marți, 17 aprilie 2018

FĂRĂ ZAHĂR...

FĂRĂ ZAHĂR...
Până nu demult, pe când nu eram membri în „clubul select” UE, visam să ni se-ntâmple și , sunt convinsă, ne imaginam intrarea pe poarta aurită a lumii cu ștaif ca pe-o schimbare radicală de destin…Iată că ni s-a-ntâmplat.
Mi-e imposibil însă să înțeleg de ce, intrând acolo, aspirația noastră nu se îndreaptă către civilizația țărilor cu care cred că avem afinități – în general țările latine, dar nu numai, pentru că există pentru noi o sumă de trăsături comune cu popoarele binecuvântate din jurul mărilor calde –adică spre fericitele popoare de la malul mărilor din sud, ci către civilizațiile, mult mai rigide, din nord-vest. … Jovialitatea, umorul, ospitalitatea, curiozitatea, mai degrabă sănătoasă decât agresivă, pentru ceea ce nu cunoaștem, imboldul către o lene oarecum contemplativă, nevoia de comunitate, lipsa de disciplină, haosul administrativ, nu vor face niciodată din noi o „mică Germanie”. Și din punctul meu de vedere, bine că nu vor face…
Mă enervează însă felul mimetic în care am ales să ne schimbăm nu numai comportamentul la vedere, ci chiar și firea. Citesc uneori legi sau pasaje de CADRU-CONȚINUT și-mi vine să plâng… cuvinte goale, limbă de lemn bruxelleză, impresia că sunt traduse dintr-o limbă complet necunoscută elaboratorilor… Bine, n-ar fi mare lucru, ne amintim că însuși Mircea Dumitru (membru corespondent al Academiei Române şi Ministru al Învăţământului în Guvernul Cioloș) ne spunea că „…Pentru a face o traducere bună nu trebuie să fii vorbitor fluent al limbii respective din care faci traducerea.Există traduceri foarte bune făcute de români, din chineză sau sanscrită, fără ca respectivii traducători să fi cunoscut acea limbă” ( 7 iulie 2016)
De ce-am vorbi așa, cum veți vedea mai jos, cetățeni? De ce ne-am dori una ca asta?
„Studiul trebuie să cuprindă şi evidenţierea clară a cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de reducere până în momentul când acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente … De asemenea, studiul trebuie să cuprindă şi un plan al măsurilor de reducere a impactului în ceea ce priveşte calendarul de implementare şi persoana juridică sau fizică responsabilă de monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a impactului. În cazul în care în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor de reducere a impactului apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte.”( fragment din legislație)
Sună românește? Nu , sună bruxellește…
Să vă povestesc, pe scurt , o istorie despre poziția noastră în Europa: într-un județ din România ( nu-i dau numele nu pentru că ar fi vreo taină, ci pentru că , sunt convinsă, vom găsi astfel de situații în orice județ) există o zonă, declarată sit NATURA 2000 ( și SCI și SPA) pentru că , la data cartării siturilor care necesită protecție, acolo era un lac. Între timp, de ani buni, lacul nu numai că a secat , dar și izvoarele care îl alimentau au fost astupate… așa că a rămas un fel de mică pășune, cu pâlcuri de iarbă săracă și ceva stufăriș , pentru că răposatul lac era sărat, și acest lucru nu a încurajat o explozie vegetală în zonă. Cineva, având o proprietate acolo, dorește să construiască, dar… are nevoie de avizul custodelui zonei protejate. Iar custodele nu vrea să dea avizul deoarece: deși știe și confirmă faptul că lacul este IREMEDIABIL pierdut, deci fenomenul de secare este IREVERSIBIL, totuși, deoarece situl este consemnat în acte ca fiind protejat nu se poate face nimic. Sau aproape nimic, adică: s-ar putea , dacă se găsește un cercetător cu greutate , care să elaboreze ( nu se știe pe banii cui) o lucrare științifică prin care să arate că lacul nu mai este și nici nu va mai fi, lucrarea să fie înaintată la Ministerul Mediului , care Ministerul Mediului să o traducă și să facă o întâmpinare la Bruxelles , prin care să cerem acceptul de a scoate din lista siturilor protejate un lac care nu mai există demult…
Astfel , marele Bruxelles învinge, încă o dată, micul întreprinzător român… Și nu știu dacă UE a vrut așa, dar știu sigur că NOI ne-am obișnuit atât de mult să cerem voie de la Bruxelles și când vrem la toaletă, încât Bruxelles-ul s-a gândit să încuie toaleta și să țină cheia și sulul de hârtie igienică parfumată la dânsul, numai pentru că să ne vadă săltând de pe un picior pe altul în fața edificiului !
Iată lacul... acum câțiva ani ...
Comments
Prospectiv A-z .
BRAVA, doamna Luminita Arhire! Cand mai multi au sa strige ca imparatul e gol, cetatea se va dezbara de balastul nevazut!


Doar ca nu mi-e clar ca racordarea la marile calde ar aduce cu sine si solutia. As explora mai degraba perenitatea/oportunitatea acelui 'prin noi insine'. Numai o idee, nu un program de tara...
 
 
Luminita Arhire
Luminita Arhire „Mările calde” cred că reprezintă un „generic” pentru speranța mea de a ne transforma dintr-o populație lovită de streche într-una mai contemplativă, mai umană, mai lipsită de precipitații ridicole... în acest fel trebuie să priviți „racordul” .
 
 
Prospectiv A-z .
Nu am gandit neaparat asa, ceea ce face sugestia dvs cu atat mai grozava.


Insa ce ne facem daca timpul nostru face contemplarea imposibila, la nivel social ? Iesim din timp, cum ne acuza ca am face promotorii modernitatii de tinichea/import?

Este nevoie de tarie de caracter, a liderilor in primul rand. Numai ca liderii politici romani sunt cimpanzei prin excelenta.
 
Luminita Arhire
Luminita Arhire Prospectiv A-z Perfect de acord cu ultimele propoziții . Celelalte sunt întrebări la care voi reflecta.

Niciun comentariu: