Paul Cernat
Scrisori furate cu folos.
E bine să ne amintim, de 24 ianuarie, de Ecaterina Vogoride, fiică a lui Costache Conachi și a Smarandei Negri (soră vitregă cu Costache Negri) căreia îi datorăm, în bună măsură, Unirea din 1859. Căsătorită cu forța, dar și cu binecuvîntarea domnitorului Mihai Sturdza, de antiunionistul ei tată (minunat poet erotic, altfel) cu caimacamul fanariot Nicolae Vogoride, de la care a avut trei copii, tenacea Cocuța a jucat un rol important în ascensiunea militară rapidă a lui Al. I. Cuza și în blocarea numirii unor miniștri antiunioniști, amenințîndu-și soțul cu divorțul: „Ai venit în ţară sărac lipit pămîntului, n-ai altă avere decât zestrea ce ţi-am adus-o eu. Îţi iert risipirea ce ai făcut-o, dar nu-ţi voi ierta trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să devie şi a dumitale. Cum nu ai astăzi altă avere decît a mea, aş putea, printr-un divorţ, să te aşez din nou pe paiele de unde te-am ridicat.” Fapt decisiv: prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani (inclusiv ambasadorul otoman la Londra), a dat în vileag complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care partida unionistă era programată să piardă alegerile din Moldova. Scrisorile, care arătau clar falsificarea alegerilor din 1857 pentru Divanurile Ad-Hoc, erau pe punctul să creeze probleme alianței anglo-franceze după Războiul Crimeei: Anglia îi susținea pe otomani, iar Franța - unirea Principatelor. Ele au fost trimise de Costache Negri şi de eficientul conspirator Dimitrie Rallet, prin intermediul consului francez Place, cotidianului „L’Étoile d’Orient” („Steaua Dunării” - titlu al unei celebre loje masonice), care fusese interzis la Iaşi şi apărea la Bruxelles. Extrase în românește au fost promovate „pe surse” în cancelariile europene și publicațiile externe cu lobby pro-unionist, fiind publicate ulterior în Moldova sub titlul „Estract de scrisori secrete trimise caimacamului Moldovei de deosebite feţe politice”.
Evident, după Unire Cocuța s-a despărțit de expiratul Vogoride. S-a recăsătorit cu un apropiat al familiei regale italiene și a murit la Roma, pe 22 februarie 1870, la doar 41 de ani.
E bine să ne amintim, de 24 ianuarie, de Ecaterina Vogoride, fiică a lui Costache Conachi și a Smarandei Negri (soră vitregă cu Costache Negri) căreia îi datorăm, în bună măsură, Unirea din 1859. Căsătorită cu forța, dar și cu binecuvîntarea domnitorului Mihai Sturdza, de antiunionistul ei tată (minunat poet erotic, altfel) cu caimacamul fanariot Nicolae Vogoride, de la care a avut trei copii, tenacea Cocuța a jucat un rol important în ascensiunea militară rapidă a lui Al. I. Cuza și în blocarea numirii unor miniștri antiunioniști, amenințîndu-și soțul cu divorțul: „Ai venit în ţară sărac lipit pămîntului, n-ai altă avere decât zestrea ce ţi-am adus-o eu. Îţi iert risipirea ce ai făcut-o, dar nu-ţi voi ierta trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să devie şi a dumitale. Cum nu ai astăzi altă avere decît a mea, aş putea, printr-un divorţ, să te aşez din nou pe paiele de unde te-am ridicat.” Fapt decisiv: prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani (inclusiv ambasadorul otoman la Londra), a dat în vileag complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care partida unionistă era programată să piardă alegerile din Moldova. Scrisorile, care arătau clar falsificarea alegerilor din 1857 pentru Divanurile Ad-Hoc, erau pe punctul să creeze probleme alianței anglo-franceze după Războiul Crimeei: Anglia îi susținea pe otomani, iar Franța - unirea Principatelor. Ele au fost trimise de Costache Negri şi de eficientul conspirator Dimitrie Rallet, prin intermediul consului francez Place, cotidianului „L’Étoile d’Orient” („Steaua Dunării” - titlu al unei celebre loje masonice), care fusese interzis la Iaşi şi apărea la Bruxelles. Extrase în românește au fost promovate „pe surse” în cancelariile europene și publicațiile externe cu lobby pro-unionist, fiind publicate ulterior în Moldova sub titlul „Estract de scrisori secrete trimise caimacamului Moldovei de deosebite feţe politice”.
Evident, după Unire Cocuța s-a despărțit de expiratul Vogoride. S-a recăsătorit cu un apropiat al familiei regale italiene și a murit la Roma, pe 22 februarie 1870, la doar 41 de ani.
Comments
Prospectiv A-z .
Intr-o tara mica, la rascruce de imperii, nimic nu-i ce pare. Nu stiam ca roata soartei i-a tranformat pe Hohenzollerni din exilatori in exilati.
"Forțat să abdice cu pistolul la cap, la miezul nopții de 10 spre 11 februarie 1866, de către o conspirație politico-militară și după trei zile de prizonierat, Cuza a fost izgonit din țară pentru totdeauna. Între reproșurile aduse lui Cuza de conspiratori era și acela că „vinde țara Rusiei”. Deși îi scrie personal noului domnitor și este ales, în lipsă, deputat de Mehedinți și de Turnu Severin, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen îi refuză lui Alexandru Ioan Cuza revenirea în țara natală, interzicându-i exercitarea mandatului de parlamentar ales."
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=873635652812954&set=a.358830837626774.1073741829.100004995819342&type=3
Intr-o tara mica, la rascruce de imperii, nimic nu-i ce pare. Nu stiam ca roata soartei i-a tranformat pe Hohenzollerni din exilatori in exilati.
"Forțat să abdice cu pistolul la cap, la miezul nopții de 10 spre 11 februarie 1866, de către o conspirație politico-militară și după trei zile de prizonierat, Cuza a fost izgonit din țară pentru totdeauna. Între reproșurile aduse lui Cuza de conspiratori era și acela că „vinde țara Rusiei”. Deși îi scrie personal noului domnitor și este ales, în lipsă, deputat de Mehedinți și de Turnu Severin, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen îi refuză lui Alexandru Ioan Cuza revenirea în țara natală, interzicându-i exercitarea mandatului de parlamentar ales."
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=873635652812954&set=a.358830837626774.1073741829.100004995819342&type=3
Unirea și Alexandru Ioan Cuza
La 24 ianuarie 1859, o clasă politică dominată de patrioți, pusă în slujba interesului național, lua prin surprindere marile Puteri, alegând ca domnitor în Țara Românească aceeași persoană, Alexandru Ioan Cuza, aleasă ca domnitor și al Moldovei. Unirea Principatelor a fost un proces mai amplu, cu acțiuni complexe și a durat mai mulți ani. Practic, nu există domeniu esențial al societății românești în care domnia lui Alexandru Ioan Cuza să nu fi produs reforme profunde, care au pus bazele ireversibile ale statului român modern – reforma agrară, care a împroprietărit circa 400 de mii de familii și a anulat regulile proprietății feudale, Legea consiliilor județene, Legea instrucțiunii publice, Codul Penal, Legea contabilității, înființarea de universități și școli superioare, reorganizarea armatei și a forțelor de ordine publică, crearea Camerelor de comerț, înființarea Consiliului de Stat și multe altele
Forțat să abdice cu pistolul la cap, la miezul nopții de 10 spre 11 februarie 1866, de către o conspirație politico-militară și după trei zile de prizonierat, Cuza a fost izgonit din țară pentru totdeauna. Între reproșurile aduse lui Cuza de conspiratori era și acela că „vinde țara Rusiei”. Deși îi scrie personal noului domnitor și este ales, în lipsă, deputat de Mehedinți și de Turnu Severin, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen îi refuză lui Alexandru Ioan Cuza revenirea în țara natală, interzicându-i exercitarea mandatului de parlamentar ales. Abia după decesul survenit în Germania, la Heidelberg în 1873, trupul lui Cuza este readus pe pământ românesc.
Cei șapte ani de domnie a lui Cuza au adus statul modern în Principatele Unite și au reprezentat o condiție esențială în pregătirea și înfăptuirea Marii Uniri.
La Mulți Ani, Români!
Memento - La 24 ianuarie 1849, se năștea Gheorghe "Badea" Cârțan, cel care a cărat, pe jos, pe cărări de munte, cărți românești din Țara Românească în Transilvania. Azi, aproape că nu-l mai știe nimeni pe acest patriot.
La 24 ianuarie 1859, o clasă politică dominată de patrioți, pusă în slujba interesului național, lua prin surprindere marile Puteri, alegând ca domnitor în Țara Românească aceeași persoană, Alexandru Ioan Cuza, aleasă ca domnitor și al Moldovei. Unirea Principatelor a fost un proces mai amplu, cu acțiuni complexe și a durat mai mulți ani. Practic, nu există domeniu esențial al societății românești în care domnia lui Alexandru Ioan Cuza să nu fi produs reforme profunde, care au pus bazele ireversibile ale statului român modern – reforma agrară, care a împroprietărit circa 400 de mii de familii și a anulat regulile proprietății feudale, Legea consiliilor județene, Legea instrucțiunii publice, Codul Penal, Legea contabilității, înființarea de universități și școli superioare, reorganizarea armatei și a forțelor de ordine publică, crearea Camerelor de comerț, înființarea Consiliului de Stat și multe altele
Forțat să abdice cu pistolul la cap, la miezul nopții de 10 spre 11 februarie 1866, de către o conspirație politico-militară și după trei zile de prizonierat, Cuza a fost izgonit din țară pentru totdeauna. Între reproșurile aduse lui Cuza de conspiratori era și acela că „vinde țara Rusiei”. Deși îi scrie personal noului domnitor și este ales, în lipsă, deputat de Mehedinți și de Turnu Severin, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen îi refuză lui Alexandru Ioan Cuza revenirea în țara natală, interzicându-i exercitarea mandatului de parlamentar ales. Abia după decesul survenit în Germania, la Heidelberg în 1873, trupul lui Cuza este readus pe pământ românesc.
Cei șapte ani de domnie a lui Cuza au adus statul modern în Principatele Unite și au reprezentat o condiție esențială în pregătirea și înfăptuirea Marii Uniri.
La Mulți Ani, Români!
Memento - La 24 ianuarie 1849, se năștea Gheorghe "Badea" Cârțan, cel care a cărat, pe jos, pe cărări de munte, cărți românești din Țara Românească în Transilvania. Azi, aproape că nu-l mai știe nimeni pe acest patriot.
Giugal Aurelian
24 Ianuarie: 140 de ani de la lupta de la Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării.
„Victoria de la Smârdan câştigată în ziua de 12/24 ianuarie este una dintre cele mai frumoase ale României. În acea zi, drapelul ţării, fâlfâind pe întăriturile de la Smârdan, a dat corpului de vest completarea investimentului Vidinului până la Ceiselo şi Dunăre. Luptători din acea zi, România vă admiră.” ("Monitorul oastei")
„Victoria de la Smârdan câştigată în ziua de 12/24 ianuarie este una dintre cele mai frumoase ale României. În acea zi, drapelul ţării, fâlfâind pe întăriturile de la Smârdan, a dat corpului de vest completarea investimentului Vidinului până la Ceiselo şi Dunăre. Luptători din acea zi, România vă admiră.” ("Monitorul oastei")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu