vineri, 27 ianuarie 2017

De ceva timp, Trump a devenit ecranul pe care sunt proiectate sperantele majoritatilor ignorate de catre elita autista si occidentala

De ceva timp, Trump a devenit ecranul pe care sunt proiectate sperantele majoritatilor ignorate de catre elita autista si occidentala. Asociez pozitia lui Trump acum cu aceea a lui Nixon--nu atat dpdv al atacurilor sustinute din partea opozitiei, cat mai ales dpdv al contextului.

Contextul in care debuteaza Trump este caracterizat de datorii extraordinare acumulate dupa razboaie de risipa, sfarsitul ce pare iminent al unei alte ere a dolarului, rusi si chinezi in asteptarea deschiderii dela Washington, o Europa nervoasa si o pleiada de emergenti care tind sa iasa din orbita.

In 1971, Nixon a decuplat formal dolarul de aur, declansand astfel un cutremur care a scuturat lumea intreaga pentru cel putin o decada--de exemplu, aproape-falimentul Romaniei dela sfarsitul anilor 1970 fiind si el un efect al contracararii inflatiei la centru, la randu-i efect al decuplarii dolarului de aur. Din America anilor 1970 au aparut acele inovatii care aveau sa extinda viata democratiei liberale pana in 2008--in principiu e vorba de privatizarea domeniului public, cresterea pe credit, comertul materiilor prime in dolari samd.

Ce va face Trump in doua saptamani nu am de unde sa stiu, dar el si tehnicienii sai vor trebui sa produca ceva similar ca efect/magnitudine cu decuplarea dolarului dela aur. Trebuie sa repet totusi ca momentul 1971 declanseaza mutatii ale caror efecte le resimtim pana azi si cu care nu suntem in general de acord atunci cand comparam viata post-1971 cu aceea din timpul expansiunii industriale postbelice.

In sensul paragrafului anterior, de exemplu, Trump ar putea abdica dela principiul aberant al sanctitatii datoriilor--o aberatie adusa in viata de elita britanice dupa RM1 in scopul extinderii privilegiilor acesteia dincolo de ce mai putea sustine economia britanica. O asemenea miscare s-ar putea face in corpore sau selectiv. O alta optiune ar fi aceea de a renega selectiv
datorii/contracte/obligatiuni catre rentierii momentului--miscare care ar lovi in fonduri de pensii, asigurari si conturi bancare la termen. Aproape cert este faptul ca banii vor deveni mai scumpi.
In final, as aduga ca viziunea elitei globaliste pre-Trump era aceea de a ameninta razboi si a dubla miza schemei piramidalo-capitaliste...

P.S. O ilustrare a situatiei de mai sus o gasiti aici:
https://bankunderground.co.uk/…/venetians-volcker-and-valu…/
Comments

Dinica Roman La Bucuresti fiinteaza "guvernatorul BNR [care] este pazitorul institutiilor moderne numite credit, dobanzi, contracte si legi".
https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/1375736609158627
Gheorghe Piperea
Citesc in ziarul Bursa un articol in serial al lui Make (Florian Goldstein) despre credit si dobanda, in care il asimileaza pe Isarescu cu Shylock, camatarul din piesa Negutatorul din Venetia de Shakespeare si in care, in plus, isi explica (si ne explica) de ce societatea romaneasca a trebuit sa "produca" legea darii in plata si legea conversiei, ca tip de raspuns la atitudinea inflexibila anti-consumatori a lui Isarescu - Shylock, atitudine intemeiata pe o adevarata canocinizare a ideii de disciplina contractuala ("un contract este un contact", obisnuieste sa spuna dl gubernator; tot el, insa, ne explica operatiunea de creditare ca pe un fel de alchimie, adica de vrajeala).
Foarte interesant articolul, mai ales ca Make nu e jurist si, totusi, ajunge la concluzia ca un contract nu e legea partilor decat daca el insusi (contractul) este legal si nici nu este o realitate neschimbabila, ca tot ceea ce este uman, de altfel.
Dar nu acest lucru m-a facut sa comit aceasta noua postare, ci faptul ca dl Vasilescu Adrian, eternul consilier, documentat si atent cum il stim, s-a simtit nevoit sa ii raspunda lui Make. In textul de azi, pentru a inlatura afirmatia lui Make dupa care Isarescu este camatarul Shylock, dl Vasilescu face urmatoarea afirmatie :

"guvernatorul BNR este pazitorul institutiilor moderne numite credit, dobanzi, contracte si legi".
Terifiant.
Paralizant de-a dreptul, mai ales pentru cei care asteapta cam de multisor demiterea sau pensionarea adevarata a dlui gubernator.
Daca dl gubernator este pazitorul legilor si al contractelor, ne putem intreba ce treaba mai au in sistem parlamentul, curtea constitutionala, tribunalele, vajnicii nostri luptatori anti-coruptie si toata floarea cea vestita a institutiilor europene aflatoare in trebile astea ale creditului, dobanzii, legilor si contractelor.
In orice caz, daca dl gubernator al provinciei Romania are si o cheie la seiful in care depoziteaza si pazeste aceste institutii, asta inseamna ca nu a prea inchis bine seiful, de vreme ce unele legi s-au mai schimbat, fara voia sau stirea sa ori, din cand in cand, unele contracte au mai fost corectate, revizuite sau anulate in justitie.
In plus, pazitorul respectivelor institutii a cam comis niste mici conflicte de interese ori a pasit (doar un pic) in zone de incompatibilitate, atunci cand, de exemplu, a obligat Volksbank sa elimine din contracte comisionul de rezerva obligatorie cu efect de reducere a ratei lunare de care a profitat el insusi, atunci cand a uitat ca semnase acel contract cu Volksbank, atunci cand a folosit niscaiva fonduri europene pentru a-si construi un han viticol, sau atunci cand, dupa doua zile de la pensionare, a uitat ca s-a pensionat (dar nu a uitat sa isi perceapa si prima de pensionare - despartire - adio de cca 130 de mii de euro de la BNR, adica de la noi) si s-a intors pe post, mai entuziasmat de treaba ca niciodata.
Uite inca o treaba buna pentru noua putere instalata in 11 decembrie 2016 : sa ne scape de a acest pazitor. Chiar si americanii au un proverb : prea mult este prea mult.

 
Flavius Chircu .
Neoliberalii/Dreapta tot insista ca e prea scump sa mai produci si ar fi neaparat nevoie de scaderea costurilor legate de salariile majoritatii si reglementari--de exemplu, Trump vrea sa reduca reglementarile de protectia mediului.

Problema reala a lumii consta din nivelul datoriilor, aceasta consecinta a 'cresterii' pe credit si mecanism prin care elita rentierilor subjuga TOATA lumea prin mecanismele creditului. Pentru a va da o idee despre dimensiunea acestei probleme, iata o veste:

"Un raport al Institutului pentru Finanțe Internaționale estimează datoriile totale publice și private la nivel mondial la 217 trilioane dolari, echivalentul a 325% din întreaga activitate economică a lumii.

China conduce în acest proces masiv de expansiune a creditului, adăugând, în intervalul iulie-septembrie 2016, 710 milioane de dolari din totalul bondurilor în valoare de 855 miliarde de dolari emise de țările în curs de dezvoltare.

Piețele globale de bonduri adună emisiuni în valoare de 98 trilioane de dolari. Cea mai mare parte a acestora, însumând aproximativ 37 trilioane dolari sunt în SUA, în timp ce toate celelalte state dezvoltate concentrează obligațiuni în valoare totală de 44 trilioane dolari. Piețele de bonduri din țările emergente au o dinamică accelerată, însă abia concentrează emisiuni însumând aproximativ 17 trilioane dolari."

http://www.curierulnational.ro/.../Toata+planeta+este...

 
PAz
Ca un alt semn al timpurilor, iata o emisiune de actiuni a UniCredit pentru a ridica 13mld euro. Trebuie urmarit acest spatiu, ma indoiesc de faptul ca UniCredit va reusi sa ridice acesi bani ca actiuni (adica fara garantii). De ce o fac totusi? Disperarea contagiunii...

"Acționarii UniCredit, cel mai mare grup bancar italian în funcție de valoarea activelor, au aprobat joi emisiunea de acțiuni de 13 miliarde de euro (13,8 miliarde de dolari), menită să majoreze capitalul, transmit AP, Reuters și ANSA, citată de AGERPRES.

Planul directorului general Jean Pierre Mustier a fost sprijinit de 99,6% din acționarii prezenți la ședință."


http://www.cotidianul.ro/valoarea-considerabila-a.../

 
Dinica Roman Considerand cele de mai sus, postarea recenta a lui Gheorghe Piperea e cu atat mai potrivita

https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/1384880228244265
Gheorghe Piperea
Romania are in prezent o datorie publica de cca 230 mld lei (cca 50 mld euro). Si creste in fiecare secunda. Daca vreti sa vedeti cu cat, accesati acest link pe care mi l-a trimis un cetitor al acestei pagini.
Iar onorabilii macro sugereaza ca tre sa ne mai imprumutam strategic. Dupa care urmeaza austeritatea. De-aia ma enerveaza contabilitatea creativa a celor care produc bugete.


 
PAz
Din toate imaginile, asta-i cea mai grozava: http://i0.wp.com/.../uploads/2017/01/trump2-debtchart.png...

Arata ca economia reala devine din ce in ce mai impovarata de acumularea continua a datoriilor, un fenomen aproape-independent de cine e la Casa Alba. Adica in anii 1970, cand SUA si restul occidentului dezvoltat au ales calea tiparirii de bani ca solutie la problema economiei capitaliste, ele n-au facut decat sa amane deznodamantul, la un cost covarsitor pentru planeta si majoritate.

Tot in acest articol se spune ca Trump ar fi abandonat pozitia sa fata de datorii si s-ar plia bine-mersi pe status-qvo. Adica n-o sa-i mai vedem nici coama din gaura neagra a lui deep-state.

Cum se spune pe aici, all bets are off! Adica intram pe terenul astrologiei.

 
Preda Mihailescu Impresionant cum a reusit Obama sa faca mai multe datorii decat Bush care a pornit un razboi!

Niciun comentariu: