Pe facebook: Chinezii cumpara pamant, rusii.....

marți, 31 octombrie 2017

Chinezii cumpara pamant, rusii.....

Chinezii cumpara pamant, rusii…. – 17 octombrie 2017

Smaranda Dobrescu shared a link.

"Faptele nu pătrund în lumea credințelor noastre." Marcel Proust
De ce suntem atat de greu de miscat din convingerile noastre de diferite naturi? De ce suntem de la nastere pana la final aparatorii unor dogme, ideologii, preconceptii? De ce aparem uneori ca fiind refractari fata de unele realitati insuficient intelese poate?
Daca am fost si am ramas refractari fata de un regim dictatorial putem remarca oare si tendintele autoritare, manipulatoare, injuste fata de indivizi si grupuri de indivizi ai regimului nou?
O vedere critica asupra unui trecut uitat sau necunoscut..

Istoricul Stéphane Courtois: Chinezii cumpără pământ, ruşii cumpără oameni. Iar restul banilor îi dau pe Dior

"Oare separatiștii catalani își dau seama cât vor cântări, în ziua independenței lor, în fața unei Chine de 1,3 miliarde? O să-i cumpere în 5 minute".

PRESSONE.RO

Prospectiv A-z .
https://www.amazon.com/.../0674.../ref=cm_cr_arp_d_hist_1...

Amazon.com: Customer reviews: The Black Book of Communism: Crimes, Terror,…

Find helpful customer reviews and review ratings for…

AMAZON.COM

Prospectiv A-z .
https://en.wikipedia.org/wiki/The_Black_Book_of_Communism...

he Black Book of Communism - Wikipedia

The Black Book of Communism: Crimes, Terror,…

EN.WIKIPEDIA.ORG

Prospectiv A-z .
"putem remarca oare si tendintele autoritare, manipulatoare, injuste fata de indivizi si grupuri de indivizi ai regimului nou?"

Cu astfel de carti si istorici, ma tem ca raspunsul este NU.

Smaranda Dobrescu Eu am vazut interviul despre carte ca pe o permanenta greutate a oamenilor de a admite in lumea credintelor lor, bine formate si incastrate, bucati de adevar ale unei alte realitati. "Faptele nu pătrund în lumea credințelor noastre" Luate exemplele lui unul cate unul era greu sa le demontezi. Intregul rau al comunismului il poti realiza traind o buna bucata de vreme si in perioada postcomunista in multe feluri asemanatoare.. Partea care mi s-a parut actuala si justificata in intregime din interviu este cea legata de tendinta naturala sau indusa de a sfarsi Europa prin existenta a 60 state. Implicit importanta mizei din aceste zile a indenendentei Cataloniei.

Prospectiv A-z .
Curtois si ceilalti sunt pe pozitia maurului, care si-a facut 'datoria' cu acea insailare 'anticomunista' prezentata ca istorie in 1997. Acum alti mauri le-au luat locul.

In plus, de ce ne mai cramponam de realitatea ca lumea este miscata in sens profund exclusiv de credinte?! Sau astea-s bune numai cand convin hegemonului zilei, care le-a exploatat si exploateaza dintotdeauna si oriunde. Sa ne amintim cum capitalismul lupta impotriva comunismului 'imbratisand' diverse religii de care acum s-a dispensat.

Comunismul si capitalismul, experimente sociale umane recente, au facut un pas mai departe, instiland credinta cum ca ratiunea ar fi inlocuit credinta. Ironia suprema este ca desi nu putem fi rationali pe deplin, am inlocuit credinta, care ne-a scos la liman dela inceputurile timpurilor, cu un surogat care ne afunda pe zi ce trece.

P.S. In 2017, ma astept ca o critica a comunismului sa includa dimensiunea geostrategica si rolul avut de tensiunea dintre operatorii dela centrul occidental si fostele lor marionete dela Moscova. Lenin si mai ales Trotsky erau agenti occidentali. O scoala de istorici avanseaza argumentul cum ca Stalin ar fi reprezentat reactia sovieticilor catre autodereminare.
In particular pentru Romania, o asemenea analiza ar trebui sa fie centrata pe tensiunea dintre neocolonistii dela Moscova si: a) marionetele fidele ale sovietilor din Romania b) fostele marionete ale sovietilor din Romania.
Cu ce ne-ar ajuta pe noi romanii o asemenea analiza? Ar arata pe data izomorfismul comportamentului marionetelor fata de poporul romanesc, respectiv fata de hegemon. In realitate, marionetele fidele Moscovei au schimbat doar stapanul la care ciripeau. Asa s-ar putea genera anti-corpi.

Smaranda Dobrescu Asa cum interviul oricarui istoric ce ne viziteaza tara provoaca interes, daca abordeaza probleme diverse, inclusiv din actualitate, de ce nu am citi si interviul lui Courtois? E mai nociv decat altele?
Niciodata critica unui sistem trecut, uitat sau nu, inteles si iertat sau nu, nu poate fi nici completa nici pe placul tuturor. Este doar un moment de retrospectie, comparatie.
Prospectiv A-z,avem o prima si ultima neintelegere majora. Pornind de la sinteza interviului, asa cum am citit-o eu, formula "Faptele nu pătrund în lumea credințelor noastre" nu se refera la credinte= religii ci la convingeri. De aceea ea este importanta si valabila oricand si poate explica pozitionarea actuala a romanilor, de exemplu fata de comunism. A fi partizanul unei convingeri este important si meritoriu daca convingerea e un principiu. A fi inchistat in acea convingere din care nu te mai poate deconecta nimeni si nimic inseamna ca pierzi respiratia realitatii ce te inconjoara in anumite reflectii.
Daca am initia noi o discutie "centrata pe tensiunea dintre neocolonistii dela Moscova si a) marionetele fidele ale sovietilor din Romania si b) fostele marionete ale sovietilor din Romania." probabil ca va avea turnura la care te astepti. Asa, citim o parere a unui istoric asa cum citim si pareri ale unor antropologi, politicieni, analisti, romani,etc. care recunoastem, uneori nu suscita niciun interes. Nici macar critic.

Prospectiv A-z .
"Prospectiv A-z,avem o prima si ultima neintelegere majora. Pornind de la sinteza interviului, asa cum am citit-o eu, formula "Faptele nu pătrund în lumea credințelor noastre" nu se refera la credinte= religii ci la convingeri. "

Desigur ca nu m-am facut inteles. Unde discut eu despre omniprezenta credintelor in termeni de religie? Religia din comentariul meu este oferita ca exemplu de instrument folosit de capitalism impotriva comunismului. Tot despre credinta ca convingeri discut si eu, numai ca aceste experiemente umane trufase, comunismul si capitalismul, sunt cel putin iprocrite cand PRETIND ca ele se bazeaza pe ratiune--nu pe credinte.

"Asa cum interviul oricarui istoric ce ne viziteaza tara provoaca interes, daca abordeaza probleme diverse, inclusiv din actualitate, de ce nu am citi si interviul lui Courtois? E mai nociv decat altele? " N-am nicio treaba cu idolii la care asculta romanii emancipati intr-ale 'istoriei' comunismului. Asta este istoric cu o misiune pe care si-a indeplinit-o odata cu publicarea acelui volum (infam, ar spune critici). Faptul ca spune nusituce despre Catalonia este NEGAT de ce a inteles el ca fac rusii si chinezii in lume/Franta.

Anna Zelinski Partea care privește rezistența credințelor/ideologiilor în fața spiritului critic m-a sedus și pe mine, dar citind materialul în întregime am rămas cu sentimentul lipsei de coerență.

Prospectiv A-z .
Ideologiile modernitatii au opus Homo sapiens lui Homo credulus. Numai ca noi suntem un amestec. Nu putem scapa de credinte decat la periferia stiintei. Spre miezul stiintei abunda credintele, care apoi sar cuantic in credinta.

Smaranda Dobrescu Prospectiv A-z O mica idee tot are despre lipsa de semnificatie a Cataloniei independente in fata rusilor si chinezilor: "Oare separatiștii catalani își dau seama cât vor cântări, în ziua independenței lor, în fața unei Chine de 1,3 miliarde de oameni? Vor fi striviți ca un bob de strugure. Chinezii o să-i cumpere în 5 minute."
Intrebarea ar fi: dar Spania inclusiv Catalonia s-ar descurca in fata rusilor/chinezilor? Extrapoland ajungem la dilema esentiala daca UE se justifica ca un bloc defensiv de aparare de una singura?
Dar, divagam. Sa ne oprim aici.

Prospectiv A-z .
Este o logica pe care neoliberalii o folosesc atunci cand permit leviatani economici/politici/militari etc. Noi, romanii, avem experienta esuata a hiper-centralizarii.

Istoricul de curte (Curtois) ar putea arata instigatorii din spatele catalonilor si anume birocratia bruxeleza care vrea sa impinga EUropa catre o uniune a regiunilor. Pentru a te *apara* de chinezi nu trebuie decat sa impui niste legi care sa limiteze forma si procentul de proprietate al non-EUropenilor in EUropa. Stiu, liber schimb/comert/finante... dar acolo istoricul de curte ar intra in coliziune cu stapanii lui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

marți, 31 octombrie 2017

Chinezii cumpara pamant, rusii.....

Smaranda Dobrescu shared a link.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv