vineri, 19 decembrie 2014

De ce este Romania sub radar la Washington?




  Raspunde editorialistul Washington Post, Jackson Diehl
Alexandru Cosmin Codreanu    Washigton Post, via Jackson Diehl, despre România și contextul regional. Un interviu realizat de Vlad Mixich și publicat de HotNews.ro
Unul dintre cei mai influenţi editorialişti ai Washington Post, Jackson Diehl se ocupă de peste 30 de ani de pagina de politică externă a cotidianului american. Articolele lui despre Ucraina, Egipt sau conflictele din Orientul Mijlociu sunt citite cu atenţie la Casa Albă.

Într-un interviu exclusiv pentru HotNews, Diehl evaluează agresivitatea Rusiei şi explică modul în care este România privită la Casa Albă în contextul complicat al Europei de est.

INFORMATIA PE SCURT:
  • O noua ofensiva a Rusiei în Ucraina.
  • Statele Unite vor incepe sa furnizeze armament Ucrainei.
  • Linia rosie peste care viitorul presedinte al Romaniei nu trebuie sa treaca.
  • SUA si Germania raman ambivalente in privinta instalarii permanente a trupelor NATO in estul Europei.

Jackson Diehl
este editorialistul Washington Post pentru politică externă, supervizând şi comentariile din acest domeniu care apar în cel mai important cotidian american. În 1987, Jackson Diehl a fost reţinut pe aeroportul din Bucureşti, autorităţile comuniste refuzând să-i permită intrarea în Republica Socialistă România. Diehl este absolvent al Universităţii Yale şi a fost nominalizat de mai multe ori pentru premiul Pulitzer.

SANSE MARI CA SUA SA FURNIZEZE ARMAMENT UCRAINEI

Vlad Mixich: Preşedintele SUA, Barack Obama, a afirmat în septembrie că va solicita Congresului american alocarea unui miliard de dolari destinat plasării de echipament militar şi rotaţiei de trupe în estul Europei. Au fost aceste fonduri aprobate de Congres?

Jackson Diehl: Din câte ştiu au fost aprobate, e o doar o chestiune de transfer de fonduri acum. Iar după alegerile de săptămână trecută, în urma cărora republicanii au preluat controlul Senatului, probabil va exista şi mai multă susţinere pentru acţiuni de acest fel în Europa. Mă aştept ca una din legile promovate de Congres să ducă la furnizarea de armament Ucrainei. Preşedintele Obama a fost împotriva unei astfel de măsuri, dar republicanii sunt pentru şi există şi susţinere din partea unor democraţi. Şansele ca o astfel de lege să fie aprobată de Congres sunt mari.

VM: Va schimba asta raportul de forţe din regiune?

Jackson Diehl: Rămâne de văzut. Obama ar putea bloca legea şi întrebarea e dacă va fi capabil Congresul să-l forţeze să acţioneze. Să ne amintim de anii 70 când Congresul a forţat Casa Albă să trimită arme rebelilor din Afganistan. Am putea fi într-o situaţie similară, dar există o presiune mult mai mare pe Casa Albă să furnizeze arme şi mai mult sprijin ucrainenilor.
E greu de spus dacă asta va schimba situaţia pe teren. Pe termen scurt sunt sigur că nu, pentru că ruşii au un avantaj foarte puternic. Speranţa Congresului este că ajutorul trimis ucrainenilor îi va împiedica pe ruşi să continue agresiunea asupra estului Ucrainei dincolo de regiunea în care deja au făcut-o.

CASA ALBA SI GERMANIA SUNT AMBIVALENTE IN PRIVINTA UNOR BAZE NATO PERMANENTE IN ESTUL EUROPEI


VM: În ciuda cererilor mai multor lideri est-europeni, nu vor exista baze NATO permanente în estul Europei. De ce?

Jackson Diehl: Nu doar administraţia Obama, dar în special guvernele NATO din Europa ezită să modifice în vreun fel ceea ce este considerat a fi un acord cu Rusia ca în estul Europei să nu existe baze NATO permanente. Există o dezbatere pe această temă şi la Washington mulţi cred că Rusia a încălcat deja acest acord astfel că nu mai există niciun motiv să ne simţim obligaţi să-l respectăm. Nu doar administraţia americană este ambivalentă cu privire la asta, dar există alte ţări, în special Germania, care se opun unei astfel de acţiuni. Şi nu poţi face aşa ceva fără un consens în NATO.

VM: De ce se opune Germania?

Jackson Diehl: Din ce am înţeles sunt îngrijoraţi că ruşii vor considera că au fost provocaţi. Dinspre Germania se aude frecvent cuvântul “de-escaladare”. Nemţii ar dori să vadă răcirea conflictului şi nu vor să facă nimic care i-ar putea provoca pe ruşi.

VM: Din cauza spionării oficialilor germani de către Statele Unite a apărut o pierdere importantă de încredere între cele două ţări. A fost eficientă Casa Albă în a risipi din umbra acelui scandal?

Jackson Diehl: Partea germană nu a uitat, în special publicul şi media. Administraţia Obama a făcut, după standardele lor, eforturi mari să rezolve problema. Unul din cei mai puternici oameni de la Casa Albă, Denis McDonough, cel mai apropiat colaborator al preşedintelui Obama, a fost trimis în Germania pentru a găsi soluţii. Oamenii de la Casa Albă simt că au progresat mult în depăşirea acelei probleme. Dar eu cred că vor exista în continuare fricţiuni pe această temă.

VOM VEDEA O NOUA OFENSIVA A RUSIEI IN UCRAINA

VM: A trecut aproape un an de la debutul conflictului din estul Ucrainei. Cât de frecvent este discutat acest subiect de elitele politice de la Washington?

Jackson Diehl: Foarte frecvent. Cum am spus, cu noua majoritate republicană acesta va fi unul dintre subiectele împinse pe agenda Congresului. Agresiunea Rusiei în regiune este în centrul atenţiei, la fel ca şi nevoia unei noi strategii în relaţiile cu Rusia. După problema ISIS şi a statului islamic din Orientul Mijlociu, acesta este principalul subiect de politică externă la Washington. 

VM: Cine se ocupă special la Casa Albă de această problemă?

Jackson Diehl: În această administraţie chiar Preşedintele este actorul principal pe cele mai importante probleme de politică externă. Are nişte opinii personale foarte puternice şi adesea are tendinţa să stabilească traiectoria. Desigur, consilierul său pe securitate, Susan Rice, este foarte implicată în problema Ucrainei. Un alt personaj de la Casa Albă implicat în problema Ucrainei este Charles Kupchan, directorul pentru afaceri europene.

VM: În România, declaraţiile subsecretarului de stat Victoria Nuland sunt foarte discutate şi vizibile. Cât de importantă este poziţia ei în administraţie?

Jackson Diehl: Are o poziţie importantă şi e o figură foarte respectată la Washington pentru că a deţinut mai multe funcţii importante: a fost ambasador la NATO, a fost purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. Profilul ei şi influenţa ei este mai puternică decât de obicei pentru un subsecretar de stat. Pe de altă parte este un diplomat de carieră, nu un membru al echipei politice a lui Obama, astfel că nu ia decizii strategice despre abordarea unei crize.

VM: Declaraţiile ei dure despre situaţia democraţiilor din Europa centrală ar putea fi privite ca un semnal venit de la Casa Albă sau sunt doar un curent de opinie existent în diplomaţia americană?

Jackson Diehl: Cred că e foarte atentă să nu devieze de la strategia politică a SUA.

VM: Au fost eficiente sancţiunile Statelor Unite şi ale UE în a-l opri pe Putin?

Jackson Diehl: Este evident că nu l-au oprit. Zilele trecute au apărut informaţii despre un alt contingent de tancuri ruse care au trecut graniţa în Ucraina. La Washington mulţi sunt îngrijoraţi că vom vedea şi mai multe acţiuni agresive şi că se va încerca în lunile viitoare ocuparea mai multor oraşe din Ucraina. Deci nimeni nu crede că Putin a fost oprit de sancţiuni.
Dar administraţia de la Casa Albă se auto-felicită că a reuşit să impună sancţiuni atât de dure şi că a obţinut şi acordul europenilor pentru aceste sancţiuni. E clar că sancţiunile economice au un impact mare asupra economiei ruse, Banca Centrală a Rusiei pierzând din cauza lor 100 miliarde de dolari, adică o cincime din rezervele ei. Problema e că totuşi nu schimbă politica Rusiei şi nici nu par să o facă pe termen scurt.

LINIA ROSIE PESTE CARE VIITORUL PRESEDINTE AL ROMANIEI NU TREBUIE SA TREACA

VM: Dacă Rusia ar impune Europei un embargo de 5 luni pe gaze naturale, Gazprom ar pierde 21% din veniturile sale anuale şi estul Europei, inclusiv Germania, ar trebui să facă faţă unei crize energetice în toiul iernii (sursa calculului: Institute of Energy Economics, Koln). Cât de probabil este un astfel de embargo?

Jackson Diehl: Cred că e improbabil din mai multe motive. Unul este că tocmai au făcut un acord cu ucrainenii. Al doilea: ruşii ştiu că, în ciuda cifrelor pe care le-aţi citat, europenii vor găsi o cale să o scoată la capăt până în primăvară, chiar şi cu zero livrări de gaze. Europa nu e cu spatele la zid chiar dacă ar pierde complet furnizările de gaze din Rusia. Apoi 21% din veniturile Gazpromului reprezintă o parte uriaşă din economia Rusiei pentru că de acolo vine majoritatea veniturilor lor externe. Cred că Putin ar dori să evite această pierdere care s-ar adăuga celor deja pomenite mai devreme. Dar desigur, Vladimir Putin este foarte impredictibil. Însă cred că vom vedea mai degrabă alt tip de criză, nu una energetică: o nouă ofensivă a Rusiei în Ucraina.

VM: Ce posibilităţi de reacţie au occidentalii în Ucraina?

Jackson Diehl: Germanii vorbesc deja despre noi sancţiuni chiar înainte de o nouă agresiune a Rusiei, bazându-se pe alegerile ilegale organizate [de separatiştii ruşi]. Dacă separatiştii vor încerca să captureze alte oraşe din estul Ucrainei cred că presiunea de a furniza arme Ucrainei va deveni copleşitoare. Deja această presiune este destul de mare.

VM: Putin a reuşit să blocheze mai multe ţări din regiune prin conflicte similare iniţial celui din Ucraina, mă refer la Republica Moldova şi Georgia. Ungaria este condusă de un politician iliberal apropiat de Rusia, iar Bulgaria practic este prizonierul economic al Moscovei. Flancul estic al NATO nu arată deloc bine. Într-un astfel de context cum este România percepută la Washington?

Jackson Diehl:
Aici nu există atâtea îngrijorări în privinţa României, cum există în privinţa altor ţări, inclusiv Ungaria. Dar şi în privinţa Slovaciei, a ţărilor grupului Vişegrad care au început în general să îngrijoreze prin mai multe declaraţii publice făcute de liderii lor cu privire la NATO şi la Putin. Liderii din Cehia şi Slovacia au comparat posibila apariţie a trupelor NATO în ţările lor cu invazia sovietică din 1968. S-au opus puternic sancţiunilor UE împotriva Rusiei. În acest context, România e sub radar la Washington. Din partea autorităţilor de la Bucureşti nu au venit semnale atât de evident în contradicţie cu poziţia transatlantică în privinţa Rusiei.   

VM: Care este linia roşie pe care un prim-ministru sau un preşedinte al României ar trebui să o încalce şi care ar declanşa îngrijorări la Washington?

Jackson Diehl:
Priviţi către Ungaria care are mari probleme aici, atât de imagine, cât şi în privinţa atitudinii Casei Albe şi a Congresului. Linia roşie e atunci când începi să încalci principiile democratice de bază. Problema cu Orban nu e că este ostil Uniunii Europene sau că e populist sau prietenos cu Putin. Ce deranjează aici este percepţia că destructurează sistemul democratic de checks and balances, destabilizează media, justiţia.
În privinţa României a existat o scurtă nervozitate în urmă cu un an când guvernul care venise la putere părea să încerce manipularea sistemului într-un mod nedemocratic. Dar guvernul a retras unele proiecte pe care încerca să le facă şi de atunci nu au mai existat îngrijorări de acest tip. Acesta este genul de problemă care ar atrage atenţia.

VM: Prim-ministrul acelui guvern este astăzi favoritul alegerilor prezidenţiale. Credeţi că administraţia Obama ar trebui să aibă o abordare preventivă faţă de astfel de situaţii sau ar trebui să se limiteze în continuare la o atitudine reactivă? Cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, unde dacă Obama ar fi reacţionat mai repede poate acum nu ar fi existat probleme atât de mari.

Jackson Diehl: Poate aveţi dreptate. Dar administraţia Obama are un număr mare de crize importante în faţă şi e greu să se îngrijoreze cu privire la democraţiile europene, în special dacă e vorba de un stat membru UE. Uniunea Europeană este organizaţia principală care ar trebui să se ocupe de astfel de probleme. Nu este neapărat rolul Statelor Unite să meargă în fiecare ţară înainte ca acolo să se întâmple ceva rău şi să ia măsuri preventive. Se întâmplă deja crize teribile în alte părţi, mult mai rele chiar şi faţă de ce se întâmplă în Ungaria.

VM: De ce de doi ani Statele Unite nu au trimis un ambasador la Bucureşti?

Jackson Diehl: Avem o problemă serioasă cu nominalizarea ambasadorilor care nu are nimic de-a face cu România, ci cu blocajul politic de la Washington. Există o luptă continuă între Congres şi preşedinte pe numirile ambasadorilor şi există un număr mare de ambasadori care deja au fost nominalizaţi de Casa Albă, dar nu au fost aprobaţi de Senat. E din păcate o problemă a sistemului nostru politic, nu are nimic de-a face cu atitudinea în privinţa României, mai sunt şi multe alte ţări unde nu avem ambasadori.    

VM: Au mai rămas doi ani din mandatul lui Barack Obama. În privinţa politicii externe a fost Obama pur şi simplu ghinionist sau o parte din crizele actuale ar fi putut fi evitate dacă abordarea administraţiei sale ar fi fost diferită?

Jackson Diehl: E o întrebare complexă. Obama, ca cei mai mulţi preşedinţi americani, nu a primit lumea pe care credea şi pe care ar fi dorit să o primească. Spera la un Orient Mijlociu relativ liniştit care să-i permită refocalizarea pe Asia. În 2009 această abordare părea logică pe hârtie. În schimb a primit revoluţiile din lumea arabă. Nu ştiu dacă-i putem spune ghinion, dar pur şi simplu aşa se întâmplă istoria.
Dar cu siguranţă nu era în puterea Statelor Unite să declanşeze sau să blocheze mişcări de asemenea amploare. Cred că reacţia lui a fost slabă. În parte pentru că i-a fost greu să renunţe la ideea iniţială de a se retrage din Orientul Mijlociu. Nu putea preveni multe din crizele actuale, dar cert este că le-a gestionat defectuos.

Alexandru Botu Specialistul trebuie sa fie "nespectaculos" si lui Jackson Diehl ii reuseste de minune.
Cristi Pantelimon Zvonuri cum că Rusia pregăteşte o invazie în SE Ucrainei au apărut deja. Poate are legătură cu procesul de înarmare al Ucrainei. De asemenea, ruşii fac manevre militare comune cu Sârbii la ora asta. Lucrurile nu arată prea grozav...
Prospectiv A-z .
Vlad Mixich arata cum e sa intrebi ca o sluga proasta si perversa, Jackson Diehl face fatza.
A.B  Exceptional Prospectiv FCh: "Vlad Mixich arata cum e sa intrebi ca o sluga proasta si perversa, Jackson Diehl face fatza"
M-ati binedispus pentru cel putin 10 zile in care incape si cea de votare!
Mihaila Augustiniu Si Rusia si ONU / NATO / UE vor intervene in Ucraina pe motiv de pace - keeping , daca ucrainienii sunt tentati (a se citi fortzatzi) sa se dea la conducta de gaz cu care se incalzeste la popo neamtzu si frantzozu , daca le taie Gazpromu furnizarea. Si vor face un pischiping exact pe zonele pe care e nevoie sa sa faca federalizarea / secesiunea. K-asha-I in Kossovo.

Niciun comentariu: