spune, dle Grădinaru, că analiza este "tendențioasă" fără a argumenta o asemenea concluzie, sugerează că "tendențioasă" este concluzia însăși. Care sunt argumentele dvs în susținerea unei asemenea calificări? Dacă afirmăm că un text este "tendențios" numai pentru că el pune într-o lumină negativă un anumit candidat (în speță dl Ponta) și pe acest unic criteriu îl scoatem de pe agenda dezabaterilor, nu facem, oare, exact ceea ce spunem că nu trebuie făcut? Respectiv nu punem în mod artificial într-o situație de astă dată favorabilă același candidat, scutindu-l de luarea în considerare a unei analize care nu îi este convenabilă?
Cornelius Scipio si totusi, cam care e ideea de a publica un text dupa "perdeaua" unui blog care nu are nici un autor si nici un alt text intr-o colectie, arhiva, ceva acolo ? (nici nu stiam ca poti avea un blog fara identitate, un fel de "ghost" writer....hhmmm). si da, analiza critica a unui text implica in prima etapa evaluarea sursei si utilizarea numai a celor relevante http://philosophy.hku.hk/think/critical/ct.php
P.FCh  Daca Valer Marian a publicat cu nume si prenume o lista de intrebari s-a zis ca nu-i intreg. Daca la "electorale 2014", un autor care-si putea spune Stan Ion, dar prefera sa(-si?) dea locatia "dintre victoria & cotroceni", publica o analiza avem o problema cu neasumarea identitatii. Se pare ca cei dela Cotidianul, care intr-adevar nu mai sunt pro-USL/Ponta de cateva luni, n-au vazut nicio problema in a publica cele 2 texte, si nici comentariatul lor, acesta fiind un obicei al Catidianului de fapt.

Am publicat referinte la aceste 2 texte si altele dela Adevarul si Bursa tocmai din ratiunea de a invita la discutia argumentelor si expune o idee care mi se coaguleaza in ultimele zile:

Dl. Ponta a intrat cu toate aceste vulnerabilitati stiute in campanie, riscand astfel de dragul carierei proprii chiar soarta politica a PSDului si ce-o mai fi de Stanga acolo. In consecinta, cei care-s cu adevarat interesati de a salva Stanga romaneasca, caci nu cred sa fie vorba de o alta miza aici, ar trebui sa-l traga pe Victor Ponta de maneca macar acum dupa miezul noptii si sa se indrepte situatia catre o solutie negociata.

Daca ma intrebati pe mine, cred ca Ponta o sa renunte, fie acum, fie in relativ scurt timp dupa alegeri cand n-o sa-i raspunda nimeni la telefoane. Intre timp, DNAul va continua decimarea elitei de putere deja inceputa. Alternativa ar fi ca elita sa se orienteze pe un candidat de uniune natianola, ma pot gandi cel ptin la 2: Melescanu si Tarcieanu, desi ati vazut cate s-au spus si despre Tariceanu si cate nu se stiu despre Melescanu.

Care cred ca-s sansele reale pentru o solutie negociata? Undeva in vecinatatea Cauchy a lui zero. Pentru asta sa se intample ar trebui un soc extern sau expresia in sensul acesta a unor figuri marcante din spatiul public--vezi a doua inscaunare a lui de Gaulle. Oricum, sansele scazute nu ma impiedica sa expun ce cred ca ar fi solutia optima la acest moment, ba dimpotriva.
Draghi Puterity Domnule Severin, sunt putin derutat.

Nu de mult, intr-o discutie contradictorie, ii reprosati unui aparent sustinator a lui Victor Ponta (e vorba de Adan Justias ) ca face afirmatii din umbra unui pseudo-anonimat suspect, si ii explicati ce ganditi dumneavostra despre astfel de persoane. Acum cand un anonim il ataca pe Ponta anonimatul e OK? Oare nu facem "exact ce spunem ca nu trebuie facut"?

P.S. Dupa stil, vocabular, expresii preferate, constructia frazei, s.a.m.d. eu as fi spus ca articolul respectiva va apartine.
A.S  Dle Draghi, cel care nu spune ceea ce crede decât sub acoperirea anonimatului este un laș. Am afirmat asta și o mențin. (Ceea ce nu înseamnă, că, mai ales în relațiile internaționale, unele declarații date din anonimat nu sunt justificate.)

Nu în acest caz dar în m


ulte altele, dl Justias (o persoană de a cărei existență reală mă îndoiesc, așa cum nu mă îndoiesc de realitatea existenței dvs iar dvs nu vă îndoiți de realitatea existenței mele) a spus anumite lucruri - în general și mai ales în conversație cu mine - pe care în mod evident le-a spus numai pentru că identitatea sa era necunoscută iar identitatea mea era cunoscută. În acest sens lucrurile sunt clare și nu am nimic de retractat.

În rest, nu numele autorului contează ci ideile. Mai ales când este vorba despre analiză. Cu informațiile este altceva căci de credibilitatea celui care informează depinde și credibilitatea informației.

Dacă cele scrise în articolul la care vă referiți vă fac să credeți că ideile acelea îmi aparțin sau ar fi putut fi exprimate și de mine, înseamnă că le-ați auzit sau citit ca fiind afirmate și susținute și de mine anterior. (Într-adevăr, am remarcat chiar unele sintagme sau formulări pe care cred că eu însumi le lansasem.) Or, chiar această remarcă este proba că nu mi-am ascuns gândurile și că am vorbit deschis asumându-mi riscul de a nu acționa sub acoperire. Altfel cum ați fi putut face asemenea deducții?

Dacă asta vă poate face să vă simțiți mai bine și să vă aplecați asupra fondului, îmi pot chiar asuma ideile din articol. Cel puțin pe cele principale. Nu pot decât să mă bucur când văd că ideile mele circulă și sunt preluate de alții. Mai ales atunci când este vorba despre ziarul Cotidianul care nu mă simpatizează și care mi-a publicat foarte rar textele (iar și atunci numai accidental sau la insistențele publicului).
P.FCh  Domnilor Severin si Puterity, mi se pare mie sau acest artiol din Cotidianul se inscrie intr-o serie de intervenii publice (la cele de mai sus, as adauga pe acelea ale d-nei Mungiu Pippidi si d-lui Rogojan), care vor sa atraga atentia asupra mizei reale dela momentul acesta?

Ideea este ca nocivitatea lui Basescu consta in servirea slugarnica si perfida a mai multor stapani, constant in pofida romanilor. Pe fondul acesta cred ca trebuie sa vedem carei structuri de putere ii apartine dl. Ponta si alti candidati si sa incercam sa raspundem cine va fi cel care va aduce cei mai multi romani impreuna. O majoritate simpla dintr-un procent in jurul la 50% din cei cu drept de vot nu-i tocmai raspunsul.

Constat ca din discutii tindem sa ignoram:
1) Miza
2) Solutiile.
A.S  Intr-adevăr, soldul dintre bunele și relele regimului Basescu este egal cu pierderea suveranității României fără nici o compensație în termeni de securitate, ca urmare a zece ani (nu lipsiți de o pregătire anterioară) de subordonare a interesului național românesc intereselor unor națiuni imperiale străine. Aceasta a dus la transformarea României într-o cvasi-colonie sau într-un teritoriu sub mandat.

Miza actualelor alegeri prezidențiale este aceea de a încredința puterea populară, atât cât mai este, unui șef de stat care să reabiliteze unitatea, coerenta și suveranitatea națiunii române, fiind ințeles că aceasta se pote reliza, dacă se va realiza, doar printr-un proces lung și complicat.

Problema este că, în contextul actului de supunere a țării, a fost distrusă și elita politică românească. Odată cu pierderea suveranității (și ca garanție a durabilității ei) România a fost silită să își elimine și elitele. (La aceasta au contribuit nu numai instituția prezidențiala ci și miscarile iuventiniste din interiorul principalelor partide politice, miscari vizând înlocuirea liderilor consacrați, mai mult sau mai puțin corupți dar calificați, cu lideri tineri, la fel de corupți dar nepregătiți.) În consecința oferta de prezidențiabili la alegerile în curs nu răspunde nevoii care le constituie miza.

Din cele de mai sus rezultă soluțiile.

1. O primă soluție constă în cumpărarea de timp și liniște lăuntrică pentru a permite ridicarea naturală a unor prezidențiabili compatibili cu sfidările mizei. Aceasta este soluția "președintelui de tranziție" care să stopeze derapajul constituțional și cel al securității geo-politice a României, urmând ca în 2016 să facă loc unui "președinte de cursă lungă" prin organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare simultane. Idealul ar fi ca aceasta să apara ca o soluție negociată și convenită de către toți actorii politici români relevanți.

2. O a doua soluție, alternativă la cea dintâi, constă în alegerea candidatului apropiat acelui actor global sau regional interesat, din ratiuni geo-strategice, în păstrarea unității naționale a României precum și a capacității românilor de a apăra respectiva unitate prin forțe proprii. Această soluție este congruentă cu păstrarea în jocurile de putere și în arhitectura de securitate din Europa centrală și orientală, a cât mai multor protagoniști globali, în așa fel încât să se realizeze un echilibru dinamic între jucătorii euro-atlantici și cei euro-asiatici.

A treia soluție nu există! (Tertium non datur!)
D.P  Motto: "On the internet nobody can hear you being subtle."

Daca inteleg eu bine, domnule Severin, dumneavoastra propuneti ca Romania sa fie condusa de "vechea garda americanofila".

Cateva aspecte imi sunt inca neclare:

- In ce masura mai doresc SUA vechea garda? Chiar dumneavoastra ati spus ca vi s-a spus ca SUA prefera un personaj de tip Basescu pentru ca le reprezinta cel mai bine interesele.

- In ce masura sunt SUA interesate de o Romanie cu adevarat puternica, cand chiar dumneavoastra ati afirmat de nenumarate ori ca "occidentul va lupta cu Rusia pana la ultimul roman". Daca oricum suntem doar niste pioni pt. sacrificiu, care sunt argumentele ca exista interesul de a fi promovati in figuri mai valoroase (de ex. nebuni).

- In ce masura exista un consens intre corporatismul si sistemul finaciar din SUA si aripa militara in ce priveste Romania? Chiar daca cea din urma ar putea fi interesat de o relativa prosperitate in domeniul militar, de ce ar renuntza cel dintai la "tributul" care i se cuvine?

- Din punctul de vedere al celor "neinteresati de pastrarea unitatii nationale a Romaniei", sa zicem a Rusiei, a unei Germanii care ar divorta de SUA sau a unei Ungrarii din ce in ce mai rusofile, ce fel de Romanie ar fi mai "legitimate target" pentru a fi dezmembrata - una care joaca exclusiv pe cartea americana, sau una care e dispusa la mai multa flexibilitate geo-strategica din perspectiva interesului national?

- De ce realitatea geo-politca conform careia SUA au doar interes si nu aliati, aliatii fiind imediat sacrificati cand interesele o cer, nu s-ar aplica si in cadrul Romaniei ca tara (pentru ca in cazul aliatilor americani din Romania luati ca persoane, in mod evident se aplica).
A.S  Dle Draghi, întrucât în acest moment mă găsesc în SUA, unde voi avea o serie de întâlniri interesante și voi susține câteva conferințe (cu idei nu neapărat măgulitoare la adresa gazdelor), voi încerca să verific pe teren răspunsurile mele la întrebările dvs, înainte de a vi le da. Aceasta întrucât dvs solicitați inormații iar nu numai opinii.

Până atunci fac doar precizarea că nu propun ca România să fie condusă de "vechea gardă americanofilă" (aceasta este doar teama "vechii gărzi germanofile") ci de o gardă - veche sau nouă, nu contează - "românofilă". Aș fi preferat o formulă mai internaționalistă - continui, de altfel, să cred că a fi bun român înseamnă a fi bun european - dar transformarea României în dominion al unei UE aflate sub hegemonie germană mă îndeamnă să caut o ieșire mai românească din impas - convins că, pentru noi, a fi buni europeni înseamnă a fi buni români. În acest context problema nu este de a juca exclusiv pe o singură carte ci de a rămâne ferm pe linia intereselor noastre strategice în așa fel încât niciodată să nu ne trezim fără aliați, singuri împotriva tuturor. Alianțele se stabilesc în funcție de interese - care sunt singurele veșnice - iar nu interesele în funcție de alianțe. Este un principiu valabil pentru toată lumea.
P.FCh
1) Nu-mi este clar cine ar fi acea *veche garda americanofila*, mai ales in contextul alegerilor prezidentiale. Sa fie Monica Macovei? Mircea Geoana nu candideaza...
2) Ce inseamna a fi americanofil la Bucuresti, pe stil nou, respectiv vechi? "Americanofil" pe stil Basescu pare a fi cel care ar merge cu exploatarile resurselor naturale 'ca asa ne cer americanii'.
3) SUA nu are vocatia nation-re/bulding, in general. Nici macar in New Orleans sau Detroit. Cu exceptia Germaniei si Japoniei postbelice.
4) Problema unei Europe germane poate fi continuarea unei viziuni asupra lumii intrerupta in mai 1945. Semnele pana acum nu-s incurajatoare.
5) Problema unei Europe ruse este ideea ca pentru a se simti rusii in siguranta, granitele lor trebuie sa fie impinse in afara.
6) Problema lumii este ca puterea constructiva a SUA este intr-un con de umbra a carei iesire nu se vede dincolo de acest TTIP.
7) Problema Romaniei este decimarea succesiva a elitelor si imposibilitatea acestora de a constitui un program national.
8) A fi anti-orice la Bucuresti e un lux prostesc. A avea o majoritate pro-ceva este o necesitate. Ponta, prea [...] pe jumate, mai are de demonstrat ca poate strange o majoritate pro-Romania.
9) Lucrurile in Romania nu se vor aseza odata ce Ponta ar castiga alegerile. N-are ce-i trebuie, se va vedea si de catre cei care ignora faptul ca a fost la putere de, iata, 2,5 ani.
10) Daca Ponta ar castiga sI suportul elitelor neafiliate PSD si satelitilor acestuia s-ar afla pe drumul bun. Numai cel care ar reusi acest lucru are sanse sa treaca Romania la urmatorul nivel.
Miki Marinescu-Colea Intr-adevar...orientarea spre China ne va scoate din "cvasi-colonizare" ...
D.P  Mult succes la conferinte, domnule Severin! Astept cu nerabdare vesti bune pentru Romania.

Sugerati cumva ca Ponta si nu Johannis ar fi exponentul intereselor germane in Romania? Pentru ca la ora actuala, conform tuturor sondajelor si impresiilor, cei doi isi vor disputa finala la prezidentiale. Lovind intr-unul il favorizati automat pe celalalt. Sau mizati pe existentza unor "asi in maneca" care nu au fost jucati inca, si ca turul doi al alegerilor prezidentiale ar putea arata altfel?
Adan Justias nu cred ca noi cetatenii trebuie sa alegem un presedinte pe ideea ca acel candidat reprezinta interesele nu stiu carei axe. politica externa a romaniei trebuie sa fie una a intereselor noastre si deciziile pot fi complexe in functie de foarte multi factori. nu cred ca cineva poate pune la indoiala acum orientarea strategica a romaniei catre UE, NATO, SUA. sa presupunem ca SUA considera ca basescu le reprezinta cel mai bine interesele. daca intr-adevar asa este ar fi inca o dovada de miopie in politica externa americana. nu de multe ori, cu grave consecinte politica SUA de a mentine la putere dictatori, corupti, doar pentru faptul ca le-ar reprezenta mai bine interesele pe "moment" s-au dovedit catastrofale pe lunga durata. vezi cazuri recente in irak, afghanistan. au pus slugi care nu le-au iesit din cuvant dar au pierdut pe termen lung. SLUGILE nu sunt in interesul adevarat al SUA. O sluga, prin definitie este un corupt si nu are constiinta democratica. problema este ce facem noi? sa alegem SLUGI doar pentru ca americanii cred ca le face bine! ar trebui sa ne intereseze foarte putin cine si a cui SLUGA este. sa alegem in primul rand un presedinte pentru noi! nu stiu de ce, doar in romania se discuta in termenii astia cu directia vest, est, cu rusia, cu china cu sua etc etc. nu vezi asta in tari puternice, demne vest europene. in atmosfera balcanica, snoaba, romaneasca insa, sa arati cine iti este stapanul inca mai aduce voturi...
A.S  Dle Draghi, eu nu sugerez ci raționez. De asemenea, nu susțin și nici nu lovesc pur și simplu vreun candidat căci nu fac parte din nici o echipă de campanie; de aceea manevrele tactice nu mă interesează. Ceea ce fac este să analizez lucrurile din perspectiva unui cetățean angajat și responsabil care caută să decidă cu cine să voteze. În acest sens, nu caut candidatul care îmi este cel mai simpatic ci acela care este cel mai adecvat momentului istoric românesc, mă interesează.

Ideal ar fi ca alegerea să nu fie influențată de factorul extern. Într-o lume globalizată lucrul este, însă, imposibil. Numai naivii, care nu știu pe ce lume trăiesc, și demagogii, care vor să ne însele spre a ne băga pe gât o anumită candidatură, pot susține altceva. (Și pt a fi mai convingători, aruncă cu aer expert formula, în realitate inexactă, potrivit căreia numai în România factorul extern ar fi luat în seamă; ca și când ei ar ști cum este în alte părți în timp ce noi, "proștii", nu stim.)

În consecința, ce avem de făcut este să distingem candidatul cu cea mai mică influența externă sau pe acela susceptibil să aibă o relație externă "specială" cu jucători în același timp puternici și având interese congruente cu cele românesti.

Din ceea ce putem ști și vedea înțelegem că, independent de calitatile sau defectele lor personale, atât dl Iohannis cât și dl Ponta sau anturajele lor au legături semnificative cu interesele germane. Dl iohannis, mai mult prin naștere; dl Ponta, prin adeziune. Asta nu este rău în sine. Eu am pledat la vremea mea pt apropierea de Germania. De atunci, însă, a trecut timp și suntem obligați să ne întrebam dacă interesele germane în regiunea noastră sunt congruente cu cele românesti.

A fi azi cu Germania nu înseamnă a aduce la noi investiții sau bani germani ci politici și produse germane. Or, trebuie reflectat dacă politica germană față de Rusia și față de Orient, în general, ne avantajează. De asemenea, trebuie cântărit dacă politica dezvoltării germane bazată pe exportul produselor sale pe piețele țărilor "partenere" dezindustrailizate, inclusiv prin terapia austerității bugetare, este ceea ce ne trebuie. În fine, mai avem de reflectat la "avantajele" politicii germane de faramitare a statelor din Europa centrală, precum și la gradul în care transformarea UE dintr-o posibilă federatie de state natiune libere și egale, intr-o structură politică piramidala în vârful căreia se află Germania, coincide cu așteptarile românesti.

În măsura în care ambii candidați au o "ofertă" similară în termenii legăturilor externe, ar urma să căutam alte criterii pentru a alege între ei. Un asemenea criteriu poate fi dat de formula potrivit căreia atunci când nici un candidat nu mă convinge sau nu îmi oferă suficiente garanții, evit să dau toată puterea unuia singur. În termenii dvs, dle Draghi, evit să joc totul pe o singură carte; deși dvs, sugerându-ne cu altă ocazie, să alegem riscul, preferați probabil să jucăm la ruleta rusească.
D.P  Va multumesc pentru raspuns, domnule Severin.

Sunt de acord cu proiectia dumneavostra legata de o posibila divergentza a intereselor romanesti fata de cele germane, mai ales in conditiile prabusirii UE, (prabusire catalizata, in opinia mea, de cercuri financiare si corporatiste ale SUA). Insa nu vad altceva nici uitandu-ma peste ocean. Iar riscul, in contextul in care folosisem eu termenul ("Voteaza-l pe X daca..."), nu era totusi echivalent cu ruleta ruseasca.

Ati putea aduce mai multe date concrete in sprijinul afirmatiei ca Ponta si anturajul sau au "legaturi semnificative cu interesele germane"? Daca e posibil, ceva mai substantial decat exceptionalismul ardelenesc al "Grupului de la Cluj". Pana in acest moment senzatia mea e ca Ponta e sustinut extern mai degraba de SUA decat de Germania.

Regret ca trebuie sa insist, totusi, cum vedeti posibila ajungerea lui Melescanu in turul doi? E realist sa credem ca in timpul ramas poate recupera zeci de procente, indiferent de cine il sustine? Va fi impiedicat cel putin unul dintre favoritii actuali sa candideze in ultimul moment? Sau e vorba in cazul domnului Melescanu de cu totul altceva decat despre alegerea presedintelui Romaniei, de ex. se doreste un rezultat bun pentru a-l numi prim-ministru? V-as fi extrem de recunoscator daca ati putea lamuri si aceste aspecte, o pozitia de genul "nu ma intereseaza aspectele tactice" nu cred ca e nici realista nici constructiva. Fara a avea (cel putin) indicii clare in sensul ca Melescanu are sanse reale de a fi ales presedintele Romaniei, se impune o mobilizare a tuturor fortelor romanesti pentru Ponta si impotriva hologramei Johannis!
A.S  Dle Draghi, eu nu îmi asum funcții tactice pentru că nu desfășor nici o activitate operativă de campanie. Rolul cu care m-am autoinvestit nu este acela de a acorda sprijin vreunui candidat ca să câștige alegerile ci de a-i sprijini pe alegători să aleagă bine (și în acest sens, să câștige alegerile ei).

Din punct de vedere subiectiv, ca social-democrat ar trebui să susțin candidatul PSD. Din păcate PSD nu mai este astăzi nici "partid" nici "social-democrat". El este cu adevărat o hologramă în jurul căreia se agită mulți oameni entuziaști și de bună credință, și de care se folosesc unii mult mai puțini și nu neapărat de bună credință. Îmi pare rău pentru cei dintâi. Pot spera că la un moment dat lucrurile se vor îndrepta și vom avea dinnou un partid al stângii democrate în România. Este nevoie de el. Sper ca PSD să reînvie din propria cenușă redevenind ceea ce a fost și mai mult decât atât; căci numai ceea ce a fost este insuficient.

Cum nu pot să vă dau toate informațiile pe care le am (unele le-am dobândit tocmai sub acest consem) încerc să vă ajut să raționați. Susținerea externă a liderilor din tabăra declarată ca fiind "anti-Băsescu" sau "anti-cezaristă" (deci inclusiv sprijinul extern pt dl Ponta) s-a văzut cu ocazia referendumului din 2012. Rareori străinătatea a intervenit mai brutal spre a opri ascensiunea unor lideri politici care obținuseră un sprijin popular atât de larg. Personal anticipasem situația și îi avertizasem, inclusiv în scris și public, pe cei interesați.

Ce s-a întâmplat de atunci încoace pentru ca această situație să se schimbe? Singurul lucru esențial este abandonarea agendei proclamate de cei care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu și pentru abolirea regimului său. Asemenea oscilații și convertiri nu au fost luate, însă, drept semn al "pocăineței" ci al "tranzacționismului". Aceasta nu te face respectat iar fără respect nu există sprijin ci doar toleranță. Prin urmare candidații partidelor implicate în demiterea lui Băsescu, în sine, nu sunt sprijiniți extern. Străinătatea încearcă doar să tranzacționeze cu ei. Pe acest teren Germania a fost mai diligentă și mai eficientă decât SUA.

Candidații sunt în legături strânse cu diverse grupuri de interese interne cu extensii transfrontaliere. Asta face parte din joc. "Excepționalismul ardelenesc al 'Grupului de la Cluj'" este doar o chestiune
de imagine. Dacă vreți să înțelegeți mai multe, "follow the money" ("urmăriți drumul banilor").

Este firesc ca actorii globali și regionali să caute a avea ascendent asupra celor care pot fi aleși în fruntea statului român. Dacă nu au favoriți încearcă fie să găsească agenți fie să aștepte rezultatul final spre a captura alesul prin mecanisme de presiune. Din câte înțeleg eu, în prezent SUA mizează pe formula din urmă întrucât au pierdut concursul cu influența europeană (germană). Germania, pariază pe toți caii principali pentru că are controlul asupra "rețelei de distribuție a ovăzului". Rusia manevrează exclusiv strategic știind că oricum Germania lucrează pentru ea.

Cel puțin în primul tur, românii trebuie să voteze pentru acela pe care îl socotesc candidatul cel mai potrivit (ținând seama inlcusiv de factorul extern, desigur). Alte calcule nu își au sensul. În turul al doilea, dacă nu au favorit, trebuie să voteze pentru răul cel mai mic. Răul cel mai mic este nu candidatul care poate face binele cel mai mare ci acela care nu poate face răul cel mai mare.

În această etapă orice se poate întâmpla. În termeni pugilistici, aproape oricine poate câștiga prin "abandon dictat de arbitru" împotriva adversarului. "Cadavrele" ascunse în "șifonierul" mai tuturor principalilor candidați sunt, se pare, atât de multe și de urâte, încât devoalarea lor este letală pentru oricine. Nu pot intra în detalii. Totul este ca aceia care dețin probele materiale să își asume riscul de a produce un cutremur politic major arătându-le publicului. Dacă nu o vor face...

PS Nu pot vorbi pentru dl Meleșcanu. Am expus pe larg motivele pentru care cred că este o soluție potrivită în actuala situație de excepție în care se găsește România. În 2000 nu am crezut același lucru, situația fiind alta. Campania dlui Melșcanu, după părerea mea, nu merge grozav. Să fie o chestiune de management? Să fie o chestiune de calcul? Sunt convins, însă, că în aceste alegeri totul este posibil, după cum cred a ști că dl Meleșcanu nu vizează o altă funcție în schimbul non combatului.
A.J  puteti citi aici o analiza critica detaliata asupra articolului din cotidianul:
https://www.facebook.com/adan.justias/posts/631698293613670
P.FCh . Din momet ce ai postat critica acelui text si la Adrian Severin, care ti-a raspuns, ma gandesc ca doresti sa afli ce cred si alti membri ai Grupului despre critica ta.

"nu, nu sunt argumente si nu suntem mafalda. ceea ce stim cu siguranta este ca vrem o SCHIMBARE si aceasta nu poate fi realizata decat de ponta. restul sunt continuatorii regimului basescu si stim asta."

Care sunt schimbarile d-lui Ponta ce sa-l distinga de Basescu in ultimii 2,5 ani?

"si vrem o SCHIMBARE... cu siguranta viitorul nu poate fi decat mai bun..."

Pardon? Nu-i da Doamne omului cat poate sa duca!

"Nou cetatenilor nu ne trebuie decat bun simt pentru a recunoaste si a vota schimbarea, a vota un om care uneste si nu care dezbina!
Un om care stie sa uneasca, nu va fi singur!""

Absolut de acord, am spus-o deja aici, e nevoie de conducere cu sprijin cat mai larg. Putin peste jumate din putin peste jumate din cei cu drept de vot nu-i tocmai majoritatea de care vorbim, mai ales cand te bazezi pe o masinarie de vot imensa care produce voturi inertial si pe care tocmai ai realimentat-o deturnand 2 miliarde RON dela investitii la repietruit pietrele din pavaj.

Pax Pontana, pacea in care te poti increde!
http://www.tolo.ro/.../plecari-din-dna-peste-100-de.../
A.J  "..Care sunt schimbarile d-lui Ponta ce sa-l distinga de Basescu in ultimii 2,5 ani?..."
Notabile sunt masurile sociale si cresterea spectaculoasa a procentului cheltuirii banilor europeni. Cresterea economica a romaniei a fost printre cele mai mari din uniunea europeana. cred ca pagina lui ponta pe facebook poate raspund ein detaliu la aceasta intrebare. nu fac copy, paste. Ce mi se pare mie important este faptul ca ponta este tanar si faptul ca stie sa faca echipa, stie sa uneasca si nu sa desparta, stie sa faca proiecte si stie sa le duca pana la capat. asta este cel mai important pentru mine. m-am saturat de divizare m-am saturat de dusmani imaginari, de lupta cu mori de vant.
A.J  "si vrem o SCHIMBARE... cu siguranta viitorul nu poate fi decat mai bun..."
Cred sincer in asta. Avem cu totii o certitudine! anume ca regimul basescu nu a fot ceea ce ne-am dori cu totii (ca sa fiu bland in exprimare). stim cu siguranta ca a fost rau si de aceea avem nevoie de o schimbare cat se poate de radicala. o marie cu aceeasi palarie ca ACL nu mi se pare schimbare!. si cred, ca avand in vedere calitatile umane ale lui ponta, in primul rand ca stie sa adune oamenii, vor fi cu siguranta mult mai multi aceia care isi vor aduce contributia la "ceva mai bine" in societate.




           


           





           


                         

           
           


           
           
           
.