miercuri, 1 noiembrie 2017

Are vreo legatura cu prezentul?


Doua marturisiri ale lui I. G. Duca despre Take Ionescu, care, in 1904 cand devenise Ministru de Finante, ii oferise tanarului Duca functia de Secretar General al Ministerului desi acesta avea numai 25 de ani (dar un doctorat in drept la Paris): 
1. "Într-un grad mai mare decât toţi contemporanii săi a avut viziunea celor ce aveau să vie. Vorbele pe care le-a spus la izbucnirea războiului mondial sunt impresionante: "Acesta e război de cinci ani. Va intra Anglia; va intra Italia, vom intra noi şi nu se poate să nu intre şi America. Până şi Japonia va intra. Va fi vai de omenire. Dar de un lucru sunt sigur: că Aliaţii vor fi definitiv victorioşi şi că voi vedea cu ochii România Mare. Şi vom vedea alte lucruri mari. Vom vedea multe tronuri prăbuşindu-se; vom vedea născând atotputernicia Americii; vom vedea preponderenţa rasei anglo-saxone, vom vedea omenirea făcând un mare pas spre stânga, spre socialismul revoluţionar. Vom vedea multe lucruri mari, dar zguduirea generală va fi aşa de formidabilă, că o sărăcie groaznică va stăpâni omenirea foarte mulţi ani. Dintr-o criză vom intra într-alta şi ţine bine minte: generaţia mea şi a ta vor vedea România Mare, dar nu vor mai vedea zile bune!"
2. Cand I. G. Duca a fost in vizita la Take Ionescu ca sa-l anunte ca va intra in politica in Partidul Liberal condus de I Bratianu, dupa ce a incercat sa-l convinga sa adere la Partidul Conservator:
"M-a ascultat, a insistat din nou, pe urmă sa uitat în ochii mei şi, schimbând deodată tonul, mi-a zis: "Grozav aş fi vrut să te câştig de partea noastră şi de aceea am stăruit atâta, dar fiindcă văd că nu am reuşit, conştiinţa mea este împăcată şi pot acuma să-ţi spun tot gândul meu: ai dreptate. În locul dumitale aş face acelaşi lucru şi, dacă am un regret în viaţă, este că am fost mai slab decât dumneata. La solicitările conservatorilor, îndeosebi la cele ale lui Alexandru Lahovary nu am avut tăria să rezist. Când am trecut în partidul conservator, Eugen Stătescu m-a vestit că mă voi căi de hotărârea pe care o luasem. Ce dreptate a avut! Până la mormânt voi purta povara greşelii mele, căci de atunci şi până azi viaţa mea este o tragedie. Nu ştii ce înseamnă să fii condamnat a apăra un ideal care de fapt nu este al tău. Urmează-ţi glasul conştiinţei şi să dea Cel Atotputernic, întrucât nu ai făcut greşeala mea, să poţi înfăptui credinţele tinereţelor dumitale".

Prospectiv A-z .
Discutia dela pagina d-lui Victor Cionga:

Eugen Radulescu: Aceia erau oameni manati de idealuri. Acum, sunt politruci manati de o lacomie hidoasa.


Victor Cionga: Domnule Radulescu, erau oameni. Cu calitati si defecte. Majoritatea pe care istoria i-a retinut erau mari patrioti. Incepand cu regii Carol si Ferdinand. Dar daca vrem sa ne cunoastem cu adevarat istoria, ar trebui a incee prin a renunta la "idealizari si chiar la unele "idolatrizari". Multi dintre politicienii, scriitorii si jurnalistii romani ( lideri de opinie si aproaoe de cercul de decizie) au fost banuiti ( iar unii dovediti) ca in perioada 1914-1916 au primit "subventii" fie de la reprezentantii Antantei ( inclusiv de la rusi), fie de la cei ai Puterilor Centrale. S-a discutat de echivalentul a sute de mii de lei de atunci, o suma enorma. Nu implic deloc ca acestia au fost tradatori. Tradatori au fost coloneii Strudza si Crainiceanu. Dar nu putem trece cu vederea alte obiceiuri balcanice pe care le vedem si azi: promovarea unor persoane insuficient de competente in posturi importante doar oentru ca erau loiali. Armata romana a intrat nepregatita in razboi desi a avut doi ani ca sa urmareasca si sa ia aminte de nivelul de pregatire necesar. Recomand cartea lui Glen Torrey: " Romania in primul razboi mondial" ca una care da o radiografie fara patima. Sunt multe de spus. Dar cu alta ocazie. Politicianul roman important care a fost inflexibil (ceea ce nu a rost si nu e o calitate pentru un politician, mai ales in Romania), imcoruptibil si direct a fost Petre P. Carp. Mai "neamt" decat cei doi regi ai Romaniei sub care a trait. Nu a avut intotdeauna dreptate, dar a fost consecvent


Dragos Simion: Victor, foarte instructiv ceea ce scrii tu aici. Asa cum am zis cu alta ocazie, unele comentarii merita adunate intr-o forma mai organizata de exprimare si transmitere, dar e optiunea ta. Eu de exemplu sunt preocupat in mod particular de partea cu renuntarea la idealizari si idolatrizari. Incerc sa-mi consolidez argumente ca toate transfigurarile trecutului, cu personaje sau fapte, nu numai ca nu ne ajuta sa ne invingem slabiciunile (ca sa nu zic complexele), ci ne dau repere false, ceea ce inseamna confuzie si fragilitate in evolutie.


Victor Cionga: Cand armistitiul cu Puterile Centre a devenit inevitabil, Bratianu si-a dat demisia si Gen Averescu a devenit PM. Cand tot Bratianu a manevrat ca generalul sa fie schimbat cu Marghiloman, Averescu a facut o "miscare" despre care am aflat recent si care m-a socat: a cerut lui Falkenheym sa intervina pe langa rege ca sa ramana PM!

Alexandru Botu Trecutul, mai ales cel faurit de oameni nu poate avea corespondenta in prezentul care nu pregateste viitorul.

Prospectiv A-z .
ZEFLEMEAUA

Motto: „Românii e deştepţi!", 
scrisa de CAMIL PETRESCU


Cînd va veni sfîrşitul lumii
Românii nu vor fi atenţi
Isus a spus: „Talita kumi"
Dar nu pentru inconştienţi.

Iar Ziua Domnului, ca hoţul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soţul
Reviste porno va citi.

N-avem conştiinţa tragediei
Şi totul luăm „à la légere"
Noi, campionii băşcăliei
Am compromis orice mister.

Avem o scuză de faţadă:
„Lasă, că merge şi aşa!"
Trădăm la primul colţ de stradă
Şi-apoi încălecăm pe-o şa.

Senzaţia e de plutire
De infinit paraşutism
Noi am făcut mişto subţire
Şi de marxism, şi de fascism.

Ce Decebal şi Burebista?
Ce patriotul cărturar?
Trăiască Miţa Biciclista
Şi berea rece la pahar!

Mitică veşnic să trăiască
Şi noi pe lîngă el, noroc!
Filozofia chelnărească
E tot pe loc, pe loc, pe loc!

Întreaga drojdie se scurse
Din mahalale de Fanar
Şi-n loc să fim un roib de curse
Noi am ajuns din cal – măgar.

Pe primul loc e-njurătura
Ea pentru toate e un leac
Simţi cum îţi umple toată gura
O moştenim din veac în veac.

Noi „facem" şi „băgăm" de-a valma
Noi suduim neîncetat
Iar la acest popor, sudalma
E o religie de stat.

La treburile serioase
Noi nu ne concentrăm destul
Avem o somnolenţă-n oase
Şi-o zeflemea de prost fudul.

Ceac-pac! Dar la reluări de faze
Parcă ne mai trezim puţin
N-avem profil de kamikaze
Tiparul nostru-i byzantin.

Apocalipsa furtunoasă
Îi sperie pe pămînteni…
Pe noi nu ne-o găsi acasă –
Vom fi la meci, sau la pomeni.

Aceasta, poate, ne e soarta
S-o tragem şi pe asta-n piepţi
N-aveţi decît să-nchideţi poarta
Dacă tot face ea pe moarta…

Hai, că românii e deştepţi!

Claudia Giurca In momente de disperare, cand ne dorim mai mult...

Prospectiv A-z .
...pulberea-i uda.

Alexandru Botu Pulberea-i uda
Si noi, paparuda
Stropiti de toti
Ca niste netoti
Apasam pe tragaci
Avand arme araci
Cadem in noroi
Adica in noi
Olarii au noroc
Sa ne faca la loc
Sfidand tragedia
Ca la Hamangia.

Niciun comentariu: