semnalizarea virtutii

Giugal Aurelian added 2 new photos.

January 26 at 9:06am · Bucharest, Romania

Balhornizare politică
i) Confesiunile unui Prostănac (apud Iliescu) + ii) condoleanțele unui Caudillo: Neagu, Mircea (Ciumara, Quintus?), Djuvara, etc, etc. Moartea există (Andrei Platonov) și, aiuristic, 'bocim' și noi.

Prospectiv A-z

Like

Comment

Seen by 37

Comments

Prospectiv A-z .
Semnalizarea virtutii ~ Virtue signalling
From Wikipedia, the free encyclopedia

Virtue signalling is the conspicuous expression of moral values done primarily with the intent of enhancing standing within a social group.[1] The term was first used in signalling theory, to describe any behavior that could be used to signal virtue—especially piety among the religious.[2] In recent years, the term has become more commonly used as a pejorative characterization by commentators to criticize what they regard as empty, or superficial support of certain political views, and also used within groups to criticize their own members for valuing outward appearance over substantive action.

 

 

Luminita Arhire Există un mare apetit pentru „epitafe”( dacă există „succesuri ” și „eșece”, trebuie că există și „epitafe”) ...iar într-un epitaf reușit numele protagonistului este neimportant... chiar și imaginea poate fi a altui longeviv ... căci intenția contează. Și lumânarea din poză, desigur.

 

 

Paul Cernat

January 25 at 11:04am ·

Moartea lui Neagu Djuvara, la 101 ani și cîteva luni, mă melancolizează, deși n-am fost unul dintre admiratorii săi. Biografia spectaculoasă a omului - causeur vieux style, ca și Alexandru Paleologu - primează asupra operei istoricului. Deși apreciez neospenglerianul Civilizații și tipare istorice și reconstituirile din Între Orient și Occident..., îl prefer pe moș Neagu ca memorialist. Excelentele Amintiri din pribegie, replică la cele ale rudei sale Ion Ghica, îl reprezintă și sînt o piesă de vîrf a genului, la noi. Proza picantă din Însemnările lui Gheorghe Milescu și Amintiri și povești mai deocheate se va citi și în viitor cu plăcere. Un martor evocator (și un actor) charmeur al unei istorii cu multe sertare...

 

 

Claude Karnoouh: Dumneseu sà-l primeascà si sà-i fie tàrina usuoarà.
Il stiu bine pe Domnul Djuvara.. in primul rând a fost unul din diplomat francez care a implementat neocolonialism francez in Niger imediat dupà independenta.
Când si-a luat pensia a revenit la scoalà, la INALCo unde l-am avut ca student. SI cu care am avut discutie foarte interesente.. Era asa de inciziv încât prezenta lui imi facea o placere sà vin la curs... cu un tinàr din ENS (agrégé d'histoire), erau singuri cu care puteam sà tin o discutie de interpretare filozofice a istoriei... I-am facut o recencie a cartii lui despre boierime.
O anedocte amuzante... Imi aduc aminte cà în anul 1994 sau 95, eram la Bucuresti invitat cu dumnealui de Stelian Tanase la o emisiune de TV.. când am iesit m-a intrebat asa: o doamnà care imi face curte, e fàina dar am auzit cà a fost informatoare a SEcuritàtii... Cineva mi-a spus cà stiti bine...E adevàrat domnule Karnoouh... Da domnule Djuvara, e adevàrat, o tin informatia de domnul prof Mihai Pop... puteti sà-l intilniti si dumneavoastrà.
Nu stiu ce a facut cu ce i-am spus, dar am raportat discutia noastra lui Mihai Pop .. Bàtrinul profesor si prieten a râs în hohote, si mi-a spus: mai Claude, va fi mult cautat boierul Djuvara din partea celor care vreau sà-is facà o nouà virginitate politicà...

 

 

Prospectiv A-z .

socrate spune:
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !. Nu ar trebui sa fim rautaciosi dar, sunt situatii cand „prea multa publicitate face mai mult rau” decat bine. Trebuie totusi sa fim sinceri, macar noi, NU pot fi acuzat nici de minciuna nici de fals, astazi in Romania se ridica statui unor oameni fara sa le fie studiat macar „rudimentar trecutul”, trecut falsificat doar pentru a „ferici amorul propriu a catorva privilegiati” in paguba marii majoritai a romanilor prin falsificarea istoriei. Cum sa eviti celebra „Declaratie de la Budapesta din iulie 1989”, un adevar „real si dureros pentru poporul roman, pentru circa 80 % din romanii ardeleni, carora li s-a negat prin aceasta declaratie „apartenenta la Romania, tara lor de aceiasi limba, cultura si obarsie”, negare in favoarea Ungariei, prin care semnatarii ei, Djuvara, Goma, Lovinescu, fostul rege Mihai I si multi alti romani care se „dadeau de ceasul mortii mari patrioti in „exil” dar, semnau aceasta declaratie „in favoarea Ungariei !!!” si negau dreptul Romaniei la Ardeal. Ramane o „negura si o minciuna „afacerea Stockholm” in urma careia, nu va stii nimeni probabil niciodata adevarul despre tratativele Maresalului Antonescu, despre care se spune ca, rusii ar fi acceptat „un culoare de trecere prin nordul tarii spre Apus”, restul tarii ramanand sub controlul autoritatilor romane si participarea Armatei Romane la razboiul din Apus la „solicitatea URSS”, un adevar pe care l-au ingropat „Djuvara si altii” in favoarea … unor privilegiati !!!. Eu, cred ca „nu trebui niciodata sa inchidem ochii la minciuna care ne-a inegurat viata, indiferent de cei care au provocat aceasta. Niciodata nu se ridica statui celor care au „dispretuit un popor mintitdu-l, sau tradandu-l, nu exista nici o scuza si „nici un bine nu poate scuza „tradarea”. In rest, a fost un om, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

Grig spune:
S-a dus si batranul cuman! Pentru ca, dupa cate stiti (sau, nu stiti!), Neagu Djuvara a contestat intotdeauna originea latina a poporului roman. Teoria d-sale. a fost ca romanii se trag din cumani!?!? Nu vreau sa fiu rautacios, dar daca exista un Dumnezeu al cumanilor, atunci sa-l odihneasca in pace!! In rest, sunt de acord cu multe dintre comentariile facute! El si-a trait viata lui, noi pe-a noastra. Nu avem prea multe lucruri in comun!!

https://www.cotidianul.ro/istoricul-neagu-djuvara-murit/