luni, 21 martie 2016

Scoala independentei nationale

Scoala independentei nationale – 8 martie 2016


Prospectiv A-z
 

Tot discutand de educatie, de parca abia acum s-a descoperit Curaj pentru inovatia scolii, perspectiva istoricului Mircea Platon este binevenita caci arata cum in Romania, si in domeniul asta, s-au mai traficat trufandale d'astea...

http://blog.prospectiv.org/…/scoala-independentei-nationale…

 

 

Şcoala independenţei naţionale

Şcoala independenţei naţionale

COTIDIANUL.RO

 

Preda Mihailescu Frumos! "Principalul pericol al democraţiilor este excesul de preocupări utilitare, care împing oamenii să acţioneze în vederea nevoilor celor mai imediate şi al rezultatelor celor mai vizibile. "


Prospectiv A-z .
Cam la acelasi timp, Cotidianul publica si textul lui Cosmin Pam Matei din care aflam: 

"Angajatorii sunt mulţumiţi numai în proporţie de aproximativ 50% de competenţele şi abilităţile absolvenţilor angajaţi. Aceştia consideră că, cel puţin la prima angajare, competenţele generale prevalează în faţa celor specifice domeniului studiat, excepţie făcând domenii precum medicina, arhitectura, ştiinţele exacte.

Concluzia este importantă, deoarece instituţiile de învăţământ trebuie să îşi organizeze astfel programele de studii încât să dezvolte şi acest tip de competenţe pentru a spori şansele de angajare, dar şi gradul de satisfacţie şi încredere al angajatorilor. În condiţiile creşterii ponderii finanţării publice, este din ce în ce mai probabil ca mulţi absolvenţi de studii superioare, care părăsesc România pentru a lucra în străinătate, să fi beneficiat pe timpul studiilor de finanţare publică.

Într-o astfel de situaţie, România suferă două categorii de pierderi: pe de o parte nu beneficiază de aportul absolvenţilor de învăţământ superior, iar pe de altă parte se pierd resurse bugetare alocate instruirii acestei categorii de absolvenţi. Dacă prima categorie de pierderi nu poate fi evitată, deoarece libera circulaţie a persoanelor nu poate fi îngrădită, în ceea ce priveşte pierderile bugetare se pot adopta politici de finanţare care să le diminueze, prin partajarea între stat şi student a costurilor şcolarizării. Politica finanţării prin subvenţionarea universităţilor de stat poate fi revizuită."

Adica cei dela Cotidianul joaca 'impartial' caci textul lui Matei da Curaj la moara 'reformatorilor.' 

Ce nu inteleg este altceva: "Dacă prima categorie de pierderi nu poate fi evitată, deoarece libera circulaţie a persoanelor nu poate fi îngrădită." Intr-adevar, spune cine? Daca te-ai calificat pe banii statului, experienta Australiei, de exemplu, ne spune ca esti dator sa profesezi un numar de ani profesia in tzara care te-a calificat. 

Daca romanii vor fi educati numai spre satisfacerea angajatorilor de azi, nu va exista maine, nici pentru romani, nici pentru angajatori, si cu atat mai putin pentru Romania. 

Destinatiile actualei 'reforme' sunt doua: 1) majoritatea sa fie redusa la o masa maleabila; 2) privilegiile sa poata fi mostenite atat timp cat privilegiatii nu strica socotelile. Mostenirea va fi inlesnita prin segregarea scolilor, caci asa cum se intampla in mai tot Vestul, copiii smecherilor nu merg la aceleasi scoli cu ai majoritatii--de fapt, scolile de smecheri se aseamana destul de bine cu scoala romaneasca pre-1990, mai putin invatamentul politic. 

http://www.cotidianul.ro/cifrele-care-arata-prapastia.../

 

 

Cifrele care arată prăpastia între învăţământ şi piaţa muncii

COTIDIANUL.RO


Smaranda Dobrescu Articolul trateaza la gramada cateva probleme: 1 invatamantul superior nu furnizeaza informatii teoretice si abilitati practice pentru toti absolventii de invatamant superior. Faptul ca se dau doar procente si nu exemple de domenii, ramuri, specializari nu ne lamureste cu nimic caci putem presupune ca un absolvent de limbi straine nu cunoaste un anume dialect sau un absolvent de matematici nu a auzit de conjectura lui Catalan apartinand colegului Preda Mihailescu. Un politehnist absolvent al unui profil electric are cunostiinte de baza privind retelele electrice de exemplu, dar nu stie cazul particular al cuplarii centralelor eoliene. Nu sunt de acord ca facultatea trebuie sa te specializeze in toate subdomeniile posibile. De aceea sunt predate cunostiinte teoretice de baza, principii care sa-ti deschida orizontul de a te descurca singur. Toti ne-am lovit de aceste probleme si le-am depasit tocmai datorita abordarii sistemice dobandite in facultate. 
2.Nepermis de multi absolventi de invatamant superior au disparut din sistem: 955 mii. Pierderea este pentru economie in primul rand, pentru tara dar si o pierdere bugetara, caci formarea unui specialist nu e un lucru trivial pentru buget. O forma de recuperare a acestor bani trebuie gandita in mod onest in privinta celor care au parasit tara cu o diploma provenind din sistemul public
3. Aceasta statistica referitoare la lipsa de coincidenta intre pregatirea universitara si cerintele pietii vine sa serveasca in mare masura antreprenorilor care sunt incorsetati de necesitatea fireasca de altfel a unor cursuri de formare profesionala specifice.

 

Smaranda Dobrescu Articolul si campania lui Mircea Platon in pastrarea bunului simt clasic al scolii gimnaziale romanesti mostenit de la Spiru Haret mi se pare absolut necesara sa fie larg sustinuta. Incercari palide au mai fost prin anii `90 de reformare a invatamantului spre a scapa de prinosul de informativ in favoarea formativului. Doar doua aspecte din cele enimerate de prietenul Mircea Platon le-as sublinia: 1. nevoia de adaptare la realitatile curente este exemplificata prin importanta dotarii elevului cu abilitatea de a face o cerere de angajare si un CV (european, desigur). Oare nu ajung doua ore pe ceas ca sa inveti un copil asa ceva? Merita sa renunti la bogatia de informatii tehnice, de istorie, de cultura acumulate de omenire-cele mai semnificative-pentru asa un scop prea putin fundamentat?
2. Ce metode cunosc actualii profesori de gimnaziu de predare personalizata pentru fiecare copil? Acel joc cu descoperirea pas cu pas bazat pe un rationament, impreuna cu copilul, nu rapeste din autoritatea profesorului? Cum se vor desfasura lucrurile la tara?

Niciun comentariu: