Smaranda Dobrescu shared Adrian Severin's post.
Cum joaca unii tontoroiul pe sentimentele romanilor de dincoace si dincolo de Prut...
Adrian Severin
Populismul dlui Basescu este la fel de nociv ca Pactul Ribentropp-Molotov
Aflat in turneu electoral cu caracter diversionist in Republica Moldova, dl Traian Basescu a anuntat ca va denunta Pactul Ribentropp-Molotov si i-a denuntat pe politicienii romani care nu au facut-o pana acum.
Aflat in turneu electoral cu caracter diversionist in Republica Moldova, dl Traian Basescu a anuntat ca va denunta Pactul Ribentropp-Molotov si i-a denuntat pe politicienii romani care nu au facut-o pana acum.
Intr-o reactie publica dl Adrian Nastase ii aduce aminte dlui Basescu
ca si dansul face parte dintre acesti politicieni. Mai mult inca, ii
atrage atentia ca ar putea sa aiba anumite probleme cu memoria, intrucat
in anul 1991, pe cand era el insusi membru de frunte al guvernarii,
odiosul Pact a fost denuntat de Romania. Deci, despre ce mai vorbim?
Doar despre demagogie!
Argumentele dlui Nastase sunt psiho-politice. Ma surprinde insa, la profesorul de drept international Adrian Nastase, ca nu a apelat si la argumentele, mult mai puternice, de ordin juridic, pe care cu siguranta le cunoaste si pe marginea carora am purtat impreuna discutii cu multi ani in urma. O voi face eu in cele ce urmeaza.
1. O intelegere (pact, tratat, acord etc.) poate fi denuntata numai de cei care ii sunt parte. Romania nu a fost parte la Pactul Ribentropp-Molotov si prin urmare nu are / avea cum sa il denunte. In schimb a facut-o URSS care in 1989 l-a denuntat printr-o declaratie a Congresului Deputaților Poporului, contrasemnata de Președintele Sovietului Suprem, Mihail Gorbaciov..
2. Potrivit principiului relativitatii conventiilor, intelegerile unora nu pot crea obligatii tertilor. In consecinta cedarea Basarabiei in 1940 nu a avut loc ca efect al Pactului Ribentropp-Molotov, fata de care Regatul Romaniei era tert, ci in baza tranzactiei incheiate intre acesta si URSS sub amenintarea unei actiuni militare sovietice. Ca sa evitam un razboi in conditiile unui raport de forte defavorabil, am cedat Basarabia. Poate ar fi fost mai bine sa optam pentru razboi.
3. Prin ordinul "Va ordon treceti Prutul!", maresalul Ion Antonescu a denuntat in mod legitim tranzactia din 1940 lovita de viciul violentei, respectiv nula ab initio intrucat fusese consimtita sub imperiul amenintarii cu forta. Pactul Ribentropp-Molotov nu fusese izvorul vreunei obligatii de a ceda Basarabia sau al vreunui drept de a cere cedarea, ci creatorul unui context geopolitic care a permis actiunea in forta a URSS in 1940. In 1941 contextul se schimbase si Romania a recuperat ceea ce pierduse cu un an in urma.
4. Temeiul constituirii unei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti, devenita prin actul de autodeterminare din 1991 Republica Moldova, nu este Pactul Ribentropp-Molotov, devenit caduc odata cu izbucnirea razboiului dintre Germania nazista (al carei aliat era Romania) si URSS, ci Tratatul de pace de la Paris, incheiat in 1947, la care sunt parte atat invingatorii celui de al doilea Razboi Mondial cat si Romania. Tratatul a fost confirmat si intarit atat prin acordurile de frontiera intervenite ulterior intre Romania si URSS (precum si succesorii in drepturi ai acesteia), cat si prin Actul final de la Helsinki, din 1975.
Prin urmare, ceea ce dl Basescu va trebui sa denunte este Tratatul de pace incheiat cu SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia etc., incalcand astfel si promisiunile facute de Romania la Helsinki cu privire la frontiere. Pactul Ribentropp-Molotov este mort de mult iar urmarile sale au disparut de mult din realitatea geopolitica europeana, chiar daca umbra autorilor sai se mai misca in spatele acordurilor ruso-germane de azi, dand numele unor personaje trecatoare unei conceptii strategice perene.
Pe acest fundal putem conchide ca lupta populista cu stafiile trecutului face la fel de mult rau Romaniei (inclusiv ideii de unire cu Moldova) ca si defunctul Pact Ribentropp-Molotov, cat timp ea contesta ordinea postbelica garantata de toate marile puteri ale lumii si astfel ne pune lumea in cap. Unirea nu are nevoie de asemenea gesturi. Ea se va realiza simplu atunci cand Romania va redeveni un stat suveran puternic si respectat (preferabil in cadrul unei Europe politice puternice, democratice si respectate) iar romanii moldoveni o vor dori cu adevarat. Pana atunci sa ne gandim tot timpul la ea, dar sa nu vorbim niciodata despre ea.
Argumentele dlui Nastase sunt psiho-politice. Ma surprinde insa, la profesorul de drept international Adrian Nastase, ca nu a apelat si la argumentele, mult mai puternice, de ordin juridic, pe care cu siguranta le cunoaste si pe marginea carora am purtat impreuna discutii cu multi ani in urma. O voi face eu in cele ce urmeaza.
1. O intelegere (pact, tratat, acord etc.) poate fi denuntata numai de cei care ii sunt parte. Romania nu a fost parte la Pactul Ribentropp-Molotov si prin urmare nu are / avea cum sa il denunte. In schimb a facut-o URSS care in 1989 l-a denuntat printr-o declaratie a Congresului Deputaților Poporului, contrasemnata de Președintele Sovietului Suprem, Mihail Gorbaciov..
2. Potrivit principiului relativitatii conventiilor, intelegerile unora nu pot crea obligatii tertilor. In consecinta cedarea Basarabiei in 1940 nu a avut loc ca efect al Pactului Ribentropp-Molotov, fata de care Regatul Romaniei era tert, ci in baza tranzactiei incheiate intre acesta si URSS sub amenintarea unei actiuni militare sovietice. Ca sa evitam un razboi in conditiile unui raport de forte defavorabil, am cedat Basarabia. Poate ar fi fost mai bine sa optam pentru razboi.
3. Prin ordinul "Va ordon treceti Prutul!", maresalul Ion Antonescu a denuntat in mod legitim tranzactia din 1940 lovita de viciul violentei, respectiv nula ab initio intrucat fusese consimtita sub imperiul amenintarii cu forta. Pactul Ribentropp-Molotov nu fusese izvorul vreunei obligatii de a ceda Basarabia sau al vreunui drept de a cere cedarea, ci creatorul unui context geopolitic care a permis actiunea in forta a URSS in 1940. In 1941 contextul se schimbase si Romania a recuperat ceea ce pierduse cu un an in urma.
4. Temeiul constituirii unei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti, devenita prin actul de autodeterminare din 1991 Republica Moldova, nu este Pactul Ribentropp-Molotov, devenit caduc odata cu izbucnirea razboiului dintre Germania nazista (al carei aliat era Romania) si URSS, ci Tratatul de pace de la Paris, incheiat in 1947, la care sunt parte atat invingatorii celui de al doilea Razboi Mondial cat si Romania. Tratatul a fost confirmat si intarit atat prin acordurile de frontiera intervenite ulterior intre Romania si URSS (precum si succesorii in drepturi ai acesteia), cat si prin Actul final de la Helsinki, din 1975.
Prin urmare, ceea ce dl Basescu va trebui sa denunte este Tratatul de pace incheiat cu SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia etc., incalcand astfel si promisiunile facute de Romania la Helsinki cu privire la frontiere. Pactul Ribentropp-Molotov este mort de mult iar urmarile sale au disparut de mult din realitatea geopolitica europeana, chiar daca umbra autorilor sai se mai misca in spatele acordurilor ruso-germane de azi, dand numele unor personaje trecatoare unei conceptii strategice perene.
Pe acest fundal putem conchide ca lupta populista cu stafiile trecutului face la fel de mult rau Romaniei (inclusiv ideii de unire cu Moldova) ca si defunctul Pact Ribentropp-Molotov, cat timp ea contesta ordinea postbelica garantata de toate marile puteri ale lumii si astfel ne pune lumea in cap. Unirea nu are nevoie de asemenea gesturi. Ea se va realiza simplu atunci cand Romania va redeveni un stat suveran puternic si respectat (preferabil in cadrul unei Europe politice puternice, democratice si respectate) iar romanii moldoveni o vor dori cu adevarat. Pana atunci sa ne gandim tot timpul la ea, dar sa nu vorbim niciodata despre ea.
Comments
Prospectiv A-z .
Textul d-lui Adrian Nastase
INCENDIAR: Luati de la Basescu, incă o dată, smecheria cu denuntarea pactului Ribbentrop-Molotov
„Marele Unificator”, (stiti la cine mă refer) a declarat recent, la televizoare, că va depune alături de parlamentarii partidului său un proiect de declaratie prin care să denunte pactul Ribbentrop-Molotov. O tânără (bănuiesc) jurnalistă titra cu entuziasm „Băsescu incepe ofensiva istorică..” si mentiona această initiativă inăltătoare.
Surpriză. Basescu a mai declarat si in 2007 ca va denunta, „in fata Parlamentului” (banuiesc ca era vorba de Piata Constitutiei!), pactul Ribbentrop-Molotov pentru ca gestul sau sa aiba „deplina forta politica”.
Mi-este greu sa spun daca aceste declaratii sunt rezultatul iresponsabilitatii sau al demagogiei specifice lui Basescu. Pe diferite forumuri, tot felul de admiratori s-au grabit sa-i scrie atunci, cum scriu si acum, „mai bine mai tarziu decat niciodata”, „felicitari, domnule Traian Basescu. Acest lucru trebuia facut demult”, etc.
In realitate, Parlamentul Romaniei, la 24 iunie 1991 (deci acum 27 de ani – oare tânăra jurnalistă, cu un nume foarte frumos, era născută atunci?), a adoptat DECLARATIA PRIVIND PACTUL RIBBENTROP/MOLOTOV SI CONSECINTELE ACESTUIA PENTRU TARA NOASTRA (publicata in Monitorul oficial nr 136 din 27 iunie 1991). Iata ce scria in aceasta declaratie, adoptata in unanimitate : „…in numele poporului roman, Parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler…”
Tot atunci, am prezentat in Parlament, in calitate de ministru al afacerilor externe, o alocutiune pe tema pactului. Iata un fragment : „Guvernul Romaniei si-a exprimat in mai multe randuri pozitia – pe care o reafirm in fata dumneavoastra astazi – de a vedea in Pactul Ribbentrop- Molotov un act ilegal, de incalcare flagranta a principiilor dreptului international, nul si neavenit inca din momentul semnarii sale. De aici decurge caracterul ilegal al tuturor consecintelor sale, inclusiv in ceea ce priveste Basarabia si celelalte teritorii romanesti incorporate cu forta in URSS, in baza prevederilor sale.”
Si acum doua precizari : 1. La 24 iunie 1991, Traian Basescu era subsecretar in Ministerul Transporturilor, deci facea parte din guvern (in sens larg) si deci pozitia exprimata de guvern il includea si pe el. Sa aiba memoria scurta sau este vorba de demagogia lui obisnuita?
2. Pentru a marca un punct electoral, Basescu genereaza un element de vulnerabilitate pentru statul roman. Intr-adevar, pana cand va condamna Basescu „in fata parlamentului” pactul Ribbentrop-Molotov, ar rezulta, per a contrario, ca – in acest moment – el este inca valabil! Incredibil. Este vorba de iresponsabilitate sau de incompetenta? Ce credeti?
Declaratia Parlamentului, pe care o atasez (si pentru folosul unor moderatori de televiziune), a fost publicată in Monitorul oficial. Am rugămintea să i-o transmiteti si „Marelui Unificator”.
https://adriannastase.ro/.../incendiar-luati-de-la.../Manage
Textul d-lui Adrian Nastase
INCENDIAR: Luati de la Basescu, incă o dată, smecheria cu denuntarea pactului Ribbentrop-Molotov
„Marele Unificator”, (stiti la cine mă refer) a declarat recent, la televizoare, că va depune alături de parlamentarii partidului său un proiect de declaratie prin care să denunte pactul Ribbentrop-Molotov. O tânără (bănuiesc) jurnalistă titra cu entuziasm „Băsescu incepe ofensiva istorică..” si mentiona această initiativă inăltătoare.
Surpriză. Basescu a mai declarat si in 2007 ca va denunta, „in fata Parlamentului” (banuiesc ca era vorba de Piata Constitutiei!), pactul Ribbentrop-Molotov pentru ca gestul sau sa aiba „deplina forta politica”.
Mi-este greu sa spun daca aceste declaratii sunt rezultatul iresponsabilitatii sau al demagogiei specifice lui Basescu. Pe diferite forumuri, tot felul de admiratori s-au grabit sa-i scrie atunci, cum scriu si acum, „mai bine mai tarziu decat niciodata”, „felicitari, domnule Traian Basescu. Acest lucru trebuia facut demult”, etc.
In realitate, Parlamentul Romaniei, la 24 iunie 1991 (deci acum 27 de ani – oare tânăra jurnalistă, cu un nume foarte frumos, era născută atunci?), a adoptat DECLARATIA PRIVIND PACTUL RIBBENTROP/MOLOTOV SI CONSECINTELE ACESTUIA PENTRU TARA NOASTRA (publicata in Monitorul oficial nr 136 din 27 iunie 1991). Iata ce scria in aceasta declaratie, adoptata in unanimitate : „…in numele poporului roman, Parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler…”
Tot atunci, am prezentat in Parlament, in calitate de ministru al afacerilor externe, o alocutiune pe tema pactului. Iata un fragment : „Guvernul Romaniei si-a exprimat in mai multe randuri pozitia – pe care o reafirm in fata dumneavoastra astazi – de a vedea in Pactul Ribbentrop- Molotov un act ilegal, de incalcare flagranta a principiilor dreptului international, nul si neavenit inca din momentul semnarii sale. De aici decurge caracterul ilegal al tuturor consecintelor sale, inclusiv in ceea ce priveste Basarabia si celelalte teritorii romanesti incorporate cu forta in URSS, in baza prevederilor sale.”
Si acum doua precizari : 1. La 24 iunie 1991, Traian Basescu era subsecretar in Ministerul Transporturilor, deci facea parte din guvern (in sens larg) si deci pozitia exprimata de guvern il includea si pe el. Sa aiba memoria scurta sau este vorba de demagogia lui obisnuita?
2. Pentru a marca un punct electoral, Basescu genereaza un element de vulnerabilitate pentru statul roman. Intr-adevar, pana cand va condamna Basescu „in fata parlamentului” pactul Ribbentrop-Molotov, ar rezulta, per a contrario, ca – in acest moment – el este inca valabil! Incredibil. Este vorba de iresponsabilitate sau de incompetenta? Ce credeti?
Declaratia Parlamentului, pe care o atasez (si pentru folosul unor moderatori de televiziune), a fost publicată in Monitorul oficial. Am rugămintea să i-o transmiteti si „Marelui Unificator”.
https://adriannastase.ro/.../incendiar-luati-de-la.../Manage
Prospectiv A-z .
DECLARATIE din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele acestuia pentru tara noastra
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 27 iunie 1991
Evocam în aceste zile momentele tragice traite de România în iunie şi august 1940, la numai doua decenii dupã împlinirea aspiratiei de veacuri a poporului roman-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea Statului naţional unitar roman în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic şi cultural.
Evocam acele dureroase evenimente, când pãrţi importante din trupul tarii au fost rupte cu forta şi anexate samavolnic prin implicarea directa sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate dupã primul rãzboi mondial.
În contextul acestor evolutii din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate şi alineate ale României, construit cu migala şi inteligenta de diplomatia româneascã şi ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societãţii Naţiunilor s-au dovedit fragile.
În fata forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi de preintampinare a conflictelor s-a dovedit inoperantã sau fãrã efect.
Atitudinea de cedare a unor tari în fata politicii statelor agresive a fãcut posibile Pactul Ribbemtrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietica anexa Basarabia, Tinutul Hertei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania – sfinte pamanturi româneşti.
Prin jertfa de sânge a poporului roman, unul din aceste odioase aranjamente – Dictatul de la Viena – a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continua sa fie înstrãinate.
Nici un fel de politica, nici chiar cea stalinista de înstrãinare a populatiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila constiinta apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei la România.
Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau „sferele de interese” de la Marea Baltica la Marea Neagra – hotãrând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România-, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinta, în numele poporului roman, parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie sa fie consideratã şi consecinta directa a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei, impotriva voinţei populaţiei din aceste stravechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încãlcare brutala a suveranitãţii, independentei şi integritãţii teritoriale a României.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost şi este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaţilor Poporului din U.R.S.S. a condamnat „semnarea Protocolului adiţional al Tratatului din 1939… şi a altor înţelegeri secrete cu Germania” şi a recunoscut ca acestea „sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei şi valabilitate, din momentul semnãrii lor”, venind „în contradictie cu suveranitatea şi independenta unor state terţe”.
Impartasim aprecierea din Hotãrârea Congresului Deputaţilor din U.R.S.S., potrivit cãreia protocoalele sovieto-germane „au fost folosite de Stalin şi anturajul sau pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni, prin recurgerea la forta asupra altor state, incalcand obligaţiile juridice asumate fata de acestea”.
Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnanta manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului şi agresiunii fatise, expresia cea mai grava a încãlcãrii moralei internaţionale şi a dreptului internaţional, cea mai condamnabila conduita în relaţiile internaţionale.
Noile relaţii şi evolutiile pozitive ce au loc în Europa şi în lume creazã premise favorabile pentru identificarea modalitãţilor vizând înlãturarea pe cale paşnicã a consecinţelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în Carta de la Paris pentru o noua Europa, cu normele moralei şi dreptului internaţional.
Parlamentul României afirma hotãrât poziţia sa de a aborda cu deplina responsabilitate aceasta problema. În acest sens, solicita Preşedintelui tarii, Guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastrã sa acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea implinirii nazuintelor legitime ale populaţiei din teritoriile româneşti, anexate cu forta în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Parlamentul României îşi exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime ale romanilor – astfel cum istoria, justiţia şi morala le consacra de drept – trebuie sa reprezinte o misiune nobila şi inaltatoare pentru toate forţele responsabile ale tarii, indiferent de opţiunea lor politica.Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.
PREŞEDINTELE SENATULUI PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU MARŢIAN Dan
DECLARATIE din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele acestuia pentru tara noastra
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 27 iunie 1991
Evocam în aceste zile momentele tragice traite de România în iunie şi august 1940, la numai doua decenii dupã împlinirea aspiratiei de veacuri a poporului roman-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea Statului naţional unitar roman în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic şi cultural.
Evocam acele dureroase evenimente, când pãrţi importante din trupul tarii au fost rupte cu forta şi anexate samavolnic prin implicarea directa sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate dupã primul rãzboi mondial.
În contextul acestor evolutii din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate şi alineate ale României, construit cu migala şi inteligenta de diplomatia româneascã şi ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societãţii Naţiunilor s-au dovedit fragile.
În fata forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi de preintampinare a conflictelor s-a dovedit inoperantã sau fãrã efect.
Atitudinea de cedare a unor tari în fata politicii statelor agresive a fãcut posibile Pactul Ribbemtrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietica anexa Basarabia, Tinutul Hertei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania – sfinte pamanturi româneşti.
Prin jertfa de sânge a poporului roman, unul din aceste odioase aranjamente – Dictatul de la Viena – a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continua sa fie înstrãinate.
Nici un fel de politica, nici chiar cea stalinista de înstrãinare a populatiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila constiinta apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei la România.
Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau „sferele de interese” de la Marea Baltica la Marea Neagra – hotãrând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România-, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinta, în numele poporului roman, parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie sa fie consideratã şi consecinta directa a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei, impotriva voinţei populaţiei din aceste stravechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încãlcare brutala a suveranitãţii, independentei şi integritãţii teritoriale a României.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost şi este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaţilor Poporului din U.R.S.S. a condamnat „semnarea Protocolului adiţional al Tratatului din 1939… şi a altor înţelegeri secrete cu Germania” şi a recunoscut ca acestea „sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei şi valabilitate, din momentul semnãrii lor”, venind „în contradictie cu suveranitatea şi independenta unor state terţe”.
Impartasim aprecierea din Hotãrârea Congresului Deputaţilor din U.R.S.S., potrivit cãreia protocoalele sovieto-germane „au fost folosite de Stalin şi anturajul sau pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni, prin recurgerea la forta asupra altor state, incalcand obligaţiile juridice asumate fata de acestea”.
Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnanta manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului şi agresiunii fatise, expresia cea mai grava a încãlcãrii moralei internaţionale şi a dreptului internaţional, cea mai condamnabila conduita în relaţiile internaţionale.
Noile relaţii şi evolutiile pozitive ce au loc în Europa şi în lume creazã premise favorabile pentru identificarea modalitãţilor vizând înlãturarea pe cale paşnicã a consecinţelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în Carta de la Paris pentru o noua Europa, cu normele moralei şi dreptului internaţional.
Parlamentul României afirma hotãrât poziţia sa de a aborda cu deplina responsabilitate aceasta problema. În acest sens, solicita Preşedintelui tarii, Guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastrã sa acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea implinirii nazuintelor legitime ale populaţiei din teritoriile româneşti, anexate cu forta în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Parlamentul României îşi exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime ale romanilor – astfel cum istoria, justiţia şi morala le consacra de drept – trebuie sa reprezinte o misiune nobila şi inaltatoare pentru toate forţele responsabile ale tarii, indiferent de opţiunea lor politica.Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.
PREŞEDINTELE SENATULUI PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU MARŢIAN Dan
Marius Mina
· New York, NY ·
Basescu,
cabotinul disperat, vorbeste despre cei care au predat Basarbia "
la cheie" . Despre cel care a predat Romania cand vorbesti , zdreanto?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu