Pe facebook: Despre noua crima organizata, Sorin Ovidiu Vantu

luni, 27 noiembrie 2017

Despre noua crima organizata, Sorin Ovidiu Vantu

Despre noua crima organizata, Sorin Ovidiu Vantu – 6 noiembrie 2017

Gheorghe Gradinaru shared a link.

"Nația l-a mandat prin vot pe Dragnea să conducă statul. În felul ăsta el a căpătat în mod legitim dreptul s-o facă. Când a încercat să ia hățurile, securiștii care erau deja pe capră, în mod nelegitim, i-au dat una peste ochi de i s-a pleoștit mustața. Deci nu discutăm de două căruțe care aleargă în paralel, ci de una singură care are pe capră un vizitiu pus de americani, nu de români, gloaba care o trage ești tu generație, iar biciul folosit este Justiția. Dacă nici acum n-ai înțeles, înseamnă că ești proastă!"

Capitolul 58 - Despre noua crimă organizată | Sorin Ovidiu Vîntu

E o prostie cât casa să vorbești de un "stat paralel" în condițiile în care nu a apărut o altă Constituție, un alt pachet de legi, o altă Înaltă Curte de Justiție, un alt Parchet…

SOV.RO

Prospectiv A-z .
Din principiu, nu-l urmaresc pe acest escroc in responsabilitatea caruia poate fi pusa o buna parte din esecul capitalismului romanesc post-1989. In acest text el pune niste aspecte cap la cap intr-o ipoteza de lucru ce promite sa fie productiva. Adica una care sa ne scoata din fugarirea cozii de pana acum.

La alt nivel, cred ca se da o lupta, boiernasii locali incep a-si da seama ca au fost folositi ca... prezervative. Ceea ce e un altfel de a spune ca n-au venit cu mare lucru in dotare la joaca post-ceausista.

Smaranda Dobrescu Greu sa recunosc ca acest parsiv care in 1996 era invitat de toate partidele sa le viziteze si sa le lase ceva cecuri contra promisiuni, as putea sa fiu de acord cu el. Are totusi cateva poante corecte. Nu sunt de acord insa cu ideea ca nu exista stat paralel ci ca exista doar statul securist. Cata vreme mai exista 10 parlamentari gata sa se bata cu leii, cata vreme inca traieste si-si spune cuvantul CCR, mai exista stat legitim, si altul, paralel. Vrand nevrand, batalia cum o vad eu este in prezent aceea de a desfiinta reduta CCR si in mai mica masura Avocatul Poporului.

Draghi Puterity Generatia...

https://scontent.ftxl1-1.fna.fbcdn.net/.../23244358... :)

scontent.ftxl1-1.fna.fbcdn.net

SCONTENT.FTXL1-1.FNA.FBCDN.NET

Prospectiv A-z .
Transformarea altui pro-occidental
https://youtu.be/rHjlCmdyesY

'They want me to fight China. It's gonna be a massacre!' - Duterte…

YOUTUBE.COM

Dana Fantu Are si domnul Vintu blog, deci. Pacat ca nu ne explica si despre ingineriile domniei sale.

Prospectiv A-z .
El nu-i obligat sa explice astea. Cei care l-au adus in instanta sunt chiar platiti s-o faca. Numai ca nu cred ca avem de-a face doar cu juristi incompetenti (pretorienii amazoancei LCK), ci si cu o lege care trebuie ca opereaza in Romania, cel putin din timpul CDRului: NU VA LUATI DE CRIMELE ECONOMICE! Motivul: Sa nu intimidati capitalismul. Motivul real? ...

Dana Fantu Asa o fi. Dar nu vorbesc despre raspundere legala acum.
Eu una m-am saturat de Iude care ne arate cu degetul alte Iude.

Prospectiv A-z .
Ei, mai e si vorba: Iti trebuie un escroc sa-i dai de cap altuia.

P.S. Fara raspundere legala, cum te astepti ca un ticalos sa se marturiseasca? In absenta Duhului Sfant, strange-l cu usa legii pana spune tot!

Dana Fantu In cazuri ca acesta, bratul legii e atat de lung pe cat e intelegerea. Fara un Vintu si un Luca nu ar fi existat pretext pentru afacerea Petrom.
Asa ca... macar decenta de a baga capul la cutie, zic s-o aiba.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 27 noiembrie 2017

Despre noua crima organizata, Sorin Ovidiu Vantu

Gheorghe Gradinaru shared a link.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv