Octavian Lupu via Logica Economica

April 3 at 4:19am

Cum oamenii de afaceri nu gândesc pe o perioada mai mare de un an cu gandul la bonusuri iar politicienii, datorita ciclului electoral au viziunea viitorului redusa la doi-trei ani, sansele ca trenul demografic sa ne ajunga din urma si sa ne loveasca atunci atunci cand ne dorim mai putin, adica in tunelul intunecat al relansarii economice, sunt foarte mari.

PewResearch: populația și religiile lumii până în 2050 | Logica economică

“În următoarele patru decenii creștinii vor rămâne cei mai numeroși, dar religia islamică va crește mai repede decât orice alt curent religios. Dacă actualele tendințe se păstrează, atunci: Numărul total al musulmanilor aproape îl va egala pe cel al creștinilor. Ateii, agnosticii și alte personae ne…

LOGEC.RO

• 

  Mihai Ion Turcu Populatia europeana autohtona ar spori daca statul social ar suventiona masiv cheltuielile sociale, scolare si santitare pentru copii si tineri.

  
  
• 

  Octavian Lupu Occidentalii, in general, nu vor stimula natalitatea ci isi vor regla nevoile de forta de munca si necesarul de taxe si impozite din imigratie. Rusia in schimb, citeam undeva, se pare ca stimuleaza cu sume substantiale mamele cu mai multi copii. Ei nu au ce-i drept o imigratie atat de consistenta ca Vestul.

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Multiculturalismul "...frati pe lume toti noi suntem" tocmai se termina. UE deocamdata are migratie interna, se poate adauga si Serbia, la nevoie Rusia ca sa nu vorbim de Turcia care este un candidat valabil la integrare in UE. Vom avea o populatie tanara mai sudica dar europeana si majoritar crestina. Rusia are un teritoriu imens slab populat si vecini cu suprapopulatie. Important este ca UE sa devina mai realista. Epoca praduitorilor s-a terminat.(Exista o alternativa a generatiilor de strangatori cu erezii lor care devin indolenti si pradatori plus toate prostiile legate de consumerism.) Europa are traditia calitatii. Sa produca mai putin, mai scump si de calitate, sa importe si sa arunce la gunoi mai putin.

  
  
• 

  Smaranda Dobrescu Un numar sporit al populatiei este favorabil dezvoltarii pentru unele tari (vezi postarea despre Singapore), pentru altele este de dorit in primul rand pentru asigurarea pensiilor si contracararea efectului de imbatranire a populatiei. Gradul de ocupare de cel putin 70% al europenilor necesar ca sa-si tina in viata sistemele de pensii publice a ajuns un deziderat utopic, avand in vedere proliferarea competitivitatii cu deosebire prin scaderea numarului de lucratori.Datoria fata de pensionari este in primul rand a statului care a proiectat sistemul de asigurari sociale, chiar daca actualii decidenti sunt mai interesati de performantele economice si de buna intelegere cu corporatiile care"creaza locuri de munca"

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  Eu cred ca aceste proiectii sunt cunoscute cel putin de cand ni se spune ca dusmanul (ne-ar fi) este Islamul. Aia n-a fost o scorneala decat cand iesea din gura lui Tufish II.
  
  Demografia nu stiu cat e de inteleasa/studiata in Romaania, dar ultima oara cand s-a inteles lucrul asta a fost cand Ceausescu a dat nenorocitul ala de Decret. Nu cred ca premiantii la putere dupa 1989 au inteles din moment ce s-au zbatut sa poata exporta *excesul demografic* construit cu atata truda in ultimii cca. 20 ani de ceausism... Nu l-au ucis doar pe Ceausescu, ci si sansele Romaniei de a fi altceva decat este acum.

  
  
• 

  Smaranda Dobrescu Daca tot s-a pierdut avantajul demografic al acelui decret, de ce sa-l mai amintim? Poate sunt si ceva doamne prospective care si-l mai aduc aminte in termeni diferiti de cei ai beneficiului natiunii.
  As spune ca incurajarea cresterii populatiei se face prin cresterea nivelului de trai, dar nu ar fi o exprimare completa: Rata demografica ramane mica sau negativa si din cauza unui sistem de sanatate precar care ne rapeste prematur varstnicii si datorita trendului vestic imprumutat de noi de amanare a primei sarcini legata de motive de cariera si de limitare la un copil intr-o familie. Feminismul care a insistat foarte mult pe ideea de cariera egala pot spune ca a avut si el un oarece impact asupra hotararilor femeii: Cand si cati?

  
  
• 

  Octavian Lupu Nu ati remarcat faptul ca in toate filmele de la Hollywood, cine reuseste in profesie este fie singur/singura ori si-a distrus familia pe altarul slujbei muncind sau cel putin fiind disponibil/disponibila 24 de ore din 24? Stahanov-ul lui Stalin era un puturos pe langa angajatii americani de succes din ziua de azi. Pentru ca el trebuia sa asigure si "echilibrul in familie" chiar daca era fruntas in intrecerea socialista. Si colac peste pupaza fruntasii in intrecerea capitalista pot primi oricand un sut in fund fara prea multe explicatii indiferent cat de harnici sunt. Acest regim al fortei de munca vrea sa-l introduca TTIP-ul si in Europa.

  
  
• 

  Smaranda Dobrescu Adica, "stati usor cu explicatiile de tot felul, ca vine TTIP-ul si va pune sa lucrati cate 15 ore ca nu va mai recunoasteti nici partenera/partenerul"?

  
  
• 

  Octavian Lupu Cam asa ceva. Si sindicatele europene (ma refer la cele occidentale care mai misca cat de cat), nu cred ca vor putea opune o rezistenta credibila.

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Filmele americane sunt de doua feluri, privind America afacerilor din marile metropole sau privind america profunda care este rurala.La costurile educatiei din SUA, orase mari cu oameni de cariera, fie sunt foarte bine platiti si au personal care sa vada de copii fie doamna renunta la cariera. In rural toata lumea munceste si procreaza. Viata e comunitara.

  
  
• 

  Octavian Lupu Un studiu din Business Harvard Review, publicat anul trecut era intitulat "Cum sa asiguri echilibrul intre o cariera de succes si familie." Studiul avea si un subtitlu cu fonturi ceva mai mici: "Uita de echilibru. Trebuie sa alegi" Fermierii nu intra in discutie. Ei sunt self-employed.

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Eu am obiceiul sa ma refer la subtanta profunda unei societati. Vorbeam de "productia de copii"....

  
  
• 

  Smaranda Dobrescu Exemplul american de tratare a factorului demografic este oarecum strain noua. Imigrantii veniti acolo, in majoritate latino-americani, chinezi, asiatici din sud-est, africani si care dobandesc drept de sedere au altfel de traditii si au mai multi copii.. Din pacate multi dintre imigranti au slujbe nesigure, temporare, au o planificare a familiei extrem de aleatoare. Dar, americanii nu isi pun probleme demografice dupa stiinta mea.

  
  
• 

  Octavian Lupu D-le Mihai Ion Turcu:, dvs sustineti ca la americani natalitatea urbana este scazuta fiind rezervata familiilor avute care-si pot angaja bona versus familiile rurale unde natalitatea este mai mare iar cresterea copilului nu o impiedica pe sefa gospodariei sa munceasca. Perfect de acord, constatat si statistic. Acum, intrebarea mea ar fi urmatoarea: care este ideea pe care o sustineti, la care sa ma pot raporta admirativ, rezervat sau critic? Incerc sa speculez: natalitatea rurala, mai crescuta, este de natura sa compenseze natalitatea urbana mai scazuta? Pentru ca banuiesc ca nu ati vrut sa va limitati doar la a ne comunica faptul ca rata natalitatii rurale (datorata mai putin faptului ca acolo comunitatile sunt mai coezive ci mai degraba unor considerente de ordin religios) este mai mare decat rata natalitatii urbane.

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  1) In SUA, ca in orice societate dezvoltata, sporul natural e negativ. SUA isi rezolva problema asta prin imigratie, dar creaza altele. Nativii americani au cam aceleasi rate scazute ca in restul lumii civilizate.
  2) "Poate sunt si ceva doamne prospective care si-l mai aduc aminte in termeni diferiti de cei ai beneficiului natiunii." Ce este bine pentru om poate fi detrimental pentru specie/natiune etc. Demografia n-o intreaba pe duduie ce si cum, dupa cum dupa inventarea pastilei, duduia n-a mai intrebat nici biserica catolica nici statul deca nefacerea de copii afecteaza ceva. Ca tot veni vorba, inventarea pastilei cred ca a fost cel mai mare impuls dat feminismului, nu povestile cu iluminarea constiintei etc.
  3) "As spune ca incurajarea cresterii populatiei se face prin cresterea nivelului de trai, dar nu ar fi o exprimare completa: Rata demografica ramane mica sau negativa si din cauza unui sistem de sanatate precar care ne rapeste prematur varstnicii si datorita trendului vestic imprumutat de noi de amanare a primei sarcini legata de motive de cariera si de limitare la un copil intr-o familie." De fapt, cei din saracie fac copiii cei mai multi, ca iepurii. Cei care dau de bine devin egoisti. Intr-un fel cred ca-i parte importanta din mecanismul decaderii civilizatiilor/etniilor/imperiilor etc. Huntington trebuie ca se uita la tendinte demografice cand a conceput razboiul civilizatiilor ca inlocuitor al Razboiului Rece--ar trebuie s'adaug ca in multe cazuri de stiinta sociala nord-americana postbelica, s-au recreat teorii lansate pe Continent ca si cum erau in premiera mondiala...
  
  P.S. Sa adresam si ipoteza Turcu: Este oarecum adevarat ce spune, numai ca in mediul rural mai sunt foarte putini americani. Mecanismul ipotezei sale care leaga dremografia de traditie este ilustrat in SUA cel mai bine de mormoni, acesti sectanti care-s majoritari in statul Utah, loc unde familia obisnuita are cam 7 copii in medie.

  
  
• 

  Smaranda Dobrescu In anii decretului nu am cunoscut nicio femeie, nici macar din cele care aveau dorinta sa aibe cat mai multi copii sa nu urasca acest decret. Controlul nasterilor se facea pe atunci in China, in sens invers si la noi, tara necatolica. In 1990, implicandu-ma in organizatia de femei, inainte de orice alta preocupare a trebuit sa ne ocupam sa nu mai continue femeile vechile practici barbare in urma carora nu putine si-au pierdut viata sau au ramas schilodite. Avortul era liberalizat dar costa destul de mult la inceput iar pastilele inexistente pana atunci pe piata romaneasca abia incepusera sa vina. Cele mai multe decese in urma intreruperii de sarcina in conditii salbatice erau la tara. Trebuia facuta popularizarea pastilei la tara. Sloganul ce e rau pentru femei trebuie sa fie bun pentru tara era inaplicabil atunci, cel putin Toate femeile incepeau sa se simta libere, neumilite, vazute ca fiinte capabile de decizii proprii .Banuiesc ca barbatii nu aveau cum sa incerce acest sentiment, desi cei care gandeau la fel apreciau schimbarea.De acum instinctul se putea pune de acord cu ratiunea. in conditii de libertate nu de sclavie..

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  Repet, cu demografia e ca si cu economia neoliberala, ce-i bine pentru individ nu-i neaparat bine pentru ansamblu. Pe de alta parte, multi am trait si reversul, ce era bine pentru ansamblu nu era bine pentru om. Asta asa, daca e sa admitem ca stim cum si cu ce masuram binele. Pana una alta, pe tendintele actuale, noi in VEST ne-am luat cu vorba, iar populatiile islamice vor stapani pamantul.
  
  Pe de alta parte, cum ne aminteste dl. Lupu, nu facem stiinta aici, ceea ce inseamna ca vor coexista perspective care cel putin in aparenta vor sustine altceva--nu neaparat contrariul, caci demograful si femeia generica din ceausism nu-s in opozitie, ci pe planuri diferite. Daca am face stiinta, ar trebui intr-adevar sa discutam pe nivele identice, cu episteme comune.
  
  Dpdv istoric, va veni un timp cand lumea va *uita* de ceausism si va analiza numai depopularea Romaniei de dupa 1989. Mai ales daca vor exista oameni cu constiinta romaneasca--nu stim in ce va consta aia. Altfel, totu-i trecator, inclusiv partidul comunist chinez (Mao).

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Civilizatia imbunatateste viata oamenilor. Civilizatia este costisitoare. Pentru a putea trai civilizat sunt necesari bani la un anume nivel. Castigarea acelor bani cere munca multa. Munca daca nu este vocationala, este o "instrainare". Muncind zi luminaconstat ca bilantul propriei mele existente este saracit si beneficiul civilizatiei sub asteptari. Populatia mondiala este in expansiune. Spatiile slab populate se populeaza, in dauna naturii. teoretic existand mai multi oameni decat locu de munca cu rost n-ar trebui sa existe supraincarcare cu munca. Supraincarcarea angajatilor este ecpluatare, generarea de profit mai mare fara a inmulti salariatii si mari salariile, solariatii avand nevoie de bani, costul vietii in orasele civilizate fiind crescut acceprta multiplu de angajari sau regimul de expluatare in schimbul unui salariu care sa acopere costul vietii. Valorificarea capitalului in productie insemneaza marfuri vandabile si goana dupa piete dar si supraproductie. Supraproductia insemneaza consumuri mari de energie si materii prime in contul generatiilor viitoare. Politica este de a produce marfuri vandabile care sa aiba durata de viata limitata spre a stimula cumpararea de marfuri cu aruncarea celor concepute sa dureze putin. etc. Accelerarea rulajului de bani prin marfa vanduta este masiv sprijinit de propaganda pentru schimbare ( moda, noi avantaje reale sau pretinse oferite de un produs nou etc. adica reclama). A avea meru lucruri noi, a cheltui continuu pentru nevoi fictive, desemneaza statusul cuiva, care raspunde unei nevoi de promovare a propriei persoane, nu de confot sauunor nevoi existntiale. Viteza si intensitatea de folosire a propriei vieti, care genereaza uzura, se recompenseaza prin concedii. Aici intervine industria de timp liber care standardizeaza constinutul concediului. O forma de instrainare. Unde este eroarea filozofica ?

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  "Unde este eroarea filozofica ?" Nicaieri sau in batzul de chibrit. Dupa descrierea *civilizatiei de productie si consum intensive* imi vine sa scriu: Cand sa mai faci si reproductie?!
  
  Filoozfic, specia noastra e ca un experiement, odata cu intrarea in acest gen de civilizatie descris mai sus, ii tot testam limitele. S-ar putea sa le si aflam.

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Nu inca dar suntem aproape. Momsen sustine ca Imperiul Roman nu s-a prabusit la granita ci la Roma urmare a secatuirii creativitatii elitei romane.Foarte tare ma tem ca lumea despre care vorbim nu mai este capabila de reformare. Nu este singura lume, chiar daca acceptam ca lumea ar fi globalizata. Vor castiga competitia alte lumi.

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  "secatuirii creativitatii elitei romane" si atunci, ca si acum, primii dintre egali devenisera experti la neplata taxelor. In plus, clasa de mijloc era intretinuta, iar armata populata de mercenari. Se cheltuia mult pe spectacol (ar fi bine de numarat circurile din Roma antica, observate dimensiunile lor, dupa aceea contrastata situatia asta cu aceea a teatrelor!), si campanii militare care dupa o distanta deveneau nerentabile pentru mentinerea standardelor. Dupa aia a venit crestinismul si a trebuit cca. 1000 de ani pentru civilizarea germanicilor, timp in care in Bizant se derula un experiment interesant pe care abia acum incepem sa-l evaluam la propria valoare dupa caricaturile timpurii facute de istorici rasisti britanici.
  
  Cum NU MAI CRED in capacitatea autoreglatoare atribuita pietelor (fie ele economice, financiare, politice etc.), ramane sa vedem cat de bine vor raspunde cei in ascensiune acum la aceste provocari.

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Autoreglarea economiei prin piata corespunde altui stadiu al economiei.

  
  
• 

  Prospectiv A-z .
  Da, e ca stadiul *fiecaruia dupa nevoie, dela ficare dupa posibilitati* din comunism. 
  
  Domnule Turcu, nebanuite's caile autoreglarii!

  
  
• 

  Mihai Ion Turcu Din fericire, ca sa glumim, altfel le-am bloca.