joi, 23 aprilie 2015

In curand va avea loc Congresul Economistilor din Romania. Tema principala a dezbaterii pare sa fie de maxima actualitate si se refera la gasirea raportului optim dintre național și internațional în evoluția societăților noastre actuale. Pentru a deslusi aceasta relatie optima va fi nevoie de definirea "interesului national" ca element de dimensionare.
Haideti, sa incercam, colegi prospectivi sa umplem aceasta notiune!http://www.economistul.ro/primul-congres-national-al-econo…/
Numeroase puncte de vedere primite la redacție relevă necesitatea ca la preconizatul Congres Național al Economiștilor din România să se acorde o...
ECONOMISTUL.RO

  • Smaranda Dobrescu Un exemplu: Ne plangem ca raportul in evolutia societatii dintre national si international este dezechilibrat. Ascultam orbeste sfaturile altor entitati. Una din cauze este lipsa capitalului romanesc. Daca l-am avea, atunci am putea face cunostiinta si cu notiunea de "patriotism economic"' si cu posibilitatea optiunii libere a domeniilor de investitii, etc. Capitalul romanesc este un atribut al interesului national care confera in ulitma instanta mai multa suveranitate statului national.

  • Olteanu Paul Daca globalizarea vizeaza unitatea prin diversitate, pastrarea statelor nationale atunci putem identifica interesul national in jurul proprietatii, proprietatii publice si a dezvoltarii durabile.Dezvoltarea durabila avand nevoie de consolidarea gandirii economice.

  • Prospectiv A-z .
    Interesul national este o notiune greu de definit; ca si libertatea sau prea multe altele, ne este mult mai usor sa constatam ce nu ar fi in interesul national si/sau de prea multe ori post-factum.


    In termeni generici si pe termen scurt/mediu cred ca putem incepe prin a echivala interesul national cu cadrul in care cativa termeni cantitativi se vor imbunatati--deh, raspundem apelului unor economisti. O combinatie de indicatori pur economici si de calitate a vietii ar fi in regula. Din asemenea cadru vor face parte si elementele sugerate mai sus de Smaranda Dobrescu & Olteanu Paul.

    Cred ca ne putem imagina discutiile interminabile despre ce intra si ce iese sau prioritatile cu care se vor favoriza factorii acestia, relativ unul fata de altele. Asa ca practica politica trebui sa-i ajute pe economisti si se ajunge probabil la cuprinderea cadrului si catorva obiective intr-un program de tara. Sa ne intelegem, ultima data cand Romania a avut un SUBSTITUT de program de tara a fost cand ne-am propus sa intram in NATO/UE. Programe reale de tara n-am mai avut de pe timpul Romaniei socialiste.

  • Aurel Porumbescu It all depends, in my opinion, on choosing the right benchmark. South Korea and Romania were both bankrupt in 1990, and look at them now, Sure, some people will say that they cannot imagine Romanians lining up around the block to prop up the Romanian equivalent of the Korean Won by donating to the State their own gold and jewelry, and others will jump putting forward conspiracy theories about corruption, My humble perception is that it all starts and ends with the country's choices in banking: hermetic = impossible; closely monitored with closing gaps here and there = prosperity; that plus refusing to be an exchange rate sucker = prosperity + better future + respect.

  • Prospectiv A-z .
    Try the 'Edit or Delete' button that becomes active to the right of each posting. BTW, is English a must?

  • Prospectiv A-z .
    Aurel, that's an interesting point, but you'd need to further elaborate on. Allow me to switch to Romanian for the benefit of all co-prospectives.


    Stiu despre aproape-falimentul coreean, nu stiu insa la care perioada decidem ca Romania a intrat in faliment. Asa ca ar trebui sa clarificam. 

    Intamplator sau nu, si eu cred ca Romania ar trebui sa studieze cu sarguinta istoria Coreei de Sud, inclusiv mijloacele micro si macro prin care acestia din urma s-au relansat dupa ceea ce parea falimentul economiei lor in a deveni una din primele 10 economii ale lumii. In particular, sunt de acord ca BNR trebuia sa aplice lectiile economiilor asiatice de la sfarsit de ani '90--erau exemple si contraexemple suficiente care sa ilustreze toate perspectivele: izolare, stricta monitorizare, liberalizare impreuna cu urmarea la litera a sfaturilor forurilor internationale. 

    La coreeni se distinge, ca si la japonezi la timpul lor, fervoarea cu care pe de-o parte imbratiseaza noul in tehnologie si productie, iar pe de alta isi pastreaza identitatea culturala.

Niciun comentariu: