vineri, 24 aprilie 2015


Istoria și mitologia excepționalismului corupției la români
La adresa de mai jos puteți găsi eseul cu acest titlu pe care l-am prezentat acum câtva timp sub forma unei conferințe la Fundația Europeană "Titu Maiorescu".
Corupția este o boală gravă de care România nu este scutită.
A spune, însă, că România este cea mai coruptă țară din UE, este o mistificare a adevărului menită a servi interesele corupților și corupătorilor din afara României. Din păcate, cozi de topor din România acceptă să fie complicii unei asemenea mistificări.

  • Cristi Pantelimon Acum e rândul Moldovei: http://agora.md/.../raport-coruptia-sistemica-din-moldova...
    Eforturile de îmbunătăţire a guvernării democratice în...
    AGORA.MD|BY AGORA

  • Cristi Pantelimon ”Au trecut 25 de ani de la Revoluţia română. Ce schimbări majore au avut loc, în aceşti ani, în statutul internaţional al României? Dar în regiunea noastră? Sau in lume? De ce, în anii '90, tema principală de dezbatere referitoare la Europa de răsărit era tema drepturilor omului - temă care acum pare că a dispărut aproape complet?

    Poate că după realizarea schimbărilor de regim politic din aceste ţări, subiectul drepturilor omului a fost înlocuit cu cel al corupţiei, pentru a se uşura penetrarea capitalului străin pe aceste pieţe, evitându-se tentaţia suveranismului economic? De ce guvernul actual nu preia, pur şi simplu, reglementările americane referitoare la lobby, asumându-şi răspunderea în parlament pe o lege în acest domeniu, lege care să înlăture acuzaţiile zilnice de trafic de influenţă şi să aducă venituri suplimentare la buget?”http://jurnalul.ro/editorial/lumea-in-care-traim-674148.html
    Ocupaţi să comentăm headlines - accidente de maşină, incendii, arestări preventive - pierdem din vedere...
    JURNALUL.RO

  • Smaranda Dobrescu O intrebare si cateva precizari: De ce se considera drept ipoteze afirmatiile :Caracterul exceptional al coruptiei romanesti este un mit construit deopotriva de romani si de straini iar mitul exceptionalismului coruptiei romanesti este instrumentalizat pentru slabirea statului roman si marginalizarea Romaniei in ordinea europeana si euroatlantica, cand ele sunt de fapt importante concluzii, care de altfel au si fost demonstrate prin cateva idei/puncte?

    1.Pana acum posibila disparitie a statului roman era pusa in legatura cu pierderea identitatii si suveranitatii datorita accentuarii statutului de colonie in cadrul unor uniuni monetar--politice sau imperii. Iata un concept foarte interesant: "România se va transforma sub influenta lumii dar si restul lumii se va transforma sub influenta valorilor si aportului cultural romanesc. In masura in care o atare relatie biunivoca nu va fi acceptata de catre partenerii Romaniei , aceasta va fi condamnata la coruptie sau la a fi mereu vazuta ca o societate corupta caci ea va fi mereu fortata sa ocoleasca regulile unui model de comportament in definirea caruia nu i s-a permis sa contribuie si care, prin urmare ii este, total strain. In consecinta alternativa sa unica va fi intre disparitie (asimilata fiind sub aspectul identitatii culturale de o natiune cosmopolita in care nu se regaseste cu nimic) si refugiul in nationalism xenofob , in vechea ordine westfaliana ca forma de respingere a unei ordini nu numai fundamental straina ci si resimtita ca esentialmente ostila. 

    2. Fenomenul coruptiei in toate expresiile sale ca si acela al tolerantei fata de coruptiie nu sunt nici ele specific romanesti. Cat priveste contaminarea, se poate spune ca romanii sunt importatori mai degraba decat exportatorii virusului coruptiei. Romanii sunt mai degraba corupti decat corupatori.

    .3.In sfarsit, a treia idee de retinut ar fi aceea ca Romania trebuie pusa in carantina datorita coruptiei sale. Acest rationament se aplica mai mult sau mai putin identic tuturor tarilor Europei orientale cat si orientului asiatic. Romania se remarca doar prin aceea ca este mai usor de criticat fiindca s-a complacut in situatia de a nu fi in stare sa reactioneze la atacurile repetate pe aceasta tema.

    Asadar, in concluzie la articolul indicat de Denisa, as spune ca nu există sau nu se folosesc metode de măsurare a nivelului corupției într-o țară. În consecință, pentru aceste clasamente se folosesc sondajele care se referă la percepția societății asupra nivelului corupției. Prin urmare avem de a face cu două elemente de distorsionare: pe de o parte, nu se măsoară corupția ci doar percepția publicului asupra ei; pe de altă parte, nu se face o statistică ci un sondaj. Prin urmare, noi suntem cei mai corupți pentru că în tembelismul nostru sau în ura noastră față de noi înșine, ne credem a fi cei mai corupți. Italienii sau grecii nu sunt așa pentru că nici prin cap nu le trece că ar putea fi așa. Sancționați în termeni reali la nivelul UE pentru că în termeni imaginari suntem corupții de excepție, ne plângem apoi soarta.

  • Un Prospectiv .
    Un text foarte bun. Cei care se preocupa real de fenomenul coruptiei romanesti, romani si nu numai, ar face bine sa includa acest text in conversatie. Altfel nu fac decat sa demonstreze empiric concluzia lui Adrian Severin.


    Acum, din textul oficial european, http://www.facebook.com/l.php..., la pagina 165 unde se discuta despre coruptie, vad ca sunt adoptate metodologii si metrici instrumentate de anglo-saxoni. In mediu academic anglo-saxon, in discutiile economice (foreign direct invetsment, development economics etc.), coruptia apare ca o variabila importanta ce explica rezultatele atat de diferite (citeste, proaste) ale economiilor in curs de dezvoltare. Nicio analiza/mentiune despre nivelul de taxare/redevente sau razboiaele civile intretinute de chiar investitorii straini.

    Repet ideea de ieri, cand economistii acestia neoliberali sunt pusi sa masoare coruptia, masuri de genul Transparency International sau alte estimari ale vreunui Brucan local sunt luate ca date...

    P.S. Domnule Severin, articolul dvs. merita tradus si comunicat international, inclusiv pe canale academice. E o contributie reala la conversatie.

  • Un Prospectiv .
    "De ce guvernul actual nu preia, pur şi simplu, reglementările americane referitoare la lobby" Cred ca aceasta este observatia unui om obosit de hartuiala dublelor standarde, care raspunde ca si cum ar mangaia cu dosul palmei.


    In primul rand, modelul american de lobby nu-i o binefacere. A legaliza actul de coruptie al statului de catre interesul privat nu-l face mai putin daunator societatii. Romania, pana sa se uite peste ocean, ar face bine sa vada cum au negociat si altii transferul institutional.

    ______________

    Cautati in textul urmator 'lobby', dupa care veti intelege un pic din rolul acestei institutii in SUA:

    http://mondediplo.com/.../the-black-hole-of-us-government...

  • Smaranda Dobrescu In anii 1990 se discutau drepturile omului caci nu existau reglementari in tara noastra. Admiterea Romaniei in Consiliul Europei in1993 a insemnat promovarea si adoptarea de catre Romania a standardelor democraţiei şi ale bunei guvernări; consolidarea protecţiei drepturilor omului în Europa, inclusiv în zonele unde sistemele existente nu erau inca efective; eficienţa şi coerenţa arhitecturii instituţionale europene; dezvoltarea societăţilor deschise şi tolerante (prin diversitate şi dialog între religii şi culturi). Intre timp unele intentii bune au dovedit o abatere iar NGO-urile au un cuvant de spus in aceasta deviere.(societatea deschisa, exagerarea problematicii gay, etc.)

  • Un Prospectiv .

    Cine le-a dat peste mana lui Iliescu, Nastase, Stanoiu in 2002?


    http://www.cotidianul.ro/.../documents/flota.b35trzjvc8.pdf

  • Smaranda Dobrescu In timpul campaniei electorale din 2004 Alina Mungiu era deosebit de vocala in privinta stenogramelor PSD care demonstrasera ca e vorba de existenta unui dosar pentru oponentii politici. Acum facand legatura, putem sa ne imaginam contributia societatii civile. Mai mult, edoar specula. Cert este ca a fost mare tambalau cu stenogramele...

Niciun comentariu: