Dinica Roman shared Gheorghe Piperea's post.
Avocatu poporului ce-o face? Desavarseste prin inactiune ce a inceput ca lider de sindicat si continuat ca prim ministru. De ministru justitiei nici nu mai intreb, e din guvernului meu.
Am sa va spun ceva ce, aparent, nu are legatura cu bancile delincvente si cu avocatul lor din oficiu (sau poate are...).
Intr-o prima faza, retineti aceste doua cifre : 1,6 mld lei si 185 de mii.
Anul trecut, in 2015, s-au cheltuit in instrumentarea unor dosare penale, in special cele de competenta DNA si a DIICOT, suma de 1,6 mld lei. Numai procesul lui Dragnea and co. (unde au existat si 43 de achitari, nu numai cele cateva condamnari cu suspendare) a costat 1,5 milioane euro. In acest dosar, ca in multe altele, nimeni nu a fost bagat la puscarie si nici nu este clar cum se vor recupera acesti bani de la cei condamnati. Nu conteaza in sine bugetul alocat pentru a se face dreptate, ci sentimentul ca se va fi facut dreptate, ca societatea este aparata de infractori si ca delincventii sunt pusi la plata pentru prejudiciile cauzate.
Aveti acest sentiment cand, dupa spectacolul cu catuse de la tv aflati ca "actorii" sunt liberi si, eventual, au tupeul sa candideze din nou la diverse demnitati in stat?
Eu nu il am.
In acelasi an 2015 s-au clasat, prin renuntarea la urmarirea penala, peste 185 de mii de dosare penale. Infractiunile pentru care legea prevede amenda penala sau pedepse de pana la 7 ani, pot fi "iertate" de organul de urmarire penala, prin renuntarea la urmarirea penala. Aceasta "iertare" poate opera daca procurorul (si nu judecatorul) apreciaza ca nu exista interes public in urmarirea penala a inculpatului. Este ceea ce rezulta din dispozitiile art. 314 alin.1 lit.b) si, respectiv, art. 318 din Codul de procedura penala. Daca se renunta la urmarirea penala, atunci procurorul poate impune (fostului) inculpat(ului) sa isi ceara scuze public persoanei vatamate, sa presteze o munca in folosul comunitatii timp de 30-60 de zile sau sa urmeze un program de consiliere (nota : in caz de incalcare cu rea-credinta a acestor obligatii, beneficiarul renuntarii la urmarirea penala poate fi sanctionat cu revocarea masurii de renuntare la urmarire penala). In categoria celor care pot beneficia de aceasta clementa a procurorului pot intra atat cei care au furat de foame sau din dependenta de alcool sau droguri, cat si cei care au generat accidente, precum si cei care ar fi vinovati, sa zicem, de fapte "usoare" de coruptie. Ar putea intra in aceasta categorie chiar si cei vinovati de fapte de violenta sau agresiune sexuala, cu conditia ca pedeapsa prevazuta de lege sa nu fie mai mare de 7 ani.
Recent, in data de 20 ianuarie 2016, Curtea Constitutionala a decis ca aceste texte din Procedura penala relative la renuntarea la urmarirea penala sunt ne-constitutionale. Probabil ca motivarea (care nu aparut inca) a constatat, in analiza competentei functionale a procurorului, ca acesta nu poate judeca o cauza, caci o astfel de competenta o are doar instanta. Intr-adevar, Justitia se realizeaza in numele legii (art. 124 din Constitutie) si se infaptuieste prin instantele de judecata (art. 126 din Constitutie).
In acest moment, institutia renuntarii la urmarirea penala nu mai exista.
Numarul acestor dosare care se termina inainte de a incepe este enorm : in 2013 au fost 160 de mii de cauze astfel solutionate; in 2014 – 135 de mii; in 2015 – 185 de mii. Evident, nimeni nu trebuie sa se teama ca aceste dosare vor fi redeschise – in penal opereaza principiul legii penale mai favorabile, ceea ce inseamna ca o lege penala mai aspra nu ii poate afecta pe cei care au beneficiat deja de "clementa" procurilor. Important este ce se va intampla incepand cu 2016. Daca numarul acestor cauze se va mentine atat de ridicat ca si pna acum, inseamna ca rolul instantelor penale va fi, efectiv, covarsit nu de zeci de mii, ci de sute de mii de cauze. Iar costurile necesare gestionarii acestor dosare, adaugate la cele 1,6 mld lei care se chetuie pe dosarele de competenta DNA si a DIICOT, vor creste astronomic.
Dar cel mai important este efectul de reflector implicat de acest urias val de procese : se va vedea clar ca sistemul nostru judiciar penal s-a concentrat, cu toate resursele, pe cele 7-8 mii de dosare ce tin de competenta DNA sau a DIICOT, ignorand, practic, partea ne-vizibila a aisbergului. Mai mult, se va vedea clar ca opiniei publice i s-a insuflat, voluntar sau involuntar, convingerea gresita ca sistemul judiciar penal functioneaza bine si ca procurorii ne apara eficient de infractori, cand, de fapt, marile probleme judiciare sunt cele ascunse sub apa (sau sub pres). Statistica de 90% - 10% de condamnari obtinute de procurori in dosarele de coruptie si in cele de criminalitate organizata versus achitari in aceleasi dosare poate fi o statistica reala, daca cifra totala a solutiilor de condamnare este aplicata la numarul de 7-8 mii de dosare pentru care se concentreaza toate resursele financiare si umane ale sistemului si toate comentariile si rapoartele emise de diverse autoritati, mecanisme de verificare si organizatii, inclusiv de serviciile secrete. Dar, raportata la acest numar enorm de cazuri (inclusiv de corputie, viol, pedofilie, accidente mortale) inchise prin renuntare la urmarirea penala, cifra condamnarilor devine de-a dreptul insignifianta. Cum spun statisticienii : statistica nu minte, dar ea poate fi un bun instrument pentru cineva care isi propune sa minta.
Sa mai spunem ca pana si aceste 7-8 mii de cazuri sunt croite in asa fel incat sa nu fie afectati nici denuntatorii, nici corporatiile multinationale de la care vin banii de mita? Probabil ca romanii au uitat ca, intr-o infractiune de coruptie exista intodeauna doi participani – un corupt si un corupator. Ne-am obisnuit sa fim salvati de corupti, dar inca nu s-a pus problema de a fi salvati de corupatori. La fel ca in medicina, cand se trateaza efectele, si nu cauzele, flagelul si epidemia nu pot fi eradicate, riscand sa revina periodic, cu efecte noi, potential mai devastatoare.
Iar corupatorii, care se plang peste tot de coruptia din Romania si care au facut din aceasta tara mitologicul loc de bastina al coruptiei, vor continua sa faca ceea ce stiu : sa ne tina sub control, pe banii nostri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu