CONFERINȚĂ LA VREME DE REVOLUȚIE – 20 IANUARIE 2018
Undeva , în Piața Universității, niște cetățeni de vază ai nației, unul cu șapcă ( dar care nu primește cartea cu titlul ÎMPĂRATUL CU ȘAPCĂ a lui Radu Călin Cristea în librăriile sale selecte și HUMANITARE) celălalt cu căciulă rusească, dintr-acelea cu urechile lungi, dar blegi, au ținut o ... CONFERINȚĂ DE REVOLUȚIE , cred... nu știu cum altfel să-i zic. În spatele lor, ca să-i protejeze de „corent” , era un ... prapur, sau cel puțin așa arăta - un steag negru cu câțiva ochi albi vopsiți pe el, ținut țeapăn de niște băieți încrâncenați din Sibiu; lor, băieților încrâncenați, le-a fost cel mai greu, că au stat încremeniți în poziția aia pe toată durata conferinței.
Cei doi cetățeni de vază erau, în ordinea importanței lor științifice, Liiceanu Gabriel, supărat ca de obicei și Cărtărescu Mircea, confuz ca de obicei... acum, ca să fim drepți, sibienii au mai cărat după ei și un român care trăiește în Suedia și seamănă perfect, dar perfect! cu un suedez care trăiește la Sibiu!
Conferința s-a desfășurat așa:
INTRODUCERE : Un sibian, de la TURNUL SFATULUI , cred „....De data asta ne-am mutat din zona liberă de corupție din Sibiu în zona liberă de comunism din Piața Universității București . În seara asta vom vorbi despre ce înseamnă- cum ai spus? ( îl întreabă pe Radu Vancu , aflat în dreapta sa, n.n.) – MESERIA DE CETĂȚEAN” .
CUPRINS : Liiceanu Gabriel „... În clipa de față noi ...nu ne mai bazăm nici pe președintele unei țări, nici pe instituțiile țării , nici pe CNA, nici pe...pe...pe... Curtea Constituțională, nu ne bazăm decât pe NOI . Contractul fundamental al oricărei societăți democratice este contractul între cei care trebuie să fie slujiți , cetățenii țării și cei care au chemarea, au obligația să-i slujească. Acest contract s-a rupt. Din clipa în care ACEST CONTRACT S-A RUPT și din care instituțiile statului nu mai sunt îndeajuns de viguroase pentru a ne apăra, TREBUIE SĂ NE APĂRĂM SINGURI”...( cu alte cuvinte „Aux armes citoyens !” sau, cum ar spune George Mioc, om de afaceri din Texas și agitator crâncen, cu un glas blând și-un zâmbet seducător : „Furci și topoare!”, citat de pe pagina lui de FACEBOOK, n.n.)...” Oamenii aceștia, acești zeci de mii să sperăm că vor fi peste o sută de mii ( OHA ! n.n.) sunt în clipa de față pe scenă iar ăilalți stau ascunși în găurile lor. Ne sculăm în fiecare dimineață cu ideea că alte primejdii vin peste noi. Deci felul în care sunt organizați ... îl folosesc împotriva noastră- dar în structuri perfect organizate... noi nu suntem organizați...ne organizăm ca să ne strângem într-o seară aici, sute de mii” ... ( din nou, țin să precizez, poate nu s-a auzit: OHA !. n.n.) ...„or așa avem un sentiment de solidaritate enorm.”
Ajunși în acest punct al conferinței, domnul român naiv venit din Suedia și care arată exact ca un suedez care trăiește-n România, zice că vrea să știe ce se-ntâmplă cu dosarul lui Iliescu de la DNA ( !!! n.n. ) ... dosar care zice dânsul, „s-a închis , s-a deschis”... Cu jumătate de gură, ceilalți îi spun că nu DNA-ul se ocupă de Iliescu Ion, de la CIUMA ROȘIE ... domnul nu prea vrea să creadă, că el, în Suedia, numai de DNA și de doamna medaliată cu STEAUA NORDULUI a auzit... confuzia pare inevitabilă... Însă îngăduința pentru felul în care se face domnul suedez de râs, e totală... cu toate că e evident că habar n-are despre ce vorbește, toți îl privesc cu respect, ca pe-un „guru” din îndepărtatul nord ... dacă el nu știe, atunci, cine?
ALLEGRO MA NON TROPPO: Intervine din nou Liiceanu Gabriel, și pune punctul pe „i” : „M-am întrebat, vă spun sincer, dacă în clipa când vor ajunge în impasul ultim, când mizeria economică va izbucni, când protestele noastre vor începe să devină cu adevărat amenințătoare, vor trece oare la teroare? ”
Îngrozit de perspectivă , se bagă și Cărtărescu Mircea și ne spune ce nasol e în Venezuela... Veți întreba ce legătură este între Venezuela și situația din România? Răspuns corect: NICIUNA! Și mai îngrozit de perspectiva acestei divagații , unul dintre băieții cu steagul negru cred că simte o presiune perfidă în vezică, deoarece un rictus complex îi înflorește pe față, în timp ce află amănunte din cealaltă parte a globului.
Cărtărescu Mircea: „Vreau să vă dau exemplu de ce se întâmplă în Venezuela... în Venezuela, după ce un experiment comunist a eșuat, ca toate experimentele comuniste, acum este o stare în care oamenii pur și simplu n-au ce mânca, este o stare de dezastru bazal, dezastru absolut, dezastru nuclear,.. ei, ce-a făcut președintele în această situație? A dizolvat parlamentul și și-a făcut el însuși un alt parlament ... și-a făcut un nou parlament care funcționează, exact cum spui tu, Gabriel, democratic ...adică ticăloșii au început să-și dea seama de asta.. e un fel de «beckdoors» ale democrației , ca atunci când se infiltrează virușii într-un computer ...”
TOIUL ACȚIUNII : Liiceanu Gabriel ...„Viața mea s-a-mpărțit ferm între două regimuri: cel în care , așa cum vă spuneam, gesturile eroice se făceau pe cont propriu, pentru că iradierea lor era nulă... NU-LĂ!!! Omul ăla care și-a dat foc pe pârtie, n-a contat...( cineva îi suflă numele, deoarece Gabriel, o mare conștiință civic- dizidentă, nu-l știe, n.n.) ...a, Babeș...da...sunt unii care vin și spun «atunci nu vorbeai» ...dar nici nu se punea problema, că aveai un căluș în gură, nu se punea problema...” ( zău, maestre? ăștia împilați de regim și cu călușu-n gură, plecau pe la burse , în Germania, n.n.) ...„ Doina Cornea a făcut ce-a făcut într-un mod exemplar, într-un dialog cu Dumnezeu... a fost pariul ei cu Dumnezeu”... ( Gabriel dă din mâini, ca să arate că era cam dusă, n.n. ) ...„și-a risipit frica și a făcut un gest, ea în fața ei, dar nu cu poporul român care nu marșa la așa ceva . Azi nu mai suntem în situația asta, e normal ca în clipa în care istoria ne-a scos călușul din gură să ne purtăm ca ființe libere... este o măgărie să mi se spună «atunci nu vorbeai când aveai călușu-n gură, și-acum ești vocal» . Știu pe unii care au jucat un rol de dizidență care vin cu acest argument odios . Vă spun, venind încoace am simțit nevoia ... mi-a venit în minte un lucru pe care mi l-am notat ... mi-am zis așa: că un popor devine imoral când își pierde coarda indignării , când acceptă neverosimilul ca făcând parte din viață, când ignoră leneș lucrurile strigătoare la cer. Or, asta se-ntâmplă în clipa de față cu mulți bucureșteni ... ne pândește imoralitatea dacă ne-nchidem în lenea noastră civilă. Să fie limpede! ”
EPILOG: Cărtărescu Mircea simte nevoia să-l corecteze un pic pe maestru, spunând că și dizidenții au avut importanța lor. Subiectul îi este însă străin și greșește numele tânărului care a devenit torță vie pe o pârtie din România, în martie 1989, Liviu Cornel Babeș ... Mircea crede, de sub clapele blegi ale căciulii sale rusești, că este vorba de Călin Nemeș , victimă din sângeroasa iarnă a lui 1989, dar care s-a sinucis în 1993.
Cărtărescu Mircea :„...Și acele cazuri de care a vorbit Gabriel au contat foarte tare: și NEMEȘ, care și-a dat foc pe pârtie, și Doina Cornea, și alți câțiva frumoși nebuni , ca să zic așa...”
POST SCRIPTUM: Printr-o stranie clarviziune am anticipat în vara lui 2012 ceea ce avea să-și noteze mărețul Liiceanu în anul 2018, grăbindu-se să nu piardă revoluția haștagiană și am acționat potrivit însemnărilor sale, pas cu pas, după cum urmează:
1.„un popor devine imoral când își pierde coarda indignării”...am simțit coarda indignării mele întinsă la maximum în seara de 20 iunie 2012, pe când ambulanța scotea pe poarta unei vile din Zambaccian un fost prim-ministru care tocmai avusese o tentativă de sinucidere
2. „...când acceptă neverosimilul ca făcând parte din viață” ...mi-am dat seama că nu pot accepta neverosimilul unei condamnări bazate pe nimic ca făcând inevitabil parte din viață
3. „...când ignoră leneș lucrurile strigătoare la cer” ...și am înțeles că nu mai pot ignora lucrurile strigătoare la cer, din comoditate
4. „...și ne pândește imoralitatea dacă ne-nchidem în lenea noastră civilă”... așa că am ieșit din LENEA MEA CIVILĂ și M-AM APUCAT SĂ SCRIU .
După cum vedeți, prieteni, eu sunt un soldat model al proiecției gabrielliicene.
Undeva , în Piața Universității, niște cetățeni de vază ai nației, unul cu șapcă ( dar care nu primește cartea cu titlul ÎMPĂRATUL CU ȘAPCĂ a lui Radu Călin Cristea în librăriile sale selecte și HUMANITARE) celălalt cu căciulă rusească, dintr-acelea cu urechile lungi, dar blegi, au ținut o ... CONFERINȚĂ DE REVOLUȚIE , cred... nu știu cum altfel să-i zic. În spatele lor, ca să-i protejeze de „corent” , era un ... prapur, sau cel puțin așa arăta - un steag negru cu câțiva ochi albi vopsiți pe el, ținut țeapăn de niște băieți încrâncenați din Sibiu; lor, băieților încrâncenați, le-a fost cel mai greu, că au stat încremeniți în poziția aia pe toată durata conferinței.
Cei doi cetățeni de vază erau, în ordinea importanței lor științifice, Liiceanu Gabriel, supărat ca de obicei și Cărtărescu Mircea, confuz ca de obicei... acum, ca să fim drepți, sibienii au mai cărat după ei și un român care trăiește în Suedia și seamănă perfect, dar perfect! cu un suedez care trăiește la Sibiu!
Conferința s-a desfășurat așa:
INTRODUCERE : Un sibian, de la TURNUL SFATULUI , cred „....De data asta ne-am mutat din zona liberă de corupție din Sibiu în zona liberă de comunism din Piața Universității București . În seara asta vom vorbi despre ce înseamnă- cum ai spus? ( îl întreabă pe Radu Vancu , aflat în dreapta sa, n.n.) – MESERIA DE CETĂȚEAN” .
CUPRINS : Liiceanu Gabriel „... În clipa de față noi ...nu ne mai bazăm nici pe președintele unei țări, nici pe instituțiile țării , nici pe CNA, nici pe...pe...pe... Curtea Constituțională, nu ne bazăm decât pe NOI . Contractul fundamental al oricărei societăți democratice este contractul între cei care trebuie să fie slujiți , cetățenii țării și cei care au chemarea, au obligația să-i slujească. Acest contract s-a rupt. Din clipa în care ACEST CONTRACT S-A RUPT și din care instituțiile statului nu mai sunt îndeajuns de viguroase pentru a ne apăra, TREBUIE SĂ NE APĂRĂM SINGURI”...( cu alte cuvinte „Aux armes citoyens !” sau, cum ar spune George Mioc, om de afaceri din Texas și agitator crâncen, cu un glas blând și-un zâmbet seducător : „Furci și topoare!”, citat de pe pagina lui de FACEBOOK, n.n.)...” Oamenii aceștia, acești zeci de mii să sperăm că vor fi peste o sută de mii ( OHA ! n.n.) sunt în clipa de față pe scenă iar ăilalți stau ascunși în găurile lor. Ne sculăm în fiecare dimineață cu ideea că alte primejdii vin peste noi. Deci felul în care sunt organizați ... îl folosesc împotriva noastră- dar în structuri perfect organizate... noi nu suntem organizați...ne organizăm ca să ne strângem într-o seară aici, sute de mii” ... ( din nou, țin să precizez, poate nu s-a auzit: OHA !. n.n.) ...„or așa avem un sentiment de solidaritate enorm.”
Ajunși în acest punct al conferinței, domnul român naiv venit din Suedia și care arată exact ca un suedez care trăiește-n România, zice că vrea să știe ce se-ntâmplă cu dosarul lui Iliescu de la DNA ( !!! n.n. ) ... dosar care zice dânsul, „s-a închis , s-a deschis”... Cu jumătate de gură, ceilalți îi spun că nu DNA-ul se ocupă de Iliescu Ion, de la CIUMA ROȘIE ... domnul nu prea vrea să creadă, că el, în Suedia, numai de DNA și de doamna medaliată cu STEAUA NORDULUI a auzit... confuzia pare inevitabilă... Însă îngăduința pentru felul în care se face domnul suedez de râs, e totală... cu toate că e evident că habar n-are despre ce vorbește, toți îl privesc cu respect, ca pe-un „guru” din îndepărtatul nord ... dacă el nu știe, atunci, cine?
ALLEGRO MA NON TROPPO: Intervine din nou Liiceanu Gabriel, și pune punctul pe „i” : „M-am întrebat, vă spun sincer, dacă în clipa când vor ajunge în impasul ultim, când mizeria economică va izbucni, când protestele noastre vor începe să devină cu adevărat amenințătoare, vor trece oare la teroare? ”
Îngrozit de perspectivă , se bagă și Cărtărescu Mircea și ne spune ce nasol e în Venezuela... Veți întreba ce legătură este între Venezuela și situația din România? Răspuns corect: NICIUNA! Și mai îngrozit de perspectiva acestei divagații , unul dintre băieții cu steagul negru cred că simte o presiune perfidă în vezică, deoarece un rictus complex îi înflorește pe față, în timp ce află amănunte din cealaltă parte a globului.
Cărtărescu Mircea: „Vreau să vă dau exemplu de ce se întâmplă în Venezuela... în Venezuela, după ce un experiment comunist a eșuat, ca toate experimentele comuniste, acum este o stare în care oamenii pur și simplu n-au ce mânca, este o stare de dezastru bazal, dezastru absolut, dezastru nuclear,.. ei, ce-a făcut președintele în această situație? A dizolvat parlamentul și și-a făcut el însuși un alt parlament ... și-a făcut un nou parlament care funcționează, exact cum spui tu, Gabriel, democratic ...adică ticăloșii au început să-și dea seama de asta.. e un fel de «beckdoors» ale democrației , ca atunci când se infiltrează virușii într-un computer ...”
TOIUL ACȚIUNII : Liiceanu Gabriel ...„Viața mea s-a-mpărțit ferm între două regimuri: cel în care , așa cum vă spuneam, gesturile eroice se făceau pe cont propriu, pentru că iradierea lor era nulă... NU-LĂ!!! Omul ăla care și-a dat foc pe pârtie, n-a contat...( cineva îi suflă numele, deoarece Gabriel, o mare conștiință civic- dizidentă, nu-l știe, n.n.) ...a, Babeș...da...sunt unii care vin și spun «atunci nu vorbeai» ...dar nici nu se punea problema, că aveai un căluș în gură, nu se punea problema...” ( zău, maestre? ăștia împilați de regim și cu călușu-n gură, plecau pe la burse , în Germania, n.n.) ...„ Doina Cornea a făcut ce-a făcut într-un mod exemplar, într-un dialog cu Dumnezeu... a fost pariul ei cu Dumnezeu”... ( Gabriel dă din mâini, ca să arate că era cam dusă, n.n. ) ...„și-a risipit frica și a făcut un gest, ea în fața ei, dar nu cu poporul român care nu marșa la așa ceva . Azi nu mai suntem în situația asta, e normal ca în clipa în care istoria ne-a scos călușul din gură să ne purtăm ca ființe libere... este o măgărie să mi se spună «atunci nu vorbeai când aveai călușu-n gură, și-acum ești vocal» . Știu pe unii care au jucat un rol de dizidență care vin cu acest argument odios . Vă spun, venind încoace am simțit nevoia ... mi-a venit în minte un lucru pe care mi l-am notat ... mi-am zis așa: că un popor devine imoral când își pierde coarda indignării , când acceptă neverosimilul ca făcând parte din viață, când ignoră leneș lucrurile strigătoare la cer. Or, asta se-ntâmplă în clipa de față cu mulți bucureșteni ... ne pândește imoralitatea dacă ne-nchidem în lenea noastră civilă. Să fie limpede! ”
EPILOG: Cărtărescu Mircea simte nevoia să-l corecteze un pic pe maestru, spunând că și dizidenții au avut importanța lor. Subiectul îi este însă străin și greșește numele tânărului care a devenit torță vie pe o pârtie din România, în martie 1989, Liviu Cornel Babeș ... Mircea crede, de sub clapele blegi ale căciulii sale rusești, că este vorba de Călin Nemeș , victimă din sângeroasa iarnă a lui 1989, dar care s-a sinucis în 1993.
Cărtărescu Mircea :„...Și acele cazuri de care a vorbit Gabriel au contat foarte tare: și NEMEȘ, care și-a dat foc pe pârtie, și Doina Cornea, și alți câțiva frumoși nebuni , ca să zic așa...”
POST SCRIPTUM: Printr-o stranie clarviziune am anticipat în vara lui 2012 ceea ce avea să-și noteze mărețul Liiceanu în anul 2018, grăbindu-se să nu piardă revoluția haștagiană și am acționat potrivit însemnărilor sale, pas cu pas, după cum urmează:
1.„un popor devine imoral când își pierde coarda indignării”...am simțit coarda indignării mele întinsă la maximum în seara de 20 iunie 2012, pe când ambulanța scotea pe poarta unei vile din Zambaccian un fost prim-ministru care tocmai avusese o tentativă de sinucidere
2. „...când acceptă neverosimilul ca făcând parte din viață” ...mi-am dat seama că nu pot accepta neverosimilul unei condamnări bazate pe nimic ca făcând inevitabil parte din viață
3. „...când ignoră leneș lucrurile strigătoare la cer” ...și am înțeles că nu mai pot ignora lucrurile strigătoare la cer, din comoditate
4. „...și ne pândește imoralitatea dacă ne-nchidem în lenea noastră civilă”... așa că am ieșit din LENEA MEA CIVILĂ și M-AM APUCAT SĂ SCRIU .
După cum vedeți, prieteni, eu sunt un soldat model al proiecției gabrielliicene.
Comments
Alexandru Stanescu Ce păcat !
Că ăștia au în cap
.... (rima e ușor de găsit) Haiku .
Că ăștia au în cap
.... (rima e ușor de găsit) Haiku .
Luminita Arhire Fac
eu rost și de poza cu filozof cu „șapcă” și poet cu „căciulă rusească ,
de-aia cu clape lungi și blegite” ...veți găsi rima și mai repede dacă
vedeți poza aceea.
Alexandru Stanescu Că e șapcă sau căciulă
Dedesubt e-un cap.
.....
În "genunche" vă cer iertare! Promit solemn că mă las de râme . Cu lacrimi în ochi !
Dedesubt e-un cap.
.....
În "genunche" vă cer iertare! Promit solemn că mă las de râme . Cu lacrimi în ochi !
Luminita Arhire Alexandru Stanescu
: Mai așteptați un pic să primesc poza și verificăm împreună dacă rima
dumneavoastră subînțeleasă a surprins o realitate de netăgăduit ori ba !
Gavrila Ch cu o asa caciula ruseasca nu mai vede asta Nobelul de literatura/buna ca scuza cel putin.
Alexandru Stanescu Doamna Luminița Arhire , vă mulțuesc ! Râma merge ! Încet da'-și face treaba .
Rog nu mă mai stârniți !!! E un risc . Nu mai văd io GRUP PROSPECTIV cât îi hăul ! Mă rade doamna Smaranda Dobrescu de nu mă văd !!!
Rog nu mă mai stârniți !!! E un risc . Nu mai văd io GRUP PROSPECTIV cât îi hăul ! Mă rade doamna Smaranda Dobrescu de nu mă văd !!!
Alexandru Stanescu După
poze , ambii-amândoi sferă de astm . Săracii !!! Când încep
filozofeniile , nu le-ajunge oxigenu' . Și d'acișilea tot necazu'.
Luminita Arhire Am făcut rost de fotografii... e mai explicit acum, nu-i așa?
Virgil Costea Doamne culrura romana se face cu ambalajele. astea toxice
Luminita Arhire Mai nou, nu numai cultura, ci și REVOLUȚIA văd că tot cu ăștia doi se face.
Virgil Costea Sunt unii care au furat in nesimtire sub obladuirea dizidentei au incheiat un ciclu si acum o iau de la capat
Luminita Arhire Virgil Costea
Dacă observați, de când a început să se- ntrebe lumea ce-a făcut domnul
filozof înainte de 1990 , întrebarea asta îl cam înțeapă-n fesă pe
dânsul...e pioneza de pe scaun... , și ca orice „reper moral” de
carton, Gabriel Liiceanu încearcă să minimalizeze meritele celor care au
vorbit atunci când el tăcea... mare caracter.
Eduard Virgiliu Iliescu a iesit la pensie ... astia de ce nu-i urmeaza exemplul?!? Nu le ajung banii pe care i-au furat pana acum?!?
Alexandru Stanescu Da' orice-ați zice sunt futogenici . Ce le-ar mai lipsi e un lighean cu baligă . s'- s'-ungă ca să nu crăpe !
Luminita Arhire Alexandru Stanescu:
Vedeți că aveți cartonaș galben deja...pentru limbaj „colorat”... dar
cred că mai greșiți câte-o literă, din pricina tastaturii...
Alexandru Stanescu Fără-ndoială ! Tastatura e de vină .
Cartonașu' e binemeritat ! Jur că nu mai fac !
Cartonașu' e binemeritat ! Jur că nu mai fac !
Prospectiv A-z .
S-au deghizat bine instigatorii astia ai *fermei animalelor*; ala din stanga, intr-o curca plouata, ala din dreapta, intr-o... curca.
La cat de insailat le e apelul, astia au bifat o actiune. Multe reciclate.
Cat despre romanii veniti din strainataturi, ma intreb daca lor nu li s-a oferit cursa gratis dela Otopeni caci ramasesera blocati fara transport la aeroport.
Intr-o ordine de idei adiacenta, Oxfam tocmai a publicat situatia bogatanilor lumii: 1% din bogatani au acumulat 82% din ce s-a creat in 2017. http://time.com/.../billionaires-global-inequality.../
Dl. Liiceanu, prin scutirile in serie de plati catre stat, a luat de fapt cornul si paharul de lapte la zeci de mii de copilasi romani. E si el printre cei 1% din varful Romaniei, macar aspirational... Celalat cauta rime.
S-au deghizat bine instigatorii astia ai *fermei animalelor*; ala din stanga, intr-o curca plouata, ala din dreapta, intr-o... curca.
La cat de insailat le e apelul, astia au bifat o actiune. Multe reciclate.
Cat despre romanii veniti din strainataturi, ma intreb daca lor nu li s-a oferit cursa gratis dela Otopeni caci ramasesera blocati fara transport la aeroport.
Intr-o ordine de idei adiacenta, Oxfam tocmai a publicat situatia bogatanilor lumii: 1% din bogatani au acumulat 82% din ce s-a creat in 2017. http://time.com/.../billionaires-global-inequality.../
Dl. Liiceanu, prin scutirile in serie de plati catre stat, a luat de fapt cornul si paharul de lapte la zeci de mii de copilasi romani. E si el printre cei 1% din varful Romaniei, macar aspirational... Celalat cauta rime.
Luminita Arhire Ați
văzut cum vorbesc ei...căci transcrierea mea este corectă, exactă...
Observați cât de dezlânat este discursul acestor intelectuali în
privința cărora care ni se spune , de mulți ani, că ar fi UN SACRILEGIU
să-i criticăm și că ar face planeta implozie
dacă-i mai și ridiculizăm! Pentru ce este așa o nenorocire actuala
guvernare pentru aceștia? În fapt, ce au avut ei de pierdut? Cred că GDS
și REVISTA 22 primesc în continuare „ajutor” de la buget... și sediul
GDS este „bonus”. Asta pentru CULTURĂ!!! Dar e CULTURĂ,oare ? Am mai
spus asta , dar o mai spun: în ziua în care l-am pierdut pe Umberto Eco,
abia o notiță firavă a încăput în REVISTA 22 de-atâta CODRUȚĂ, de-atât
DNA, și de mulțimea de cătușe și arestări preventive... Și dacă n-au
avut nimic de pierdut, ce doresc? Cred că ceea ce le lipsește este
ICR-ul... aceea este cornuta dătătoare de lapte pe care vor s-o vâre din
nou în staul...
Preda Mihailescu Prospectiv A-z "Celalat cauta rime." -- ei cauta rime. Cauta bani pentru lobby sa ia premiul Nobel, o tot repeta.
Luminita Arhire Prospectiv A-z Concluzie logică: juna Codruță este „cultură”, iar Umberto Eco, nu!
Eduard Virgiliu Oricum
Soros isi cheltuie aiurea banii pe prostovanii astia deoarece in
Romania nu se poate face un 'maidan' ca in Ucraina (nu ca mi-ar parea
rau de banii lui).
Acolo erau mafioti adevarati cu arme, la noi sunt doar "snowflakes" si intelectuali semidocti, revolutionari de weekend.
Acolo erau mafioti adevarati cu arme, la noi sunt doar "snowflakes" si intelectuali semidocti, revolutionari de weekend.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu