Stefan Kovacs
Statul minimal este idilic- pe hârtie. Există ”gânditori” (îmi scapă numele și în general n-am timp să citesc prostii) care și-au închipuit ce grozav ar fi un astfel de stat- și cum i-ar scăpa pe ei (acești gânditori- între care și Macovei Mandela- de recentă amintire) de pătit diverse taxe. Logica unor astfel de gânditori- în România fiind în general cei care își adună apa reciclată de la WC o săptămână să facă o dată baie- că e mai ieftin- ține cam exact cât bați un text la calculator. După care:
1. Statul minimal nu există în practică- nici măcar în SUA. De la educație și până la sănătate- trecând prin chestii plicticoase gen serviciile poștale- ai nevoie de personal. Evident că dacă ești u fundamentalist religios dintr-o comunitate americană pe unde nu trece nici măcar trenul- și-ți ții copiii acasă pentru că educația e lucrul diavolului- poți gândi așa. În realitate rezultatele referitoare la privatizarea unor servicii de stat- de la căi ferate și până la educație- sunt mai mult decât mizerabile- sunt infecte.
2. Susținătorii statului minimal au folosit facilitățile unui stat normal- și majoritatea încă le mai folosesc.
3. Informatizarea- respectiv Internetul- pot optimiza o parte din serviciile oferite de către statul normal. Nu le pot înlocui.
4. În orice stat- indiferent că discutăm despre SUA sau despre România- 5...maximum 10% din cetățeni pot fi antreprenori de succes- care să se descurce singuri. Restul de 90% (raportat evident la populația activă) sunt oameni care sunt competenți, muncesc foarte bine dacă sunt manageriați corespunzător- dar n-au nici capacitatea și nici dorința să-și conducă propria afacere- fie că discutăm despre guma Topi-Top, rulmenți sau flotă comercială. Orice stat- la ora actuală- se bazează pe cei 90% pentru funcționare. Susținătorii statului minimal nu spun în mod direct că bogăția ar trebui împărțită la cei 10%- care utilizează munca celor 90%- iar cei 90% trebuie transformați în sclavi bangladeshieni- la mila prețului pe bobul de orez- dar finalmente la asta se reduce toată teoria statului minimal.
5. Serviciile asigurate de către orice fel de stat- iarăși plecând de la SUA și terminând cu Burundi- sunt servicii reale- și- să recunoaștem- deloc ideale. Acest lucru nu ține de doctrinele de stânga- ci pur și simplu de funcționarea unui stat normal. Evident că putem reveni la ”epoca de aur” - care o fi aceea- desfințând școlile. Sau negând servicii medicale performante unor oameni care au nevoie de le- și n-au suficienți bani să le plătească. Dar e cam ca în povestea cu statisticile care au arătat că în cazul catastrofelor feroviare- ultimul vagon din tren este cel mai afectat. După care niște ”deștepți”- ca adoratorii statului minimal- au propus desființarea ultimului vagon.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu