„Cu alte cuvinte, dacă în acest moment, pentru a beneficia de un angajat român pe teritoriul României, angajat pe care statul român îl instruiește, îl îngrijește, îi apără casa și familia cu poliția și jandarmeria etc., companiile trebuie să achite un impozit de cca. 23% din salariul brut al acestuia, de la 1 ianuarie, sub un guvern cică de „stânga", cică „socialist", impozitul o să scadă la numai 2,25% din brut. O scădere senzațională: de 10 ori. Aparent, treaba asta nu implică nimic deosebit, câtă vreme angajații vor primi aceeași bani. În realitate consecințele sociale vor fi dramatice:
Foarte rapid va deveni clar că întreaga povară a susținerii bugetului de stat va deveni responsabilitatea exclusivă a forței de muncă, pe principiul: „unde intră mia, intră și suta". Să luăm chiar exemplul de mai sus. Să zicem că Finanțele vor constata un deficit la buget care s-ar putea exprima în suma medie de 50 de lei pe angajat. O curbă mică de sacrificiu. Exercițiu de imaginație: credeți că vor lua această sumă de la cel de la care ia doar 77 de lei (ar reprezenta o creștere fabuloasă a impozitului datorat de companii de 65%) sau de la cel de la care ia deja 1409 lei (adică o creștere măruntă de numai 3,5%)? Într-o țară fără sindicate dar cu structuri de lobby de afaceri extrem de puternice credeți că banii de care e nevoie la buget vor fi luați de la angajați sau de la companii? Și cum vor mai veni investitorii dacă mărim impozitele cu 65% sau, mă rog, cu zeci de procente?… întreb doar, nu dau cu parul…
Transformând toate „contribuțiile" în taxe, ar trebui să vedem contraprestații calitativ mai bune și mai multe, nu? Ei bine, nu. Creșterea pensiilor, a ajutorului de șomaj sau a condițiilor din sănătate în urma artificiului anunțat de guvernanți, sunt niște iluzii. În realitate, întrucât sumele efective nu cresc, nici condițiile fundamentale din teren nu se vor schimba. În schimb companiile vor fi scutite de orice responsabilitate socială legată de condițiile de pensionare ale românilor sau de condițiile din spitale. De la 1 ianuarie 2018 vor plăti 0 lei. Din momentul ăla orice încercare de a le cere chiar și 10 lei / angajat pentru CASS, să zicem, ar reprezenta o creștere cu +∞ a contribuției companiei la CASS. Să vezi atunci leșinuri și ochi dați peste cap la coadă la clanța de la Ambasada SUA, proteste furioase la Amcham, leșinuri la Consiliul Investitorilor Străini, crize de hipertensiune la BNR etc. Și zău dacă oamenii nu vor avea dreptate. Cum să mărești un impozit cu +∞?! În consecință, de la cine vor fi ceruți cei 10 lei? Păi de la angajat, firește, că doar n-o veni dl. Tudose cu ei de-acasă.
Având în vedere că în acest moment cele mai multe firme mari rămase restante la bugetul de stat cu partea lor de contribuție salarială sunt firme de stat, unele dintre ele cu mii de angajați (CN Huilei, CFR, SCE Hunedoara etc.), e la mintea cocoșului că de la 1 ianuarie 2018 firmele astea ori se vor închide, ori vor reduce salariile nete ale angajaților – cu consecințele sociale și mai ales economice de rigoare (de fapt la fel se poate spune și despre angajații firmelor private aflate în insolvență). Practic, ne îndreptăm cu viteză spre o nouă criză economică majoră care va fi rezultatul scăderii dramatice a consumului la începutul anului viitor, pe fondul scăderii nete a veniturilor unei părți a forței de muncă.
Transformând toate „contribuțiile" în taxe, ar trebui să vedem contraprestații calitativ mai bune și mai multe, nu? Ei bine, nu. Creșterea pensiilor, a ajutorului de șomaj sau a condițiilor din sănătate în urma artificiului anunțat de guvernanți, sunt niște iluzii. În realitate, întrucât sumele efective nu cresc, nici condițiile fundamentale din teren nu se vor schimba. În schimb companiile vor fi scutite de orice responsabilitate socială legată de condițiile de pensionare ale românilor sau de condițiile din spitale. De la 1 ianuarie 2018 vor plăti 0 lei. Din momentul ăla orice încercare de a le cere chiar și 10 lei / angajat pentru CASS, să zicem, ar reprezenta o creștere cu +∞ a contribuției companiei la CASS. Să vezi atunci leșinuri și ochi dați peste cap la coadă la clanța de la Ambasada SUA, proteste furioase la Amcham, leșinuri la Consiliul Investitorilor Străini, crize de hipertensiune la BNR etc. Și zău dacă oamenii nu vor avea dreptate. Cum să mărești un impozit cu +∞?! În consecință, de la cine vor fi ceruți cei 10 lei? Păi de la angajat, firește, că doar n-o veni dl. Tudose cu ei de-acasă.
Având în vedere că în acest moment cele mai multe firme mari rămase restante la bugetul de stat cu partea lor de contribuție salarială sunt firme de stat, unele dintre ele cu mii de angajați (CN Huilei, CFR, SCE Hunedoara etc.), e la mintea cocoșului că de la 1 ianuarie 2018 firmele astea ori se vor închide, ori vor reduce salariile nete ale angajaților – cu consecințele sociale și mai ales economice de rigoare (de fapt la fel se poate spune și despre angajații firmelor private aflate în insolvență). Practic, ne îndreptăm cu viteză spre o nouă criză economică majoră care va fi rezultatul scăderii dramatice a consumului la începutul anului viitor, pe fondul scăderii nete a veniturilor unei părți a forței de muncă.
Din păcate, acest guvern pare format numai din fumători de etnobotanice. Dar și cei care-l contestă, atât în parlament, cât și în stradă, par făcuți cam din aceeași făină. Să nu uităm că treaba asta cu trecerea contribuțiilor integral la angajat (=cvasi-scutirea companiilor de impozitul pe angajat și absolvirea acestora de orice responsabilitate socială) a fost inițial ideea domnului Biriș, care a candidat pe listele PDL în 2012 și apoi a fost oarece prin guvernul Cioloș în 2016, deci opozant PSD. Așadar, cum alternativa nu prea există, nu vă pot ura decât: scapă cine poate!"
Diferența dintre noțiunea de taxă și cea de impozit o știe oricine are cât de cât habar de finanțele publice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu