sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Selectia valorilor va trebui sa se manifeste



Selectia valorilor va trebui sa se manifeste -29 octombrie 2014
Prospectiv FCh. Este nevoie de un mecanism de formare si triere a valorilor. Ar putea fi SNSPA parte din acest mecanism? Cum ati vedea solutia?
"Prin inexplicabilul infantilism electoral, aş spune constant, România se situează periculos de confuz între două lumi. Speranţa într-o rezolvare a crizei actuale, consolidată într-un crescendo politic neîntrerupt, printr-un sistem dictatorial, rămâne un obiectiv electoral-cheie, fără propunerea unor soluţii aplicabile imediat. Aşa cum experienţa dictaturii ceauşiste, în loc să deschidă societatea spre o critică severă a totalitarismului, pare să producă efecte contrare. Mergând în acest sens, dezechilibrul se va accentua. Criza politică, a partidelor, va genera, în mod logic, amplificarea dezastrului economic şi o îndatorare continuă a statului. Nu mai există niciun domeniu, nicio categorie socio-profesională care să poată fi identificată ca având resurse moral-reformiste demne de încredere."
http://www.cotidianul.ro/intermundii-249849/
Intermundii
Ioan Vieru
Prin inexplicabilul infantilism electoral, aş spune constant, România se situează periculos de confuz între două lumi. Speranţa într-o rezolvare a crizei actuale, consolidată într-un crescendo politic neîntrerupt, printr-un sistem dictatorial, rămâne un obiectiv electoral-cheie, fără propunerea unor soluţii aplicabile imediat. Aşa cum experienţa dictaturii ceauşiste, în loc să deschidă societatea spre o critică severă a totalitarismului, pare să producă efecte contrare. Mergând în acest sens, dezechilibrul se va accentua. Criza politică, a partidelor, va genera, în mod logic, amplificarea dezastrului economic şi o îndatorare continuă a statului. Nu mai există niciun domeniu, nicio categorie socio-profesională care să poată fi identificată ca având resurse moral-reformiste demne de încredere. Prăbuşirea societăţii româneşti a ajuns la dimensiunile din perioada dictaturii ceauşiste. Lipsa reacţiilor publice permite reinstalarea celor mai barbare criterii de organizare şi gestionare instituţională. Chiar instituţiile pe care se bazează guvernarea actuală sunt acelea ale ceauşismului, cu modul lor de abordare a realităţii. Campania electorală desfăşurată pe un teribil fundal judiciar, unic, a fost compromisă de acesta, în totalitate. Coincidenţa derulării celor două puneri în scenă arată la ce agresiv exerciţiu de manipulare este expusă societatea. Învingătorii celor două campanii, în mod regretabil, nu sunt cetăţenii României. Alte grupuri ale corupţiei se formează în spatele acestor operaţiuni, cu un avansat grad de manipulare. O justiţie care livrează dreptate peste noapte, de parcă am fi în Paradis, trebuie privită cu multă mefienţă. Sunt prea multe indicii care obligă la o asemenea afirmaţie. Acest joc de imagine care nu se bazează pe un sistem funcţional se va opri în curând, prin blocajul pe care rezultatul alegerilor îl va impune. Dacă nu este propagandă, această demantelare a corupţiei ar trebui să impună schimbări sistemice şi o relaxare socială. Cu îndatorările existente, plus angajamentele oportuniste oricând posibile, presiunea este atât de mare încât România, prin guvernanţii actuali, nu mai poate funcţiona decât ca o ţară de ocupaţie. Reformele morale, economice, de redresare a vieţii intelectuale nu pot fi posibile într-un asemenea primitivism organizatoric.
România nu are doar această corupţie din rândul căreia care sunt selectate aceste personaje clasice, spre a fi puse într-un muzeu judiciar. Mai are o corupţie care coordonează aceste mişcări, în folosul unei dominaţii cu tendinţe eterne. Foarte puţini politicieni români nu sunt produsul acestor reţele mafiote. Sistemul public este dominat de piramida infracţională, cea care arată un dispreţ şi o neînţelegere a democraţiei de neimaginat. Cu o justiţie controlată, sub stare de asediu, şi fără o condiţie moral-intelectuală respectabilă pentru acest secol, multe lucruri pozitive din acest moment vor fi duse în altă direcţie. O Justiţie responsabilă n-ar fi dovedit atâta zel în campania electorală, sau ar fi lucrat constant. Acest tip de implicare creează vedete, nimic altceva. Atmosfera dominantă în multe instituţii ale Statului este poluată de acest tip de dreptate care nu poate fi dusă la capăt, nu reprezintă reforma. Grupurile infracţionale sunt mult mai extinse, presiunea pe societate nu poate fi slăbită decât prin reformă legislativă. Legile sunt concepute tocmai de cei care fac parte din aceste grupuri infracţionale, mai mult sau mai puţin. Dacă nu ar fi făcut parte din aceste clanuri, ar fi fost imposibil să ajungă în poziţiile de actuali şi foşti legiuitori.
Puterea politică din perioada imediată va trebui să deconteze întregul faliment în care a fost dusă şi mai mult România. Cu un sistem aberant, cadristic, constituit din familii, nu există ieşire. Să ne gândim cum poate fi soluţionată o simplă petiţie! Statul nu poate cere nimic, în asemenea condiţii, mediului privat, care a ajuns de o atrocitate patologică. Sindicalismul, regulile elementare de conduită şi respespect între membrii societăţii sunt puse la grea încercare. Mărirea impozitelor, falimentul firmelor, închiderea domeniilor de excelenţă, câte mai sunt, posibila retragere a trustului Renault, aflată la orizont, vor duce la mişcări sociale pe care presupusa stângă autohtonă nu le poate contracara. Iluzia venirii unui personaj generos la Cotroceni, care să ofere cadouri naţiunii, plasează din nou România într-un areal la dispoziţia celor tocmai scoşi miraculos din jocul marilor fraude. Nu mai există resurse pentru cadouri electorale sau sociale, iar acest lucru trebuie reglementat, fiind o sursă esenţială a corupţiei şi întreţinerii degradării publice. Ele au constituit sandwich-urile electorale, prin intermediul cărora unii au obţinut întreaga avere a ţării.
Devalizarea României va trebui constatată de economişti responsabili, nu de către cei care au fraudat, în toată amploarea. Justiţia se află, chiar fără voia ei, deja pe drumul unei acţiuni în acest sens. Dacă mişcările judiciare din aceste zile nu duc la ridicarea imunităţii parlamentare, la revizuirea legislaţiei care să nu mai permită furtul din averea publică, ele rămân în faza unor sterile războaie personale, descalificând, dacă mai era cazul, fragila şi bulversanta noastră Justiţie.

Nedeea Burca "....fără o condiţie moral-intelectuală respectabilă pentru acest secol..." Oare cum s-a ajuns pana aici? Eu cred ca prin distrugerea sistemului de invatamant, la toate nivelele, prin confiscarea mijloacelor media si , nu in ultimul rand a sistemului editorial. Care a ramas in continuare unul ideologizat si supravegheat la maximum. E o fundatura din care nu se va putea iesi cu una cu doua. Cred ca e nevoie de crearea unor alternative, in special la presa si edituri. Cunosc scriitori care au fost marginalizati si scosi din joc, fiindca ar fi avut ceva de spus. Daca sectorul editorial nu ar fi acaparat in intregime dupa modelul Editura Politica/ Humanitas/Liiceanu & comp., lucrul acesta nu ar fi fost cu putinta. La ora actuala se aud doar anumite voci, asa cum se citesc doar anumite carti. Iar la scoala nu se invata mai nimic.
Adan Justias eu as introduce obligativitatea ca un procent insemnat din cei care doresc sa ajunga paralamentari sau sa o ocupe inalte functii in administratie sa fi absolvit snspa sau institutii asemanatoare. calitatea clasei politice este execrabila. ce facem insa cu moralitatea, lipsa coloanei vertebrale? asta nu se invata din pacate in nici o scoala si,din pacate, societatea romaneasca este plina de jigodii.
Niculae Malanca De douazeci si cinci de ani privim distrugerea sistemului de invatamant dar nu facem nimic pentru racordarea lui la cerintele actuale .Guvernul nu are curajul de a sprijini acest sector de o importanta covarsitoare pentru evolutia societatii alocand resursele necesare . Fara un invatamant de calitate , clasa politica nu se va schimba , iar partidele ajunse la guvernare vor lua decizii catastrofale pentru tara .
Prospectiv FCh .
1) Moralitatea se invata in scoala;
2) De 25 de ani invatamantul se racordeaza la tot felul de Bolognii, cu efectul net al scaderii calitatii absolventilor.
3) Viorel Straoanu atragea atentia aici ca decan si rector la SNSPA a fost nimeni altul decat ministrul cu vulpea.
Mihaila Augustiniu Adan Justias .... eu as da drept de vot numai celor care au satisfacut intr-un mod oarecare un stagiu de tip militar, cativa ani .... Ajungi sa fi responsabil pe gesturile tale doar dupa ce experimentezi si postura de a fi cea mai slaba za din lant cat si postura de a avea grija ca aceasta sa nu se rupa .... sub incidenta amenintarii ca daca se produce acest eveniment ... tot lantul se duce pe copca ..... Altminteri filosofiile de bouduar din marile scoli politice, n-au nici un sens in fata unei crize.

Votul diasporei



Votul diasporei  -3 noiembrie 2014
Dan Alexandrescu Cat priveste aglomeratia din anumite sectii de votare din diaspora, in conditiile in care numarul sectiilor a fost dublat iar numarul urnelor aproape triplat, de exemplu la Londra si Paris, e bine sa citim articolul urmator cu mici schimbari de elemente de regie:
http://www.pah.ro/18-noiembrie-ziua-de-care-mi-e-frica/
Smaranda Dobrescu Am citit adesea in ultimul timp pe FB despre ideea ca impotriva statutului de colonie, impotriva americanilor nu se poate avea castig de cauza decat prin actiuni violente, de gen revolutie. De fiecare data m-am gandit cu cata iresponsabilitate se pot indemna oamenii pe fondul acesta de dezbinare si resentimente generalizate sa refaca acel decembrie 1989. Atunci, se dorea iesirea din comunism. Acum, cei care vad o solutie si chiar o prezicere in fatala zi de 18 noiembrie si-ar dori o tara independenta, libera de interventia americana (nu stiu de ce nu si germana, etc). Cum? Ar fi fost Johannis un anti american convins iar Ponta dimpotriva? Ar fi o revolutie impotrina Justitiei? Ar fi dreapta cea care se revolta impotriva justitiei care l-a penalizat pe Johannis, adica a justitiei -opera a lui Macovei? Non sens. Cred in continuare ca este o greseala sa faci prognoze atat de grave fara a avea si o motivatie pe masura. Eu una, din scrisul lui Patrik Andre de Hillerin nu am inteles motivatia. Doar ca s-a folosit un context existent in zona spre a fi prin fortare aplicat ca fundal al acestei incitari.
D.A  "revolutia" lui Pah este anuntata impotriva lui Ponta si cu atat mai putin impotriva statutului de colonie
D.A   cu scuze, "cheia" este alta
S.D  E drept ca eu am facut conexiunea, coreland idei diferite dar cu aceeasi propunere de rezolvare. Dane, daca vezi o alta cheie, arata-ne-o, te rog. Sigur, ca ar putea fi o miscare a dreptei dar e greu de justificat ocontestare a statului de drept (hotarari ale justitiei) de catre aparatorii cei mai vocali ai acestuia din alte conjuncturi.
D.A  pentru turul 2, in cazul victoriei lui Ponta, avem toate sansele sa vedem un scenariu pus in practica foarte apropiat de cel anuntat de pah
Prospectiv FCh .Nu s-a aruncat niciun zar, doar speculatii conjuncturale, care daca sunt amplificate pot crea intr-adevar si niscaiva agitatie.

Pe ce ma bazez cand spun asta? Pe aparenta liniste ce a precedat alegerile. N-au mai fost *evenimente* in ultima saptamana, era ca si cum partile interesate au zis ca e destul, desi unul ca Basescu regreta neaducerea EADS in prim plan. Pe de alta parte, cine si impotriva cui sa manipuleze cand acesti baieti mari par solid ancorati intr-o structura garanta sau alta? Deocamdata, numai Rusia pare sub-reprezentata.
P.FCh As reda aici o scurta evaluare facuta de co-prospectivul Cristi Pantelimon: Eu cred că Ponta va ieşi orice am vota noi. Şi nu cred că şi-a dorit să batjocorească pe nimeni, au vrut să dea o lecţie de "corectitudine" vis a vis de furtul de acum 5 ani din diaspora. Din păcate, nu le-a ieşit, au căzut în groapa săpată altora. Tipic...

Inclin sa cred ca asa au stat lucrurile.
Cristi Pantelimon E o mişcare bună, dar lucrurile puteau fi anticipate, că doar la ambasade mai lucrează foşti care ştiu cum e cu cozile din vremea lui Ceauşescu...
D.A  Cum sa isi doreasca Basescu aducerea EADS in prim plan ??? EADS vine pe filiera principalului aliat al lui, Germania! Basescu doar a avertizat sa fie cu totii atenti daca nu vor sa ....
D.A  Basescu intotdeauna a jucat de pe pozitia incoruptibilului, folosind alte maini pentru necesitatile sale .... fiziologice.Cel mai bun exemplu ar putea fi contractul cu Bechtel care s-a finalizat cum? Cu si mai multi bani pentru reprezentantul aliatului nostru strategic.Adica ca in celebra zicere: si batut, si ...tut, si cu banii luati.
P.FCh Dan, argumentul meu este construit in jurul *linistii* ultimei saptamani, pe care o interpretez ca un armistitiu intre cei doi si factiunile de putere din spatele acestora. Ma astept ca acest armistitiu sa dureze pana dupa alegeri. Vom trai si vom vedea.
D.A  Prospectiv A-z, nu a fost nicio liniste, ci doar o ascutire de sabii, parerea mea.
S.D  (6 noiembrie) Indiferent de pozitia fiecaruia fata de cei doi candidati, un test despre usurinta de a ne lasa manipulati de sustinatorii dreptei lui Johannis/Blaga, il reprezinta "votul diasporei".Poate ca Ponta este incarcat cu destule acuze corecte, dar exact in aceasta materie nu-i pot gasi, cel putin eu nicio vina. Despre manipulare, vorbeste insa un jurnalist care stie ce poate presa in materie...

cum se zice ”manipulare” în franceză și engleză?

03 Nov 2014
Cu mult înainte de alegeri au fost aruncate pe piață zvonuri despre intenția guvernului de a reduce drastic numărul de secții de votare din străinătate, unde viețuiesc cei mai luminați români, nespălați pe creier de Antena 3 și necumpărați de PSD cu un kil de mălai. Ținând cont că, în 2009, aceștia au decis, practic, președintele, miza era importantă: obținerea a două efecte complementare, atragerea la urne a expaților, speriați că nu li se va permite să-și exprime opțiunea, și pregătirea terenului pentru strategia din 2004, cea cu acuzațiile de fraudă majoră, niciodată demonstrată.
Au ieșit cei de la guvern și au arătat, cu documente, că totul va rămâne exact ca acum 5 ani. Și, pentru o vreme, lucrurile s-au calmat, permițând declanșarea și desfășurarea celorlalte scandaluri cu scopuri strict manipulatoare: ofițerii sub acoperire, aducerea la București a bătrânilor anchetați de DNA și interceptările liderilor PSD. Dar au reizbucnit cu forță exact în ziua alegerilor, când impactul lor era maximizat de încărcătura emoțională a momentului.
În jurul prânzului au început să circule poze cu cozi nefiresc de lungi, la care stăteau românii de afară în așteptarea exercitării dreptului legal de a decide cine îi va conduce pe ceilalți. Încet, internetul a început să se inflameze și noile acuzații au devenit virale. Nu sunt ștampile, nu sunt cabine, nu sunt secții. Evident, totul dovedea intenția clară a candidatului Ponta personal de a împiedica diaspora progresistă să oprească victoria comuniștilor în țara în care au rămas, majoritari, ”ăia cu 4 clase, proști și needucați”. Așa cum se preconiza, isteria i-a determinat pe unii să se dea jos din pat pentru a contracara mașinațiunile puterii bolșevice. Ceea ce, în unele capitale europene, a dus la mărirea cozilor și, implicit, a numărului celor care, la ora 9, au rămas pe dinafară. Tensiunea a atins apogeul și ei au început să scandeze împotriva celui care a dat ordin să nu se prelungească programul de votare.
Rezultatul? Procentele, topul candidaților, răspunsul alegătorilor la oferta acestora au trecut în plan secund, principalul subiect de dezbateri fiind situația creată la ambasadele noastre. Și pedala a fost apăsată, profitându-se de faptul că cei mai mulți oameni, mai ales cei care se informează de pe facebook, habar n-aveau cine e responsabil de organizarea secțiilor de votare și de stabilirea detaliilor de care s-au plâns. Vinovatul trebuia scos Ponta, pentru a se transmite un mesaj celor care au stat în casă că, fără ei, în turul doi vor învinge forțele răului!
Timid, reprezentanții guvernului au început să demonteze manipularea, arătând că responsabilitatea pentru ceea ce s-a-ntâmplat aparține unui organism independent, Autoritatea Electorală Permanentă. Și au ieșit cu cifre concrete. Numărul secțiilor a fost identic cu cel din 2009, crescând, în schimb, cel al cabinelor de vot. Prin urmare, au votat pe 2 noiembrie cu vreo 70.000 de expați mai mulți decât atunci. Au explicat că problemele au fost cauzate de aplicarea legii în privința declarațiilor pe proprie răspundere, în încercarea de a evita fraudele. Sigur, mulți vor rămâne convinși că nu e adevărat. Sunt aceiași care, dacă executivul ar fi decis dublarea numărului secțiilor și al buletinelor de vot pentru străinătate, l-ar fi acuzat de intenții necurate. Tot ei ar fi sărit primii dacă, în alte condiții, premierul ar fi făcut presiuni asupra BEC să prelungească alegerile.
Indiferent de simpatiile politice și de locul în care ești cetățean român, indiferent de televiziunea la care te uiți sau de nivelul de trai al rudelor care te informează despre mersul lucrurilor în țară, este relativ simplu să evaluezi corect situația și să nu te lași folosit de diverse aparate de propagandă, dacă apelezi la logica elementară. Să presupunem că, neavând habar despre legi și pentru că, oricum, nu-l poți suferi, ești tentat să crezi că Ponta e de vină și că a vrut să te oprească să votezi împotriva lui. Atunci trebuie să admiți și ipoteza aberantă că același Ponta, cu bună știință, a aruncat la coș câteva mii de sufragii favorabile de la Chișinău, aplicând aceeași stratagemă, a secțiilor și ștampilelor insuficiente. Și trebuie să fii dispus să crezi că e atât de prost încât nu și-a dat seama că un astfel de scandal îi va face mult mai mult rău decât îi puteau provoca cele câteva sute, hai mii, de voturi împotrivă pe care le-ar fi dat cei ”ținuți” la ușa ambasadelor. Sigur, tu poți crede orice, dar asta nu mai are legătură cu logica!
PS. Avantajul cuiva ca mine, autor de cărți despre manipulare, este că o vede, oricât de mică ar fi. Dezavantajul vine din frustrarea că, din păcate, prea mulți nu sunt în stare s-o identifice și se lasă influențați de ea, convinși fiind că ei gândesc cu capul lor.
 Mihaila Augustiniu My friend si mon ami .... si eu sunt specialist in detectarea / contracararea dezinformarilor ! parol ! cu experientza castigate pe teatre de combat ! si pe parola mea ca acuma dez - informare faci matale ....Ce mai tura - vura ... unde-i lege nu-I tocmeala , asadar onor guvernu'trebuia sa se pregateasca pentru a face fatza la 100 % romani diaspora votanti ... adicatelea minim 2 milioane . Si punct.
S.D  MAE prin ambasadele sale impreuna cu BEC au avut in vedere sa faca fata cel putin fluxului din 2009 dar si sa contracareze acuzele de frauda de tipul celor care au existat atunci. Ce numar de
M.A  Minim diferenta dintre ultimul recensamant valabil si un ultim recensamant / estimare ante '89, la care sa se aplice o rata ponderata a raportului natalitate / mortalitate ..... asta daca vrem s-o incondeiem statistic si nu avem interes sa avem date precise, ce pot fi relative usor obtinte prin minim modificari legislative ..... sau o lege a votului la distanta, ca sa nu ne mai incurcam in calculi.... Ce mai tura - vura, onor govern dat stangu'n dreptu'.
Magda Taune d-le Mihaila ambasadele sunt conduse de ambasadori pusi de presedinte si avand
M.A  Stimata doamna Magda Taune . N-are a face cine I-a numit in functie, ci are a face cu modul in care este conceputa activitatea electorala. Ori, paremi-se, aceasta este reglementata de guvern, prin prerogativa ordonantei de urgenta. Dar, ca sa fiu clar inteles, pentru bulibasheala de la turul ! sunt vinovate guvernele Roman -Vacaroiu - Isarescu - Ciorbea- Vasile _Stolojan - Nastase _ Tariceanu-Boc _MRU - Ponta (scuze pentre omisiuni sau neordonare cronologica) , pentru ca fiecare la randul lor au creeat / accentuat premizele unui astfel de eveniment, fie din prostie fie din nepasare, fie deliberat ... Guvernand toti in sfidarea cetateanului si in detrimentul avutiei nationale. Finka daca s-ar fi prezentat careva la guvernare cu lectiile facute si nu ca niscai diletanti pusi pe capatuiala, acum n-am fi avut 4-5 milioane de romani in diaspora si ar fi fost suficiente formulare cat pentru personalul misiunilor diplomatice.
Viorel Straoanu Da,domnule ,cita nedreptate.

vineri, 7 noiembrie 2014

CONDITIA ALE(R)GATORULUI DE CURSA LUNGA



CONDITIA ALE(R)GATORULUI DE CURSA LUNGA- 30 octombrie 2014
(Atentie, dela punctul 4 se poate citi si ca indemn electoral!)
Adrian Severin
1) În ianuarie 2005 am ținut o conferință la Fundația “Nicoale Titulescu” în care afirmam că alegerea lui Traian Băsescu ca Președinte al României nu este o victorie a democrației ci a neo-cezarismului. Cei mai mulți m-au contrazis cu vehemență și mi-au pus în cârcă tot felul de subiectivisme. Astăzi nimeni nu mai poate nega validitatea susținerilor mele de atunci dar nici unul dintre aceia care atunci m-au contrazis nu recunoaște că a greșit și că pentru o vreme ar trebui să fie mai circumspect în păreri.
În toamna lui 2012, analizând unele informații pe care le aveam și coroborându-le cu ceea ce știam despre caracterul persoanelor implicate, am emis ipoteza că documentul arătat de Președintele Băsescu dlui Barroso și altor lideri din UE la ședința Consiliului European, era un pact de coabitare dintre șeful statului și primul ministru, pact care, trecând peste poziția majorității zdrobitoare a românilor exprimată cu prilejul referendumului din luna iulie a aceluiași an, confirma interpretările date Constituției României de către cel dintâi. Am comunicat concluziile mele dlui Sorin Roșca-Stănescu, la timpul respectiv încă în relații bune cu dl Ponta. Deși nu m-a crezut, dl Roșca-Stănescu a inițiat o convorbire telefonică de clarificare cu premierul. După ce la început a negat, acesta a trecut apoi la admiterea graduală a adevărului, pentru ca în cele din urmă să recunoască faptul în totalitate. Până seara presa vuia sub impactul acestei știri. Nimeni nu a recunoscut că ea fusese obținută doar pornind de la o deducție bazată pe analiza personalității protagoniștilor.
Acel Pact de coabitare este la originea ruperii ulterioare a USL, cu eliminarea din cursă a candidatului celui mai potent la președinția României, dl Crin Antonescu, precum și a menținerii justiției și serviciilor de informații sub influență politică ilegitimă. O atare situație permite războiul tuturor împotriva tuturor care tulbură astăzi profund liniștea socială internă și fragilizează România pe plan extern. Se pare că cei care refuză să analizeze critic candidatura dlui Ponta, cel fără de care Pactul de coabitare, cu toate efectele lui, nu ar fi existat, nu își mai aduc aminte de acest episod al istoriei noastre recente.
Partidul care în mod oficial răspunde pentru actuala guvernare este Partidul Social Democrat (PSD). Problema acestui partid nu este aceea că în exercițiul guvernării s-a deplasat spre centru, devenind astfel “mai puțin de stânga”, ci că Guvernul Ponta practică o politică tipic conservatoare ce nu mai are nici o legătură cu valorile și principiile stângii. Povara fiscală la care este supusă munca a crescut. În schimb, povara fiscală la care este supus capitalul a scăzut. Cota unică de impozitare, introdusă de coaliția de dreapta PDL-PNL, este menținută ferm de PSD și după ieșirea PNL de la guvernare. Ea subminează redistribuția profiturilor în scopul integrării sociale a celor vulnerabili, marginalizați sau excluși. Mai mult, guvernul așa zis social-democrat, declară că nu are nici o obligație în ceea ce privește crearea locurilor de muncă și totodată, în condiții de recesiune, practică politica austerității în locul celei de stimulare a economiei. În acest context este cât se poate de firesc ca politica bugetară să mărească alocațiile pentru instituțiile de forță și să reducă fondurile pentru investiții dedicate dezvoltării durabile și creșterii economice, pentru educație și sănătate. O astfel de politică nu poate fi caracterizată ca fiind “mai puțin de stânga” ori ca exprimând o “orientare moderată de stânga” ci ca fiind “deloc de stânga”.
Vor fi, desigur, unii care să spună că politica neo-liberară a Guvernului Ponta este bună. Nu aceasta este, însă, problema. Problema este că dl Ponta procedează constant asemenea acelui șofer care semnalizează stânga și cotește spre dreapta.
Este un mister de ce PSD acceptă să își piardă identitatea și să își compromită credibilitatea în acest fel. Probabil că liderii și militanții social-democrați nu mai au nimic de spus într-un partid în care deciziile nu se mai iau de forurile statutare prin deliberări autentice, tot astfel cum cetățenii nu mai au mare lucru de spus într-o țară în care un guvern pretins democrat legiferează prin ordonanțe peste capul Parlamentului. După dispariția lui Traian Băsescu, la alegerile din 2016 PSD va plăti scump cei cinci ani de guvernare neo-liberală ca pseudo-partid de stânga.
Marea întrebare este cum de acceptă electoratul să își mai încredințeze destinul unuia care una spune și alta face? Problema, deci, nu este felul politicii ci duplicitatea, dublul limbaj. Eu unul, ca om de stânga, prefer să dau votul unui candidat de dreapta predictibil decât unui candidat de stânga impredictibil; respectiv unui candidat care nu are identitate pentru că nu are convingeri și care, neavând convingeri, nu se consideră obligat cu nimic de promisiunile pe care le face și în considerația cărora cere și obține voturi.
Social-democrația nu are nimic de a face cu ateismul. (Ateismul militant a fost una dintre trăsăturile condamnabile ale dictaturii comuniste.) Ea are, însă, foarte mult de a face cu laicitatea; adică cu echidistanța statului față de toate confesiunile și credințele. “Ortodoximul militant” (străin tradițiilor românești) care dă un aer grotesc campaniei candidatului social-democrat, de fapt o combinație de bigotism și erezie, este în același timp o încălcare a principiului laicității și o ofensă la adresa credincioșilor de orice rit. Credincioșii se adună în lăcașurile lor de cult spre a se reculege în comuniune în așa fel încât prin rugăciune să comunice cu Dumnezeul în care cred. Etalarea ostentativă a credinței este condamnată chiar de Evanghelie (în predica de pe munte sau în parabola vameșului și fariselui, printre altele). Nici un credicios autentic nu aleargă în aceeași zi la cinci biserici întrerupând slujbele spre a șterpeli eventuala simpatie de care se bucură sacerdoții în ochii credincioșilor. Această fățărnicie ofensatoare menită a instrumentaliza politic religia este o insultă nu numai pentru membrii diferitelor confesiuni ci și pentru agnostici.
Social-democrația este o ideologie internaționalistă. Ea nu respinge patriotismul dar este incompatibilă cu național-populismul. Ce se poate spune atunci despre un candidat social-democrat la președinția unei Românii în recesiune, cu o clasă mijlocie în disoluție, cu o masă de marginalizați în creștere, cu un învățământ tot mai neperformant, cu o asistență medicală tot mai precară, cu tineri tot mai atrași de ideea emigrării, cu bătrâni tot mai umiliți, care nu găsește un alt mesaj electoral mai bun decât referirea la “mândria de a fi român”, însoțită de motive populare colorate în trei culori? Ce diferență între acest tip de mesaj și băncile din parcuri vopsite în roșu, galben și albastru de primarii pășunist-naționaliști ai anilor 1990?
Acest derapaj național-populist nu ar fi, totuși, atât de penibil dacă discursul prezidențiabilului în cauză ar include o referire cât de mică și la inadmisibilitatea statutului de teritoriu sub mandat la care a decăzut România. Mândria de a fi român, în această variantă populistă, exclude, iată, revolta împotriva colonizării României și admite umilința tratării românilor drept cetățeni de mâna a doua ai UE. Lucru acceptat de dl Ponta atunci când la Bruxelles l-a asigurat pe Președintele Comisiei Europene că va executa fără crâcnire orice i se va cere, punând în aplicare măsuri contrare mandatului cu care românii îl investiseră la referendumul și apoi la alegerile parlamentare din 2012. Departe de a fi o caracteristică a social-democrației, specifică național-populismului este clamarea superiorității etnice acasă în asociere cu servilismul național în străinătate. Oare nu tot astfel au procedat și legionarii care în numele “revoluției naționale și morale a tinerimii române” au lichidat elitele României (elite a căror absență s-a simțit ulterior dureros în lupta cu agresiunea bolșevică) în timp ce închinau liniștiți țara dominației naziste?
“Schimbarea până la capăt” este o lozincă ambiguă. Lasă speranțe fără să spună nimic despre ce înseamnă aceasta. O atare ambiguitate, pe fondul duplicității evidențiate anterior, face din ideea “schimbării” mai mult un autodenunț decât o promisiune. Cei care nu refuză să înțeleagă, pot vedea în ea declararea intenției ghepardiene ca totul să fie schimbat pentru ca nimic să nu se schimbe. În tehnica dublului limbaj schimbarea este același lucru cu continuitatea.
Tocmai în folosul continuității regimului dl Ponta prezidează senin spectacolul acuzării, condamnării și încarcerării, liderilor propriului partid, cu rost și fără rost, cu probe și fără probe, pe drept și pe nedrept. În locul schimbării sistemului se schimbă garda, în loc să se facă dreptate se fac sacrificii rituale, în loc de soluții se oferă vinovați, în locul demnității naționale satisfacția răzbunării, în locul libertății autentice simbolistica tiranicidului, în locul unei noi religii o nouă liturghie. Și nici nu ar putea fi altfel câtă vreme pe plan intern cariera prezidențiabilului Victor Ponta este dependentă de susținerea unui grup oligarhic interesat în schimbarea domniei dar nu în renunțarea la instrumentele de domnie atât de eficace prin care “băsismul” și-a dobândit și protejat averile, în timp ce confirmarea externă indispensabilă accesului la domnie într-o țară închinată, este condiționată de menținerea mecanismenlor prin care “băsismul” a garantat obediența națiunii și neputința ei în a se opune exigențelor străinătății. Un candidat de succes nu este doar ceea ce este el ci și ceea ce forțele care îl propulsează îi permit să fie. A refuza să vezi aceasta este o naivitate sinucigașă.
Toți ceilalți candidați, în nota tradițională a democrației electoraliste, încearcă să pară mai buni decât sunt dar nu și altcineva decât sunt. Dl Iohannis vrea să ne convingă că buna guvernare a unei țări poate fi asigurată de un mărunt politician de provincie, că arta și meșteșugul sunt același lucru (desigur, bine făcut) și că ceea ce s-a născut din pisica nazistă a Grupului etnic german nu mănâncă neapărat șoarecii-națiune mai slabi ci se mulțumește cu morcovii speculațiilor imobiliare. Frații Funar și Vadim Tudor încearcă fără ocolișuri să ne bage în cap că nu bolnavii mental ci oamenii sănătoși ar trebui internați la balamuc. Potențială colegă de salon cu cei doi înainte pomeniți (sexul nu ar fi o problemă), dna Macovei susține pe față că statul nu trebuie să investească în spitale de nebuni ci în pușcării, suficient de încăpătoare spre a adăposti o națiune întreagă. Dna Udrea repetă explicit, precum rezultă din afișul său electoral, că într-o Românie frumoasă dânsa este numai bună, bună… Dl Tăriceanu insistă fără complexe că România poate fi un Monaco al Orientului; adică un fel de principat autonom prin care face afaceri Franța. Dl Meleșcanu ne demonstrează cu calm că este singurul prezidențiabil…de tranziție. Toți au în spate forțe care îi susțin mai mult sau mai puțin transparent și toți caută validare externă. Nici n-ar putea să fie altfel. Unii ne împing spre vest, alții spre est, alții pe loc, alții deloc.
Unul singur ambiționează să pară ce nu este. Dl Victor Ponta vrea să pară că nu este un Băsescu mai tânăr. Și poate nici nu este! Cum, însă, îi putem da crezare când în toate celelalte situații pe care le putem verifica, a arătat una și s-a întâmplat alta?! Ori când susținătorii săi sistemici au interese exact opuse declarațiilor sale?!
Dacă dl Ponta ar fi spus că vrea să fie continuatorul regimului băsist aș fi avut, poate, o speranță. Mi-aș fi zis că astfel – cum nu a realizat nici un alt proiect promis, de la democratizarea PSD la reforma Constituției – sunt șanse mari să îl rateze și pe acesta. Așa însă…
Mulți dintre cei care cred (în mod eronat) că cel ce se opune unui dictator este neapărat democrat, dar mai ales mulți dintre prietenii mei loiali idealurilor social-democrate care cred că este suficient să-i spui caprei avion pentru ca ea să zboare, se vor supăra pe mine pentru cele scrise aici. Tot așa cum s-au supărat acum zece ani mulți dintre aceia care au văzut atunci în Traian Băsescu un democrat incoruptibil în timp ce eu îl vedeam exact invers. Cei care râdeau atunci, astăzi plâng. Să nu repetăm greșeala! Cine plânge la urmă plânge mai bine (sic!).
Adan Justias problema este mult mai simpla! avem de ales intre johannis reprezentantul fostului regim basescu si o alternativa reala unde singura critica ar fi previziunile domnului severin, care, in acest caz nu aduce argumente. argumentul sorin rosca stanescu este un contra argument. bazat pe analiza retrospectiva a datelor pe care le am si stiind ca domnul severin a gresit fatal in analiza sa de mai multe ori pe parcursul activitatii politice rezulta clar ca vrem o SCHIMBARE. nu este posibil oricat am intoarce politica pe toate fetele sa fim condusi in viitor de blaga, johannis, predoiu, mru , berceanu si toata liota aia imunda de pdlisti convertiti in liberali. pfui!
Prospectiv FCh . Adan Justias, poate poti furniza detalii/argumente in sensul urmatoarei afirmatii: "stiind ca domnul Severin a gresit fatal in analiza sa de mai multe ori pe parcursul activitatii politice."

Nu ma intelege gresit, te rog, niciun membru/om nu-i deasupra criticii, e de preferat totusi ca aceasta sa fie facuta cu argumente, nu doar pe baza simpatiilor/antipatiilor politice.

Inteleg nu numai ca-ti doresti o SCHIMBARE, dar pari sa spui ca Victor Ponta ar fi vectorul acesteia. Bazat pe politica sa din ultimii 2,5 ani, care a fost in spusele premierului mai la dreapta Dreptei, pe continuarea actelor de in/justitie ca si inainte sub frunza de smochin a pactului de coabitare, in ce ar consta schimbarea?
Henrieta Szabo Intr-un articol publicat in urma cu mai multi ani Adrian Severin facea urmatoarele consideratii : ..." Galcevile politice neintrerupte - folosesc ca fiind mult mai adecvat termenul de" galceava" iar nu acela de " disputa", "divergenta ", "conflict ", "lupta" ce imi par prea serioase, prea nobile pentru a califica realitatea romaneasca a momentului care ne-a invadat cotidianul, demonstreaza, pe de o parte, amatorismul. primitivismul . si miopia funciara a celei mai mari parti a clasei noastre politice iar, pe de alta parte incapacitatea ei de a se ridica deasupra intereselor marunte, conjuncturale spre a se smeri la vederea destinului national si a se pune in slujba lui. Dupa ce toate fortele politice principale ale tarii s-au rotit - unele de mai multe ori- la guvernare si in opozitie, in ciuda unor strafulgerari de competenta, curaj si caracter, a unor exemple de certa actiune reformista si de consecventa in apararea democratiei, libertatii si dreptatii sociale, trasaturile care s-au impus ca fundamentale, definitorii pentru mediul nostru politic sunt lipsa de viziune in problemele marii strategii si tranzactionismul in chestiunile de morala. Intr-un atare context s-au manifestat din plin diletantismul, indecizia si tergiversarea, dar si provincialismul, mitocania si tradarea. .... Asa se explica de ce Romania s-a eternizat in fruntea listei cuprinzand " tarile cu exceptionale oportunitati de progres " si abia daca mai ocupa vreun loc in coada topului " tarilor care au realizat progrese semnificative. " Excelenta diagnoza facuta de Adrian Severin in urma cu mai multi ani, clasei politice romanesti ,(din pacate !!...) perfect valabila si astazi.
P.FCh Adan Justias a facut mai sus o afirmatie, l-am invitat sa ofere argumente in spijinul acesteia. In absenta acestor argumente, administratorii Grupului au considerat ca misiunea entitatii asociata cu acest pseudonim s-a terminat la Grup