miercuri, 30 martie 2016

internet în sate

Dedicata de Sanda Pralong , consiliera Presedintelui pe problemele romanilor din Diaspora, inclusiv coprospectivilor aflati in aceasta postura:
"«Mă încântă iniţiativa domnilor miniştri. În primul rând internet în sate, poate că punem camere de luat vederi în faţa obiectivelor în fiecare sat, ca românii din străinătate să-şi vadă găina care trece prin faţa bisericii. Nu vă daţi seama ce ataşament ar crea această legătură extraordinară»,
Cu toalete în curte, dar cu internet de bandă largă şi găini pe post de vedete în Eurovision! Să se monteze camere web în satele româneşti, pentru ca românii…
gazetaromaneasca.com|By Redazione Online

Comments
Prospectiv A-z:
Rupta de lumea pe care o 'reprezinta.' Are idee macar de penibilul situatiei? Desigur ca nu, caci cadoul asta al internetului la sate, de care tot aud dela programul de guvernare Calin Georgescu, se simte ca un alt cal troian.


Daca fara internet la sate s-a reusit schimbarea abuziva a unui guvern legitim, va dati seama ce se poate face cu internet la sate?
 
 
Alexandru Botu
Alexandru Botu Nu cred ca este rupta de "lumea pe care o reprezinta", cred mai degraba ca este dispretuitoare in aceiasi masura cu cantitatea de neghiobie cuprinsa in spusele ei. Ar mai putea fi o explicatie, reprezita gainile si alte oratanii pe langa Presedinte, nu diaspora. Ca sa nu mai zic de posibilitatea ca un astfel de consilier sa nauceasca intentionat lumea pentru ca pana la o eventuala dezmeticire sa se poata face ceva si mai indecent....
 
Prospectiv A-z:
Sorin Cehan


În Italia, acest modus operandi este cunoscut ca "il pacco napolitano", pachetul napolitan. O escrocherie clasică pentru oameni creduli. "Pachetul", adică ambalajul, este tot ceea ce primeşte cel care se încrede în promisiunile atractive ale unor vânzători ambulanţi.

În ultima vreme din România vin patrule întregi de vânzători ambulanţi cu "pachete", care încearcă să convingă românii din Diaspora să ducă banii în economia românească.

Nu mai sunt de mult de ajuns miliardele pe care "căpşunarii", cum continuă să fie numiţi muncitorii români din străinătate, le trimit în fiecare an în ţară. Un raport recent al BNR a arătat că deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori în 2015 faţă de anul precedent, ajungând la 1,7 miliarde euro. Acest deficit ar fi fost mult mai mare dacă românii din diaspora nu ar fi trimis bani la familiile lor.

Dar nevoile de bani din România au crescut. Ce nu s-a stricat, a dispărut sau s-a furat. Averea statului a fost privatizată aproape în întregime, se mai scot bani din frauda cu retrocedări, dar slabă mişcarea.

Investițiile străine directe de anul trecut au fost de 3 miliarde de euro, sumă comparabilă cu banii trimişi acasă de Diaspora, scuze pentru repetarea cifrelor, dar repetita iuvant. Ultimele cifre disponibile, de anul trecut din octombrie, furnizate de Banca Mondială, arată că românii care lucrează temporar sau permanent în străinătate trimit în țară peste 3,4 miliarde dolari.

Nişte genii din România şi-au dat seama că aceşti bani sunt doar vârful aisbergului. Întocmai ca escrocii care îşi studiază victimele înainte de a da lovitura, au început investigaţiile în buzunarele diasporei, în paralel cu punerea în scenă a scenetei.

Un studiu prezentat recent la BNR a estimat că diaspora ar avea la saltea 28 de miliarde de euro, pe care statul român ar putea să-i atragă ca investiţii în România. Cifrele apar într-un studiu al Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație (FLAME) şi l-au lăsat perplex pe Guvernatorul BNR. “Sunt cifre aproape șocante”, a afirmat Mugur Isărescu.

“Potențialui de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări", a declarat Isărescu, care a propus stimularea românilor din diaspora, pentru a face mai multe plasamente în țară. Când am publicat aceste declaraţii ale guvernatorului BNR, internetul s-a înnegrit de comentarii, multe dintre ele nepublicabile, în proporţie de 99% cu un mesaj simplu: "S-a furat tot din România şi aveţi nevoie acum de banii munciţi din greu de românii alungaţi de corupţie şi de sărăcie din ţară?". Guvernatorul BNR ar putea să îşi facă puţin curaj, să ia un întăritor şi să vadă ce gândesc zeci de mii de români despre propunerea sa. Cu siguranţă nu ar mai repeta-o.

http://www.gazetaromaneasca.com/.../cum-sa-deturnezi...
 
Prospectiv A-z:
Stie India mai bine cand respinge internetul gratuit ofertit de facebook? Astia au invatat cum si ce despre darurile venite in inglish.


https://www.google.com/search?q=india+rejects+free+internet
 
 
Draghi Puterity
Draghi Puterity Deci "societatea deschisa" propagata de sheful lui "Marilyn" trebuie sa ocoleasca satul romanesc? Oare de ce? wink emoticon
 
 
Alexandru Botu
Alexandru Botu Draghi Puterity, nu vedeti ca toti au hotarat ca satul romanesc incapabil sa ramana traditional, trebuie sa dispara? Cand il vom vedea (curand) ca un fel original de ghetou primind ajutoare sociale, atunci asa se va conserva.
 
Prospectiv A-z:
Ati punctat foarte bine! Desfasuratorul asta e unul vechi, detalii din decor se aduc la zi si cam atat.
 
 
Mihai Ion Turcu
Mihai Ion Turcu In America satul se numeste town "centre of population that is larger than a village but smaller than a city". Cate city si cate town are US ? Ab initio un Town a tins spre organizare si functionalitate de tip urban. esential centreaza o zona agricola cu ferme dispersate. prin anii 80 a existat in RSR tendinta lichidarii satelor in favoarea "oraselor" rurale, dupa ce gospodariile taranesti de proprietari de pamant autonomi au fost lichidate prin colectivizarea agriculturii plus GAS. Satele au fost induse in coma, retrocedarea terenurilor nu le-a reanimat, nici nu poate pentru ca agricultura traditionala este acuma de supravietuire omorata de "industria agricola", care nu este taraneasca. urmand imbatranirea, deposedarea de pamant prin vanzare catre antreprenori mari ( straini), cu migratia inceputa, care continua, la oras sau in strainatate. Taranii refuza cooperativizarea care ar fi salvat (?) ruralul. Incacesul la capital (banci agricole si de investitii in industria alimentara locala) garanteaza moartea satelor fie ele si "town", cum sunt unele in vestul tarii. Functie de zona , departarea de orase si accesibilitate, unele devin "sate de vacanta", "turistice" , de locuire secundara pentru oraseni, altele mor odata cu ultima generatie de tarani care cultiva o gradina ceva pamant cat sa aiba furaj pentru putinele anmale de curte, urmand sa plateasca impozit pentru gaini ( initiativa geniala a ministerului de finante, ma intreb cum vor face impozarea ???

Niciun comentariu: