The solution is straightforward...

Smaranda Dobrescu

March 18 at 8:54am

Reputatul Berry Eichengreen se pronunta critic la adresa politicilor actuale din SUA si mai ales Europa. Incercarile strict monetare de fortare a cresterii mai ales in perioade de dobanzi negative, au esuat, rezultatul fiind vizibil in dificultatile bancilor de a mai finanta economia reala.Un mix de politici monetare si fiscale ar fi un punct de inflexiune potrivit.
"Ideological and political prejudices deeply rooted in history will have to be overcome to end the current stagnation. If an extended period of depressed growth following a crisis isn’t the right moment to challenge them, then when is?"

Why The World Economy Needs Fiscal Policy To Overcome Stagnation

Barry Eichengreen The world economy is visibly sinking, and the policymakers who are supposed…

socialeurope.eu|By Barry Eichengreen

Comments

Prospectiv A-z:
"The solution is straightforward. It is to fix the problem of deficient demand not by attempting to further loosen monetary conditions, but by boosting public spending. Governments should borrow to invest in research, education, and infrastructure. Currently, such investments cost little, given low interest rates. Productive public investment would also enhance the returns on private investment, encouraging firms to undertake additional projects.

Thus, it is disturbing to see the refusal of policymakers, particularly in the US and Germany, to even contemplate such action..."

Isi pune problema stimabilul daca SUA mai are capacitatea de a cheltui acei bani pe altceva decat gauri negre financiare? Fructele dezastrului din educatie se vad, expertiza s-a deteriorat, birocratia a crescut (reprezentata aici de avocati). In plus, nu au batut TOTI obrazul SUA ca ajuta lumea consumand pe credit?

E nevoie de un Roosevelt/Gorbaciov--si in observatia lui Draghi de acum cateva zile.

Cred ca Obama mai are un singur cartus pe tzeava: Super-tratatele. La fel si hiper/sistemul. O tzeava altminteri golita de orice de ani buni--neoconii sunt furiosi si din cauza asta, ei se asteptau la gloante conventionale.

 

 

Smaranda Dobrescu Cresterea cererii, cheltuieli in educatie, cercetare, lucrari publice, in special in infrastructura, suna ca pe vremea lui Keynes, au fost reiterate de Stiglitz, Krugman, Rodrik in urma cu 2-3 ani, suna frumos. Dar, toate acestea nu se transforma obligatoriu in consum, crestere si diminuare a inegalitatilor, tocmai pentru ca inainte de consum americanul, europeanul sau indianul are de facut drumuri dese la banca sa-si mai acopere din credit. Fiscalitatea amintita daca are forma impozitarii progresive ar reduce in principal din inegalitati, cel mult. Cred, de altfel ca spunem cam acelasi lucru..

 

 

Prospectiv A-z: Pot vorbitorii de engleza economica sa se dea si peste cap, tot la vorba francezului Piketty ajungem. Restul e zgomot.

 

 

 

Smaranda Dobrescu Folosesc engleza economica tocmai pentru a evita franceza lui Piketty. Posibil ca doar franceza germanofila a lui Hollande sa aibe ceva ecouri..

 

 

Prospectiv A-z:
In plus mai e ceva despre care romanii trebuie sa invete a vorbi cu voce tare pe culoarele europene: Se spune ca nu mai ai pe ce cheltui banii (infrastructura vest-europeana fiind deja supra-dezvoltata), dar se omit necesitatile vitale pentru infrastructuri care sa suporte activitati productive in estul/centrul-european. Sintagma folosita de Adrian Severin imi revine iarasi in gand: sovinismul bunastarii; Daca acesta continua, Romania ar trebui sa-si gandeasca/asume optiunile!

 

 

 

Smaranda Dobrescu Infrastructuri care sa sustina activitatile productive ar fi aeroporturi, autostrazi, comunicatii multiple si de viteza, adica tot ceea ce poate afecta respectarea unor termene, contracte. Autostrada lipsa ceruta de Ford este un exemplu. Localizarile si mai ales delocalizarile depind de toate astea. Romanii au nevoie sa-si perfecteze lista de cateva produse sau ramuri cu care sa aibe succes concurential la export si apoi sa se concentreze pe tot ce inseamna suportul acestor activitati. Evident, fara hiatusuri in punerea in aplicare a planurilor dictate de schimbari intempestive de guverne care sa nu mai recunoasca nimic din vechile decizii. O strategie nationala larg adoptata, cam asa se construieste un proiect de tara..

 

 

 

Mihai Ion Turcu Dupa ce am abolit sistemul socialist , imediat am avut un singur proiect de tara urmat de guverne succesive si realizat, un proiect de factura geopolitica. Au urmat numai proiecte de grup, generarea de capitalisti.Ion Iliescu sublinia la un moment dat ca fara capitalisti nu8 exista capitalism, un truism de tipul "iarana nu-i ca vara" si " cum sa fie colonel daca nu e colonel".Ce s-a si intentionat s-a si realizat prin transferarea capitalului de stat catre cateva grupuri care au acaparat statul. Din pacate acesti "capitalisti" care s-au trensformat in compradori unei invazii de capital strain care-si repatriaza profitul, nu a generat "capitaqlism romanesc" ci niste rentieri care insisi s-au exportat "capitalul", de presupous simple depozite in strainatate. Micii intreprinzatori care nu au cum sa se tranbsforme in capitalisti dar macar asigura loc de munca unor oameni si subzista ei, fara a beneficia de creditari, au fost desfiintati in masa. Unde sunt "capitalistii romani" (proiect de tara) cei cativa fie sunt la DNA fie s-au sinucis !

 

 

 

Smaranda Dobrescu Pe masura ce trece timpul acest deziderat devine din ce in ce mai greu de realizat caci se privatizeaza tot, se concesioneaza resurse pe perioade lungisi prelungite, etc. Un proiect de tara sau mai multe ar putea porni de la evaluarea lipsurilor care ne fac sub optimali concurential: lipsa capitalului romanesc de investitii, lipsa infrastructurilor de diverse tipuri, oprirea hemoragiei de tineri pregatiti superior sau a muncitorilor mai calificati si readucerea in tara a romanilor plecati in diferite perioade,etc.Un posibil si foarte urgent proiect de tara ar fi, gandesc eu: "Sa cream capital romanesc". Lucru nu lesne de realizat avand in vedere regulile anti-protectionism impuse si legislatia ajutatoare inexistenta (protectia actionarului minoritar, legea holdingurilor, etc) si chiar o bursa aflata sub perfuzii de aproape 10 ani. Inceputul s-ar putea face prin readucerea romanilor intr-o relatie normala, de conlucrare, de acceptare, In timpuri mai de inceput ale epocii "capitaliste" partidele politice impreuna cu sindicatele, mediul academic, societatea civila s-au intalnit de doua ori pe documente de strategie de tara,odata sub coordonarea academicianului Ionete, alta data a academicianului Tudorel Postolache. E drept ca intre timp a trecur Basescu (ce sa fie, a trecut acceleratu`!) si s-au inflamat toate.

 

 

Prospectiv A-z:

"Pe site-ul FED din New York, anunţă Ziuanews, a apărut, zilele acestea, o scrisoare adresată acestei instituţii de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la începutul anilor ’90.

Iată un fragment din scrisoarea către stăpânire:

„În ceea ce priveşte situaţia României, credem că singurul mod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranziţie de la o economie centralizată la o economie de piaţă, ar trebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie să dezmembrăm instituţiile centrale de planificare. În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea (bunurile) şi să promovăm sectorul privat. În al treilea rând, trebuie să construim plasa potrivită pentru mecanismele unei economii de piaţă”."

Isarescu este reprezentativ pentru clasa de premianti care au luat Romania in primire, la cheie. Oameni fara experienta economiei reale, revolutionari ideologici/de fotoliu...

 

 

Smaranda Dobrescu Guvernatorul a enumerat trei directii de actiune fara sa spuna daca operatiunile se vor desfasura intr-o logica determinata de proiectia financiara insotitoare. E adevarat ca Romania pleca cu datorie zero-lucru excelent- dar si cu o rezerva inexistenta de bani. Lipseau fondurile necesare consumului intern, fondurile necesare cumpararii materiilor prime, a produselor si subansamblelor din import. Pietele de desfacere se imputinau incet si definitiv. In aceasta situatie dilematica au avut castig de cauza reformatorii care de comun acord cu BNR au introdus reformele in stilul terapiei de soc. Acum, daca facem analogia cu un bolnav canceros, o terapie de soc ar fi fost singura varianta. Daca asimilam economia tarii cu un sistem viu, ne putem gandi ca schimbarea simultana a institutiilor este echivalenta cu schimbarea sistemului nervos. Acesta a fost schimbat dintr-o data rezolvandu-se de fapt o dezmembrare si nu o reforma din moment ce o vreme s-a constatat o paralizie cvasi generala. As trage de aici concluzia ca cu stiinta de atunci, doctorii sistemului viu nu au ajuns la un diagnostic consensual. iar adresantii scrisorii guvernatorului nu au trimis in plic ceva stiinta si solutii, ci doar dispozitii in interes strain tarii.