Pe facebook

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Gheorghe Gradinaru

May 3, 2014

In sum, the West needs to employ a containment strategy “light” that aims to strengthen Ukraine and its neighbors, broadens the horizons of the Russian people and allows for the resumption of diplomacy through a resumed Geneva process aimed at the restoration of international order which ensures a sovereign and independent Ukraine.

Dealing with Russia: A Way Forward | Wilson Center

Russia’s aggression in Ukraine has been the subject of many editorials and op eds. However, there has not been enough analysis as to why relations with Russia have reached this impasse nor lessons learned on how to manage relations with Russia going forward.

WILSONCENTER.ORG

Carmen Rodikaa Cum s-ar putea sa "broaden the horizons of Russian people"???? Nu a inteles nimic. Orizontul lor merge de la Atlantic la Pacific, problema este ca esecurile din ultimii vreo 30 de ani au lasat frustrari adanci in urma. Domnul asta nu a inteles nimic din psihologia ruseasca. In plus, vesticii continua sa ramana muti si inerti in fata agresivitatii rusilor, ca si cum nu ar sti ca asa-zisa "democratie" nu a poposit niciodata in gara Moscova
Gheorghe Gradinaru Carmen Rodikaa cateva date de cunoastere despre cel care ai afirmat "Domnul asta nu a inteles nimic din psihologia ruseasca"http://www.wilsoncenter.org/staff/hon-kenneth-s-yalowitz

Hon. Kenneth S. Yalowitz | Wilson Center

Ambassador (ret.) Kenneth Yalowitz served as a U.S. Foreign Service Officer for 36 years and was twice an...

WILSONCENTER.ORG
Gheorghe Gradinaru Carmen Rodikaa Legat de afirmatia " vesticii continua sa ramana muti si inerti in fata agresivitatii rusilor, " as fi si eu interesat sa aflu care ar fi acele initiative ale vestului , in plus fata de cele luate deja, care sa corespunda cerintelor tale.
Carmen Rodikaa vorbeam despre "psihologia ruseasca" - nu despre politica. Desi, la rusi, ele sunt strans legate. Si NU, nu doresc declaratii de razboi - ci o diplomatie mai eficienta, care sa neutralizeze agresivitatea ruseasca. De exemplu, cred ca vestul ar trebui sa anuleze afirmatiile rusilor conform carora Ucraina este agresorul (in tara lor!) prin declaratii care sa evidentieze faptul ca Rusia este cea care se implica intr-o tara suverana
Gheorghe Gradinaru http://www.usaid.gov/.../may-2-2014-usaid-increases...

USAID Increases Support for Media and Press Freedom in Ukraine | U.S. Agency...

USAID.GOV
Un Prospectiv .
"In sum, the West needs to employ a containment strategy “light”"

Adica nu-s de acord. Costurile ar fi prea mari.

In felul asta, o dai pe 'fa-te ca retaliezi, Vestule!', sa nu creada vreunul ca s-a dat liber la golanii.
Un Prospectiv .
Iata o explicatie superficiala, dar inca valida, din cele mai apreciate comentarii:

j. von hettlingen is a trusted commenter switzerland
Obama said: “It has pained me to see the degree to which the Snowden disclosures have created strains in the relationship.”
He didn't seem to regret what the NSA had done. Instead he found it a shame that the snooping activities were made public.

Norgeiron Honolulu
“It has pained me to see the degree to which the Snowden disclosures have created strains in the relationship.” In other words, Mr. Obama is not pained that the NSA was monitoring an allied leader's personal cell phone. Instead, he merely rues the fact that Mr. Snowden lifted the blanket of secrecy and revealed what the NSA was doing. In other words, this whole thing is Snowden's fault, not the NSA's and certainly not his own.

MoneyRules NJ
Mr. Obama said. “It has pained me to see the degree to which the Snowden disclosures have created strains in the relationship.”

A true statesman and leader would have said "it pains me to the degree the Snowden disclosures are true, in violation of our Constitution..."

Raoul San Francisco
“Angela Merkel is one of my closest friends on the world stage, somebody whose partnership I deeply value,” Mr. Obama said. “It has pained me to see the degree to which the Snowden disclosures have created strains in the relationship.”
Really?
It doesn't pain him that the US' actions created strains on the relationship, just that he was caught?
Sounds like a Wall Street Banker when, caught in selling worthless real estate backed bonds to teacher's retirement programs admitted that he was sorry the actions had ben discovered.

[si comentariile continua, pe acelasi ton/problema; cand Lavrov a vrut sa discute cu Kerry despre Ucraina, raspunsul a fost ca discutia ar fi doar despre Siria la momentul asta. cu Merkel s-o fi discutat tot ce avea si ea pe agenda?]

http://www.nytimes.com/.../merkel-says-gaps-with-us-over...
Todosiciuc Bogdan Adrian “Angela Merkel is one of my closest friends on the world stage, somebody whose partnership I deeply value,” In politica internationala nu exista prietenii. Azi ai un interes maine altul, cel mai bun exemplu fiind relatia politicienilor europeni cu Gaddafi.
Todosiciuc Bogdan Adrian Cat despre containment in Ucraina nu cred ca mai e posibil acum dupa ce toata situatia degenerat. Problemele puteau fi evitate, acum e cam tarziu. Rusii vor merge pana la capat si Ucraina va fi independenta si europeana doar dupa ce va pierde estul si probabil sudul. Degeaba le baga sanctiuni economice Rusiei si chiar daca intra in recesiune Rusia se va descurca. Avem multe exemple in istorie in care rusii din nationalism/patriotism au fost in stare sa moara de foame, si problema asta e una nationalista pentru ei. Mai exista si un BRICS care ar putea substitui macar partial vestul. Alternativa cealalta, a razboiului, chiar si unul proxy, nu o vrea nimeni.
Carmen Rodikaa Nu cred ca rusii vor 'permite' impartirea in doua a Ucrainei, caci astfel nu ar rezolva nimic. Tot ar aparea o tara pro-europeana in coasta lor. Probabil ca din punctul lor de vedere ideala ar fi o federalizare, astfel incat NICIO PARTE a Ucrainei sa nu se mai poata integra in Europa ci sa poata fi dominata integral de ei, cu alti presedinti marioneta dupa preferintele Moscovei
Un Prospectiv .
Carmen, desi m-am aventurat si eu sa fac predictii despre turnura evenimentelor in Ucraina, cred ca de ceva timp am intrat in lumea incertitudinii, un loc unde predictiile apartin... oracolelor.
Todosiciuc Bogdan Adrian Apartin oracolelor pentru ca acum intra in joc insurgentii de ambele parti, si aia sunt destul de greu de controlat, chiar si de Putin. Partizanii/insurgentii au inceput sa faca mizerii si sa arate o ura veche intre ei (fascisti vs rusi). Astfel chiar daca Rusia vrea federalizare e posibil ca actiunile insurgentilor pro-rusi care vor un nou episod de tip Crimea sa nu poata fi ignorate de Putin, altfel pierde incredere.
Un Prospectiv .
AA, e mai mult decat insurgentii. E vorba de o balanta intre cat de departe au fiecare in plan vs. escaladarea conform unei logici inerente a conflictului. Alta greseala pe care am facut-o la inceputul conflictului a fost sa cred ca lucrurile incepusera abia in timpul JO dela Soci.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Gheorghe Gradinaru

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv