miercuri, 15 noiembrie 2017

Majorati salariile sau economia isi va pierde suflul




„ Cred că nimeni nu s-a gândit vreodată că o bancă centrală va ajunge să ceară politicienilor, guvernelor, să majoreze salariile ca să crească consumul, ca să crească inflaţia şi să scoată economia din mlaştina unei stagnări.
De anul trecut, şi mai ales de trei luni încoace, Banca Centrală Europeană, prin vocea guvernatorului Mario Draghi sau poziţiile membrilor consiliului de administraţie, guvernatori în ţările lor, cere marilor ţări ale Europei, în frunte cu Germania, să majoreze salariile angajaţilor pentru a creşte consumul şi a produce inflaţie.
Decenii întregi, băncile centrale au avut ca misiune scăderea inflaţiei prin dobânzi mai mari, prin temporizarea creşterilor salariale, respectiv prin reducerea aparatului de stat şi trimiterea oamenilor în sectorul privat, acolo unde era mai greu de obţinut o majorare salarială.
După modelul american implementat imediat după izbucnirea crizei în 2008, Banca Centrală Europeană tipăreşte bani în continuu pentru a-i injecta în economia Europei ca să nu cadă în recesiune, ci să crească. Plus că dobânzile la euro sunt cu minus în faţă.
Companiile mari au devenit din ce în ce mai mari, ceea ce a dus la scoaterea competitorilor de pe piaţă, darea oamenilor afară şi scăderea presiunii pe creşterea salariilor - în economiile occidentale cuvântul de ordine este consolidarea, fuziunile şi achiziţiile, întărirea poziţiilor pe piaţă, cumpărarea concurenţilor şi închiderea lor, creşterea preţului produselor fără creşterea salariilor din companii.
Lipsa investiţiilor - în economiile puternice nu se mai fac investiţii de către companiile private decât dacă sunt noi tehnologii care înlocuiesc anumite modele de business, reduc numărul de salariaţi şi reduc costul salarial. În ciuda faptului că dobânzile sunt la minime istorice, investiţiile companiilor private cresc foarte foarte greu, şi din acest motiv nu există cerere pentru noi locuri de muncă şi în consecinţă nu există presiune pe piaţa forţei de muncă în sensul creşterii salariilor."



Smaranda Dobrescu Am publicat in 2015 impreuna cu Prospectiv A-z in cateva reviste din Romania articolul prin care demonstram slabiciunea mitului lansat de patroni in general si de cei neoliberali in special conform caruia marirea salariului minim pe economie produce somaj. Acest lucru se poate intampla doar in anumite conditii speciale. Am trimis demonstratia si oficialilor romani. Inutil. Abia acum cand businessul e in pericol peste tot, a inceput lumea sa se gandeasca. E drept, la noi e o tratare mai originala..
http://blog.prospectiv.org/.../salariul-minim-pe-economie...


think-tank, peromaneste, discursiv, romania, economie,…

Constantin Balasoiu Pai mantra noilor tehnologii e faster, better, cheaper. Natural că vor investi în ceea le scade costurile mai curând, mai ales că toți și au cam atins ceea ce se numește productivity frontier.
Greșeala pe care o fac cei care cer creșterea salariului e că nu subliniază importanța capitalului intangibil în funcția de producție, preferând să vorbească de situația macro economică a problemei. 
Trebuie citiți autori ca Lucas, P Romer și descoperită importanța ideilor, a know-how ului, a capitalului uman etc. Cu salariul minim într o țară cu decalajele noastre poți avea situații sociale ca n zorii industrializării
Și pe mine mă miră schimbarea de macaz a zf

Prospectiv A-z .
"Greșeala pe care o fac cei care cer creșterea salariului e că nu subliniază importanța capitalului intangibil în funcția de producție, preferând să vorbească de situația macro economică a problemei." Nu sunt sigur ca va pot urmari. Puteti detalia, va rog?

Cu salariul minim asa scazut in Romania nu poti decat sa elimini apriori orice sansa de emancipare (economica si nu numai). Ani de zile politicienii romani au mers cu invitatia, oferita desigur de specialisti binevoitori occidentali: "veniti la noi ca avem costuri mici!" Nu si-au dat seama ca in felul asta realizeaza situatia in care costurile sunt mici pentru ca forta de munca ti s-a dezcalificat, intrand astfel intr-o spirala a mortii in care nu poti decat cel mult sa amani deznodamantul ieftinind si mai tare totul...

Constantin Balasoiu Pai chiar primul paragraf. Dați drumul la salarii ca sa avem inflație și să ieșim din stagnare.
Ăsta nu e un argument cu care să determini lumea să accepte creșterea salariului

Constantin Balasoiu Nu văd descalificarea dar văd ca economia nu crează locuri de muncă, la un șomaj de peste 4% tu apari cu 25000 de locuri dintre care 50-60% sezoniere?! In spirala dvs se amestecă mai curând fenomenul imigrației.
Dar da, s a urmat orbește specialiștii binevoitori occidental

Prospectiv A-z .
"Dați drumul la salarii ca sa avem inflație și să ieșim din stagnare. " Acesta este argumentul celor din sistem, pe o logica nu neaparat inconsistenta in acel sistem.

"In spirala dvs se amestecă mai curând fenomenul imigrației." Intr-adevar, noi am insistat mereu pe reflectarea situatiei romanesti, nu doar pe prezentarea de contra/argumente pur-teoretice si/sau cu aplicabilitate neromaneasca. 

Cei care studiaza fenomenul neocolonial, gandesc imediat aici la coprospectiva Manuela Boatcă, pot confirma insa ca migratia este parte din mecanismul de prezervare a relatiei periferie-centru. Periferia este taxata in capital intelectual, ca odinioara tributul in platit in copii Portii, numai ca parghia prin care se actioneaza acum este discreta si preponderent economica (paucitatea de oportunitati la periferie). Romanii care pledeaza pentru salarii mici la periferie intaresc de fapt acest mecanism.

Constantin Balasoiu Explic migrația mai curând în schema exit/ voice și încerc să spun că trebuie să ieșim din schema salarii mici-ne păstram investitorii-somaj redus etc. Repetam practic scenariul 2003-8 când creșterea economică s a suprapus cu două valuri mari migrationiste și o rată f redusă de ocupare

Smaranda Dobrescu Tin sa mai spun inca si inca ca modul nostru de a calcula rata somajului nu este corect. Sa pornim de la o definitie, cea a angajatului: cel care are un contract de munca de tipul celor definite de Codul Muncii si care este platitor de impozite> Populatia de varsta activa ramasa in tara este de cca 9 milioane iar angajatii contractuali sunt in jur de 5,5, inclusiv sezonierii. Diferenta de 3,5 milioane sunt agricultiori neangajati si somerii cronici. Calitatea de somer e scurta. Cand se termina perioada de ajutor de somaj, se iese din evidenta agentiei. Asadar daca raportezi doar cei in plata ajutorului de somaj la populatia activa vei avea o cifra atragatoare (4-5%). Daca mai adaugi 3,5 milioane, se schimba socoteala. Somajul este mult mai mare, parte este ascuns in munca la negru, parte, la tara. Asta nu inseamna ca daca s-ar impozita ouale (varianta impozitarii agriculturii de subzistenta) s-ar indeplini si nevoia unui contract. Politicile de forta de munca ar trebui facute tinand seama ca somerii neinregistrati sau iesiti din evidenta ar trebui calificati. In aceasta perioada e nevoie de forta de munca.

Constantin Balasoiu De acord, realitatea e alta. În 2007-8 șomajul era parcă în jur de 5%. Au plecat între 2003-8 din țară 1,5 mil de oameni dacă nu mai mult.
Dar mergem pe cifrele lor. Altele lipsesc. Eurostat lucrează cu INS

Smaranda Dobrescu Constantin Balasoiu , ai dreptate. Depinde insa daca metodologia de evaluare a ratei somajului e unitara in UE.

Preda Mihailescu Smaranda Dobrescu @ Nu. Ca toate datele Eurostat, amestec heterogen de date obtinute in moduri diferite, patul lui Procust, si acela neasternut la fel.

Prospectiv A-z .

How Romania sold out its workers to foreign investors for IMF and EU cash;...See More


Welcome to the minimum wage society

Niciun comentariu: