Teorii economice complexe

Teorii economice complexe – 3 februarie 2016 – 3 februarie 2016

Draghi Puterity

 

"It turns out that the difference between how individual wealth behaves across parallel worlds and how it behaves over time quantifies how wealth inequality changes," explained Peters. "It also enables refining the notion of efficient markets and solving the equity premium puzzle.

"It turns out that the difference between how individual wealth behaves across parallel worlds and how it behaves over time quantifies how wealth inequality changes," explained Peters. "It also enables refining the notion of efficient markets and solving the equity premium puzzle."

Read more at:

Exploring gambles reveals foundational difficulty behind economic theory (and a solution)

In the wake of the financial crisis, many started questioning different aspects of the economic formalism.

PHYS.ORG

 Trebuie sa mai citim, nu mi-e 100% clar ce vor sa spuna. De fapt, din cat inteleg articolasul, cred ca exista o combinatie de situatii in economia reala: sunt tranzactii care nu au sens in lumi paralele (desi asa sunt premizate) si sunt tranzactii ce au sens in lumi paralele bine mersi. Cred ca variabila care determian tipul de trtanzactie este valoarea tranzactiei relativ la portofoliul partilor--cand cumperi un corn, dintr-un salariu de 100 mii, e ok sa mergi cu lumi paralele (si aici cred ca opportunity cost comes up); cand cumperi un tratament medical de un 100 mii la acelasi salariu de 100 mii, nu prea mai exista lumi paralele...

Sper ca vom continua conversatia, chiar daca numai cu linkuri la alte materiale.

Draghi Puterity Recunosc ca nici mie nu mi-e complet clar, insa rezoneaza cu alte informatii pe care le mai am in minte. 

Stiglitz a primit premiul Nobel pentru economie tot pentru ceva similar, aratand ca "legile economice" nu sunt nici pe departe atat de deterministice pe cat se prezuma. Daca retin eu bine, el punea aceste "fluctuatii aleatoare" (termenul e al meu pentru a face legatura cu articolul de mai sus, dar cred ca poate fi intr-un fel atribuit si lui Stiglitz in contextul dat) pe seama unor asimetrii in capacitatea de informare a diversilor actori de pe piatza. 

Ce cred ca aduce nou Gell-Mann aici e un alt tip de incertitudine in modele economice. Daca inteleg eu bine, in momentul de fata deciziile economice (ale "actorilor economici informati" ca sa ma sprijin de Stiglitz) se iau comparand alternative care sunt un fel de "snapshoturi". Nu se ia in calcul (sau nu suficient) factorul timp. In interpretarea mea (nu dati cu parul emoticon grin ) - doua snapshot-uri pot fi quasi identice, insa pot fi rezulatele unor lanturi cauzale complet diferite. Caz in care modul de evolutie poate fi complet diferit, deci si solutiile economic-corecte vor fi complet diferite. 

Make sense?

Prospectiv A-z  Are sens, dar in sensul celor spuse de tine. Nu le pot urmari inapoi la ce spun astia pentru ca nu stiu.

Chestiunea fundamentala este alta: In fata incertitudinii, omul nu poate fi decat religios. Restul e praful din ochi care sa transforme frauda intelectuala in stiinta respectabila.

Prestidigitatorii incurca deliberat riscul cu incertitudinea, iar cei multi merg cu acelasi ulcior la apa.

Draghi Puterity Lasandu-mi gandurile sa curga...

Cred ca Gell-Mann (fizician, premiul Nobel pentru descoperirea quarcilor) cand vorbeste despre incertitudine si aleator o face si din perspectiva pe care mecanica cuantica o aduce acestor notiuni. Acolo incertitudinea e data de "insuficienti biti pentru a reprezenta ca diferite niste stari "conjugate" sau "supapuse" (tot o interpretare a mea) iar "randomness-ul adevarat" e un principiun fundamental al realitatii, la nivel cuantic TOTUL fiind aleator. La fel si notiunea de "lumi paralele" care in mecanica cuantica e una dintre interpretarile posibile a "dezintegrarii" ("colapsarii") unor astfel de stari suprapuse (superposition) in urma observarii lor (observare la modul cel mai general de transfer de informatie). 

Articolul spune ca modelele economice actuale iau in considerare factorul aleator doar intre "lumile paralele" (diferente mai mari sau mai mici intre "snapshot-urile" mele) dar ca apare o cu totul alta perspectiva atunci cand privim evolutia unei "lumi" pe parcursul timpului (lantul meu cauzal).

Smaranda Dobrescu Am lucrat in urma cu un an cu Radu la un studiu cu tematica asemanatoare. L-am revazut si am asadar unele observatii:
Afirmatia ca in mecanica cuantica TOTUL este aleator (random) , desi vehiculata de majoritatea „comentatorilor", este departe de adevar. In realitate teoria cuantica poate prezice ca un eveniment va fi random, sau in alte situatii poate preciza cu exactitate starea finala (outcome). Totul depinde de aplicarea corecta a masuratorilor ( desi starile unui registru de "qubits" sunt suprapuse, in momentul unei masurari valoarea unui qubit este certa).
In ce priveste referirea la propunerea Peters & Gell-Mann pentru utilizarea teoriei jocurilor pentru depasirea dificultatilor din economia de piata, nu vad decat o incercare sofisticata de a valorifica un principiu de mangement care parea expirat (metoda "centralizata" de tip "top-down" de evaluare a tutorur scenariilor posibile) prin integrarea unor "scenarii" imprumutate din fizica cuantica. Dar atentie, si aici exista pericolul interpretari abuzive a unor termeni – pe de o parte echivalarea intre nedeterminist si aleator e incorecta (asa cum am argumentat in prima parte), iar pe de alta parte teoria haosului nu se refera la fenomene "pur" aleatoare – este vorba de "haos determinist" sau cum se mai spune, de fenomene plasate "on the edge of chaos". 
In fine, ideea cu aplicarea teoriei jocurilor in economie e la moda, dar e recomandata mai degraba pentru modelarea proceselor economice vazute ca sisteme complexe – de tip multi-agent mai ales. Puteti urmari un articol interesant (Marsan - New paradigms towards the modelling of complex systems in behavioral economics), chiar daca a aparut in 2009. (http://www.sciencedirect.com/.../pii/S0895717709000685)

New paradigms towards the modelling of complex systems in…

SCIENCEDIRECT.COM

Draghi Puterity Intr-adevar aleator nu e intotdeauna antonimul lui determinist. (apropo care e relatia dintre aleator si stohastic?).

Legat de MC si mie intuitia imi spune ca ar putea fi vorba de un model "macro" al realitatii, model care ne ofera doar rezultate statistice (de ex. stim ca n atomi se vor integra intr-un timp t, dar nu stim care - ca in bancul lui Gorbaciov emoticon grin ). Exista si laureati ai premiului Nobel (Gerard 't Hooft de ex.) care mai cred la fel ca si Einstein ca "Dumnezeu nu joaca zaruri". Parerea generala e ca totusi Einstein s-a inselat. 

Cred ca intuitia e chinuita de aceste aspecte si pt. ca exista analogii unde am avut ceva similar, termodinamica bunaoara, care oferea un model care spunea ceva despre relatia dintre presiune, temperatura si volum, fara insa a lua in considerare miscarea fiecarei molecule de gaz ci "suma" lor statistica. 

Seth Lloyd de la MIT a publicat anii trecuti o lucrare interesanta (cred ca a scos si o carte pe baza ei), in care sustine ca daca avem ceva de genul "true randomness" (cum ar fi corect in romana, "curat aleator, mon cher"? :D) si daca acesta este input-ul intr-un "calculator cuantic" care retine doar algoritmii care functioneaza vom obtine ceva foarte asemanator cu universul nostru. Daca am inteles eu bine, factorul "curat aleator" cuplat cu un mecanism de selectie, e si in cadrul universului motorul evolutiei, la fel cum stim de la Darwin ca e pentru sistemele vii. E o ipoteza controversata, insa fascinanta. 

Ce stiu eu despre sistemele haotice: e vorba de fapt despre sisteme la care variatii foarte mici ale input-ului duc la variatii foarte mari ale outputului, nu-i asa? (butterfly effect) Sistemele cu o bucla de reactie pozitiva ar putea intra in categoria asta, cred. Totusi se pare ca majoritatea acestor sisteme au niste "insule de stabilitate" numite atractori. Odata ce un sistem haotic ajunge pe un atractor, starea lui e metastabila. Probabil pentru un observator cu capacitate limitata de analiza, faza haotica a unui sistem haotic are un caracter pseudo-aleator. Existentza unor fenomene pseudo aleatoare insa nu impiedica existentza unor fenomene "curat aleatoare", nu-i asa?

Revenind la economie, categoric avem de a face cu un sistem extrem de complex care ar putea avea caracteristici haotice si pseudo-aleatoare. Ar mai fi de discutat si daca actorii economici au o componenta "curat aleatoare" (presupunand ca asa ceva exista). Daca de exemplu in functionarea creierului uman au loc fenomene cuantice (si strict scala la care exista structurile din creier ma face sa cred ca ele au loc) fenomene care sa influentzeze "output-ul", am putea avea si in sistemele economice un "jitter" aleator care poate fi sau nu fi neglijabil. Ca paranteza, liberul arbitru ar putea fi tot o consecintza a aceluiasi "curat aleator".

La fel, exact ca si in exemplul tau cu Qbitul, si in economie un transfer de informatie (pentru ca asta e de fapt masurarea) poate modifica sistemul. Agentiile de rating abuzeaza tocmai de acest efect pentru a-si spori influentza.

Smaranda Dobrescu OK, pare ca suntem de acord. Imi place si teoria lui Taleb sustinuta de Prospectiv A-z ca motorul schimbarilor economice sunt evenimentele de tip "black swan" (highly improbable)

Draghi Puterity Smaranda Dobrescu - da, highly improbable ca si Oscarul lui Natalie Portman pentru filmul cu acelasi nume emoticon grin

Prospectiv A-z  Nassim Nicholas Taleb: "Just found out I was not alone in finding something weird in economists not understanding dynamic vs static ruin..."

https://www.facebook.com/nntaleb/posts/10153588004673375Vezi traducerea

Prospectiv A-z . Draghi, iata o taxonomie a felurilor de risc, in jurul carora ma roteam fara busola, facuta de Taleb:

https://www.facebook.com/nntaleb/photos/a.10150109720973375.279515.13012333374/10153593892573375/?type=3&theater

Nassim Nicholas Taleb

7 februarie la 15:23 · 

We don't know what we are tawking about when we tawk about risk.

Adding to:
http://www.fooledbyrandomness.com/SITG.html

 Smaranda Dobrescu A propos de proprietatea termenilor si de posibile "misinterpretation", va propun si eu un text al lui Taleb:

Most risk professionals define risk in terms of an expected deviation of an occurrence from what they expect—also known as anticipated variability. In common English language, many people continue to use the word "risk" as a noun to describe the enterprise, property, person, or activity that will be exposed to losses. In contrast, most insurance industry contracts and education and training materials use the term exposure to describe the enterprise, property, person, or activity facing a potential loss. 
Si, ca sa ne distram, tot din Taleb:
There are designations, like "economist," "prostitute," or "consultant," for which additional characterization doesn't add information. 
A mathematician starts with a problem and creates a solution; a consultant starts by offering a "solution" and creates a problem. 
What they call "risk" I call opportunity; but what they call "low risk" opportunity I call sucker problem. 
Cam asa e si cu volatilitatea.