Dinica Roman shared Bogdan Duca's post.
Bogdan Duca
Cel mai mare rău care s-a putut face dreptei a fost asocierea acesteia, până la identitate, cu liberalismul economic.
Tot progresistul se crede acum de dreapta pentru că el crede în stat minimal, în piaţă liberă şi în acel mit religios al "mâinii invizibile" şi al pieţei care "se" autoreglează.
Tot progresistul se crede acum de dreapta pentru că el crede în stat minimal, în piaţă liberă şi în acel mit religios al "mâinii invizibile" şi al pieţei care "se" autoreglează.
Prostiile astea au compromis ideea de dreapta.
Eu cred că economia capitalistă e cea mai bună din cele posibile până acum: pentru că experienţa istorică ne-a arătat şi cum e cu sclavagismul, şi cu relaţiile de tip medieval, şi cu socialismul "real" şi cu corporatismul, dar şi cu evoluţia degenerată a capitalismului, care este lumea aceasta a corporaţiilor multinaţionale.
Dar mai cred că scopul rânduirii economice nu este- nu trebuie să fie! acumularea e capital ci bunăstarea.
Iar bunăstarea nu trebuie să fie munca pentru mai mult capital ci găsirea unei soluţii pentru a trăi decent, onorabil şi demn, muncind cât mai uşor, onorabil şi comod.
Valorile sunt cu totul altele:
.
Căutarea binelui comun: pentru că nu poţi să trăieşti cu adevărat bine când alţii trăiesc cu adevărat rău.
Pacea şi armonia socială.
Viaţa, trăită decent, în respect faţă de aproapele tău şi bucurându-te de respectul lui.
Eu cred că economia capitalistă e cea mai bună din cele posibile până acum: pentru că experienţa istorică ne-a arătat şi cum e cu sclavagismul, şi cu relaţiile de tip medieval, şi cu socialismul "real" şi cu corporatismul, dar şi cu evoluţia degenerată a capitalismului, care este lumea aceasta a corporaţiilor multinaţionale.
Dar mai cred că scopul rânduirii economice nu este- nu trebuie să fie! acumularea e capital ci bunăstarea.
Iar bunăstarea nu trebuie să fie munca pentru mai mult capital ci găsirea unei soluţii pentru a trăi decent, onorabil şi demn, muncind cât mai uşor, onorabil şi comod.
Valorile sunt cu totul altele:
.
Căutarea binelui comun: pentru că nu poţi să trăieşti cu adevărat bine când alţii trăiesc cu adevărat rău.
Pacea şi armonia socială.
Viaţa, trăită decent, în respect faţă de aproapele tău şi bucurându-te de respectul lui.
Mihai Ion Turcu Poti
trai foarte bine altii traind foarte rau. Obiectiv nu pot trai toti
foarte bine.Problema ar fi cum poti ajunge in situatia de a trai foarte
bine si daca urmand calea spre propria prosperitate cauzezi traiul rau
al altora. Discutia este in eroare metodologic
daca ramane la nivelul persoanei. Productiva este analiza sistemului
care face posibile extremele. Domnul Sosros explica ca sistemul permite
calea de imbogatire de care a uzat si uzeaza, cale pe care oricum o
folosesc cei care au intelegerea necesara, situatie care nu-l implica
etic, este un dat pe care nu l-a inventat , i-l foloseste doar cu
succes, dat care poate destabiliza inclusiv finantele unor statale mai
mici si mai fragile, dar "asta este".... (?)
Alexandru Botu Intotdeauna
am avut retineri legate de aprecierea ca toti oamenii ar putea trai in
bunastare, motivul formal si imediat ar fi ca foarte multi si-ar risipi
instantaneu orice "bunastare" de care ar beneficia. Nu vei putea sa-i
obligi, intr-o societate democratica, sa nu faca ce vor cu bunastarea lor.
Dar privind obiectiv si istoriceste lucrurile vedem ca niciodata in istoria de aproape 10.000 de ani a umanitatii preocupate de civilizatie acest lucru nu s-a intamplat. Acumularile disproportionate si beneficierea de acestea au avut ca baza folosirea fortei unora contra altora. In medie, pe de alta parte, o pereche de adulti, nu a putut asigura un nivel de trai mai bun urmasilor, daca acestia au fost (supravietuitori) mai multi de doi. Din "venituri", oamenii au alocat in mod diferit pentru diferite necesitati si obligatii, astazi ajungand sa plateasca extrem de multe taxe , si foarte mult pentru locuire, sanatate, educatie, ceea ce nu faceau in urma cu cateva secole. Iar acum, in medie, doi adulti nu mai sunt in stare sa asigure un nivel de trai mai bun pentru mai mult decat 1-1,5 urmasi.
Dar privind obiectiv si istoriceste lucrurile vedem ca niciodata in istoria de aproape 10.000 de ani a umanitatii preocupate de civilizatie acest lucru nu s-a intamplat. Acumularile disproportionate si beneficierea de acestea au avut ca baza folosirea fortei unora contra altora. In medie, pe de alta parte, o pereche de adulti, nu a putut asigura un nivel de trai mai bun urmasilor, daca acestia au fost (supravietuitori) mai multi de doi. Din "venituri", oamenii au alocat in mod diferit pentru diferite necesitati si obligatii, astazi ajungand sa plateasca extrem de multe taxe , si foarte mult pentru locuire, sanatate, educatie, ceea ce nu faceau in urma cu cateva secole. Iar acum, in medie, doi adulti nu mai sunt in stare sa asigure un nivel de trai mai bun pentru mai mult decat 1-1,5 urmasi.
Mihai Ion Turcu Ce
insemneaza "bunastare" difera iarasi foarte mult de la o epoca la alta,
dintr-un loc in altul, chiar de la o clasa sociala la alta.Bine
definita poate fi saracia lucie, aproximativ identica in toate
epocile.Functie de avere , care poate depinde de capacitati
personale, de sistemul de mosteniri, de reglementari suprapersonale,de
conditiile de razboi si pace si pozitia grupului de apartenenta in
context, de puterea propriului stat etc. exsita stratificari in intreg
ca si in fiecare segment.In evul mediu din spatiul nostru exista doua
categorii de saraci: "jelerii" si "dusnicii", se pare ambele cuvinte de
origine slava. "Dusnicii" nu au decat "duhul". Privind rata de
reproducere a grupului social functie de conditia de venituri medii, se
poate observa ca cei din clasa mijlocie tind spre a avea un singur
urmas, ceea ce anunta o schimbare demografica ingrijoratoare, subtierea
clasei mijlocii, a carei existenta nu insemneaza numai un anume nivel de
venit pendinte de nivelul de calificare, si de eventuala mostenire, ci
si de transmiterea unei culturi de la o generatie la alta. Sansa de a fi
foarte bogata este redusa. Spor se observa la cei saraci blocati in
saracie.
Preda Mihailescu Domnul Soros in primul rand ca nu este singur, si jongleriile sale sunt desigur bine ghidate sa nu dea gres. Deci minte. In al doilea rand, in ceea ce priveste analizele sale sistemice, iaras minte cu nerusinare - caci afirmatia sa este de genul "Orice sistem are falii, oamenii intotdeauna vor cauta faliile care le permit sa se comporte ca bestiile in scopul imbogatirii, ramanand inca pe teritoriul cenusiu al lucrurilor ne-interzise de lege" - Si el facand exact acelas lucru, deduce ca este inevitabil - ceea ce uita sa spuna este ca fara excesele unora, care intorc legile impotriva intentiilor in care au fost eliberate, sitstemul ar putea functiona sanatos!
Mihai Ion Turcu Inceputul expansiunii capitaliste faza industriala , in Europa a insemnat o adevarata decadenta a "bunastarii" ca medie (Anglia, Germania).Marea burgezie a inteles ca este spre profit general sa scoata muncitorii din mizerie (initiative private si reglementari) plus puternica miscare sindicala.Trecand prin doua razboaie mondiale cu refacere economica si beneficiul a 50 de ani de pace, standardul mediu occidental a crescut foarte mult, conex nivelul de civilizatie. Ideea ca bunastarea este "stare" ignorand "faza" poate fi premiza de stagnare in inovare si adaptare la schibare.Impresia mea esteca stiinta economica s-a rupt de stiinta sociala care devenind politica s-a blocat si ea.
Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Poate - in masura in care "stiinta economica" si "stiinta sociala" au vreo minuscula parte stiintifica. Manipularea maselor ramane elementul cel mai fructuos din "stiinta sociala" (a se vedea 'propaganda', cartea americanului care a imbinat socialul cu politicul teoretizand manipularea), iar in "stiinta economica" observam impetuoase interpretari a posteriori ca singur element consistent cu experienta. Ramane aventura vietii, iar cei care au o viziune sociala sau economica o vor avea in detrimentul pretentie de "stiinta". Ceea ce nu inseamna eliminarea elementului rational din dezbatere - el dispare mai degraba prin iluzia stiintifica.
Mihai Ion Turcu Preda Mihailescu @ Stiintele sociale sunt "moi". Cand sunt anexate ideologic valoreaza cat un cartof ofilit.Despre cele economice nu ma exprim pentru ca nu sunt nici macar aproximativ in tema.
Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Nu ma laud a fi mai in tema, de fel! Dar la fel cum anexarea ideologica a stiintelor sociale "soft" este vizibila, argumentarea ciclica a unor teorii economice este evidenta si pentru nespecialisti, ea poate fi destainuita. La del cum nu trebuie sa fii un expert in analiza penrtu a intelege ca in spatele paraoduxurilor lui Zenon se ascunde o falie de argumentare, si in mod evident Achille ajunge broasca testoasa din urma, de vreme ce este mai iute decat ea. Nisim Taleb, expert in stiinte economice, este si un bun destainuitor al faliilor de judecata din diverse teorii economice. Am ramas impresionat citind ca un autor la moda in anii '90 si castigator al Premiului Nobel nu verificase niciodata teoriile sale pe date existente - iar Taleb, facand aceasta a putut revela ca teoria este inconsistenta cu realitatea deja triata - pasamita sa ii mai atribui veleitati prognostice!
Nu trebuie sa se deduca din afirmatiile de mai sus ca as considera insasi preocuparile cu intrebari ale stiintelor sociale sau economice drept superflua. Din pacate legatura stransa cu implicatiile politice face credibilitatea rezultatelor destul de precara, si demna de imense precautii. Ca sa fim corecti, este de mentionat ca in acest domeniu, aceste stiinte nu fac decat sa preia latura cea mai problematica a teologiei. Si credinta crestina este fundamentala, dar devine cu atat mai problematica cu cat se apropie mai mult de domeniul deducerii dogamtice a unor imperative sociale...
Nu trebuie sa se deduca din afirmatiile de mai sus ca as considera insasi preocuparile cu intrebari ale stiintelor sociale sau economice drept superflua. Din pacate legatura stransa cu implicatiile politice face credibilitatea rezultatelor destul de precara, si demna de imense precautii. Ca sa fim corecti, este de mentionat ca in acest domeniu, aceste stiinte nu fac decat sa preia latura cea mai problematica a teologiei. Si credinta crestina este fundamentala, dar devine cu atat mai problematica cu cat se apropie mai mult de domeniul deducerii dogamtice a unor imperative sociale...
Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Era o teorie marxista, deci deja aservita unui scop politic. Dar eroarea pesemne ca era mai putin datorata serviciului politic, ci caracterului depasit al teoriei marxiste de baza. Pe de alta parte, frumusetea stiintelor soft, este ca poti sa te salvezi deseori cu o redefinitie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu