duminică, 3 iulie 2016

Abia la esecul fotbalistilor de acum a sarit romanul in sus?
N-are voie sau nevoie sa sara, de exemplu, la soarta agriculturii?

Prospectiv A-z:
Abia la esecul fotbalistilor de acum a sarit romanul in sus? N-are voie sau nevoie sa sara, de exemplu, la soarta agriculturii?
Dorel Secară, vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, s-a dus la o dezbatere în Parlamentul României, organizată de Comisia de Agricultură, unde a spus ce avea pe suflet:
”Domnule ministru, dumneavoastră nu sunteţi de acord cu cuvântul dezastru. Eu am să vă spun că acest cuvânt, dezastru, vis a vis de agricultura din România la această oră, niciodată nu a fost mai actual. Sunt un fermier care mă chinui la această oră să îmi vând producţia. Fac parte dintre acei fermieri care deja am dat drumul, la lapte, la canal. şi cum s-a întâmplat acest lucru? La un moment dat, procesatorul mi-a spus: de mâine nu mai pot să-ţi iau decât numai cantitatea asta. Bine, şi cu restul, ce să fac? Faci ce vrei! Îţi recomand să o bei, dacă poţi! Sincer, chiar aşa a fost dialogul. şi i-am dat drumul la canal. Sigur, apoi a trebuit să iau nişte măsuri.
Ce măsuri poţi lua într-o fermă în care operezi cu nişte fiinţe vii, cu nişte animale? Sigur că în zona mea nu sunt un om total necunoscut şi am vorbit cu tot felul de procesatori. şi am spus: măi, frate, hai să-ţi dau lapte, mă! Poţi să mi-l plăteşti cândva, dac-o să vrei, numai să nu-l arunc. Ce măsuri am putut eu lua în ferma mea? Am redus cantitatea de concentrate, am redus furajarea, mă rog până la limita înfometării. Acum, după 30 de ani de meserie nu vreau să fac lucruri care nu se fac! Dar cea mai la îndemână şi cea mai eficientă a fost că am încărcat urgent două camioane cu vaci cu lapte. Pe care le-am trimis la abatorul din Botoşani. Deci vaci cu lapte! Tocmai ca să-mi scad producţia şi să nu mai fiu nevoit să arunc laptele la canal. Vreau să vă spun că în situaţia mea sunt foarte mulţi fermieri.
Onor procesatorii noştri spun: două zile nu-ţi mai iau laptele, sâmbăta şi duminica. Ce să fac cu el? Ei, peste o săptămână au venit: îţi dau 50 de bani pe el, sau 40 de bani. N-am văzut cumva la raft să se fi înjumătăţit preţul la produsele lactate.
Vă dau un alt exemplu. De la Cluj a venit o fermă olandeză care produce 2.500 de litri de lapte. Sigur că procesatorul din Olanda, ca să ia această producţie a procesatorului din Olanda a nenorocit 50 de fermieri mici. Cărora le-a lăsat producţia acolo. Aceşti oameni vor muri.
Dacă mâine procesatorul meu vine şi-mi spune: domnule, eu de mâine nu-ţi mai iau laptele. Ce pot eu să fac? Sigur, aş putea o lună de zile să-l mulg şi să-l arunc. Economic, aş rezista. Ei, dar nu pot să fac lucrul acesta la nesfârşit pentru că majoritatea animalelor le am gestante, da?
Cu durere vă spun că m-am consultat cu prieteni de-ai mei, cu medici veterinari, cu profesori veterinari de la universitate din Cluj. Măi, frate, cum pot să le fac pe vacile astea să avorteze? Să nu le produc nici suferinţă şi să nu mor nici eu o dată cu ele. Cum să le fac să avorteze să le pot da la abator?
Am un lot de 80 de juninci, o frumuseţe! Am adus material seminal din Elveţia. Junincă de Bălţată Românească, la prima fătare, dă 36 de litri de lapte. Am stopat însămânţarea la ele. Deci aceasta este situaţia.
Domnule ministru, dezastrul de-aici derivă. De multe ori am auzit sfaturi precum: domnule, trebuie să vă reduceţi costul de producţie. Haideţi să vă spun cum e cu reducerea costului de producţie. Cooperativa Someş-Arieş din Cluj ştiţi bine că a redeschis fabrica pentru proiectul acela naţional, brânza de Năsal, după ce a fost abandonat de către o multinaţională. Încă nu începuse bine activitatea până a venit o ofertă din Germania, pe filiera Polonia, de brânză cu un leu şi douăzeci kilogramul. Un leu şi douăzeci kilogramul era oferta de brânză! Domne, zice, numai s-o ambalaţi, o daţi voi cu cât vreţi, unde vreţi, vorbiţi cu supermarketurile unde pun ele preţul propriu! Se ştie bine cum e procedura. Cum aş putea eu să manageriez activitatea mea din ferma mea ca să fiu competitiv aici? Există cineva care ar putea fi competitiv! Isus Cristos care a înmulţit pâinile, şi peştele şi a făcut din apă vin! El singur cred că ar putea să fie competitiv în aceste condiţii. Dar nu noi, pământeni şi fermieri în România.
Vă e frică domnilor din comerţ că nu o să aveţi materie primă pentru activitate? Păi vă spun eu: s-au făcut ferme de porci pe instalare de tineri fermieri. Păi mor porcii de bătrâneţe în fermele lor. Mor de bătrâneţe că n-au unde să-i dea. Cunosc cazuri, dacă vreţi vă duc în asemenea ferme.
Ne paşte un mare pericol. Zootehnia noastră este, în toate sectoarele, nu numai bovina, într-un mare pericol. Dacă zootehnia aceasta va dispărea, ce va face vegetalul? Pentru cine va produce vegetalul? Va avea două posibilităţi: să vândă materie primă, pe preţ de nimic, undeva în afară, sau să nu mai producă. În felul acesta ce se va întâmpla cu pământul? Vă spun eu: pământul va deveni o povară. O dată devenit acest pământ al nostru o povară, proprietarul lui, ţăranul nostru va dori să-l vândă. Cui i-l va vinde? Nici nu mai sunt persoane cu nume şi prenume căruia să-l vândă. Sunt aşa numitele fonduri de investiţii! Numai bunul Dumnezeu ştie cine este în spatele lor! Vor cumpăra acest pământ al nostru. şi-l vom da, pământul acesta al nostru!
Domnilor, pământul este însăşi ţara! Dacă-l dăm şi pe acesta, oare nouă ce ne mai rămâne?”
Comments
Prospectiv A-z:
Iata solutia, papagalicita de data asta de KWJ:


”Lupta anticorupție este extrem de dificilă și complicată pentru România. Este o luptă care nu se desfășoară doar în planul Justiției, ci sper să se desfășoare și în planul mentalităților. Doar că Justiția poate să lucreze relativ mai repede decât se pot schimba mentalitățile. Este foarte complicat pentru societatea românească de a urmări de ce anumite faze ale luptei anticorupție se petrec într-un fel, dar toate aceste chestiuni nu sunt motive de șovăire. Vom continua neabătuți lupta anticorupție, fiindcă această luptă este vitală pentru România.”
 
 
Alexandru Botu
Alexandru Botu Dupa ce a vorbit Dorel Secara cate ore au trecut pana cand Guvernul nepasator s-a eutanasiat in masa?
 
 
Smaranda Dobrescu
Smaranda Dobrescu In urma cu 25 ani agricultorii abia pusi in posesia pamanturilor si-si incropisera mici ferme identificasera neajunsul major: Lipsa unei retele de distributie a produselor si cu deosebire a lactatelor perisabile. Legea cooperatiei mestesugaresti nu a satisfacut aceasta cerinta. Mai era problema masinilor frigorifice, cine le cumpara, cine are bani, cum pot taranii saraci, chiar intovarasiti cumva sa sustina imprumuturi la banca, etc. Statul nu a ajutat cu nimic pe vremea aceea. Azi, vedem ca exista aceeasi problema.
Noua lege cu 51% produse romanesti in supermarketuri, are si ea acelasi neajuns semnalat de mine in urma cu cateva zile: reteaua de distributie. Cu alte cuvinte, producatorii romani nu au capitalul necesar pornirii unor afaceri comerciale en gros cu tot ce presupun acestea.
Regretul meu este ca timp de cativa ani am beneficiat de comisar roman pe agricultura. In acest rastimp am reusit sa instrainam pamant agricol de prima calitate mai mult decat orice alta tara europeana, am imputinat subventiile sau nu le-am dat la timp, am fost supusi unei competitii neloiale pe pietele europene unde produse agricole ale altora erau subventionate din gros, am suferit din cauza embargoului pus de rusi ca urmare a propriilor sanctiuni economice, am acceptat preturi de achizitie din partea intermediarilor verosi de neamintit sau acceptat .
Parerea mea este insa contrazisa de un lider educat al unei factiuni de stanga de la noi care considera ca al doilea Comisar Ftancez (Ciolos)ar fi fost nedreptatit de numirea Corinei Cretu, cand acesta era si reprezentativ si priceput in materie:" Totuşi, dacă tot e vorba de un concurs de imagine, să recunoaştem că al doilea Comisar Francez făcea treabă mai bună! Şi face şi acum ca reprezentat al francofoniei reacţionare şi al postdemocraţiei emoţional-mediatice europene."
La asa perceptii diferite, poate ca asta e ce meritam: laptele sa fie aruncat iar vitele duse la abator.
 
 
Mihai Ion Turcu
Mihai Ion Turcu Se foloseste prin abuz sintagma "clasa politica", de catre chiar cei care se considera parte a acesteia si de media care si ea are gustul termenilor inadecvati.In politica , nu neaparat in administratie, avem o patura de compradori primitivi. In rest o schema neoliberala aplicata mecanic plus institutii bancare internationale si interesati externi care acestia sunt beneficiarii anularii noastre ca agent economic pe piata deschisa si a noastra ca societate apta de initiativa si autoreglare.
 
 
Alexandru Botu
Alexandru Botu Sa inteleg Domnule Profesor Mihai Ion Turcu ca, de fapt, anormalitatea in care traim este o normalitate edificata de cei puternici si ca termenii inadecvati in politica, in administratie etc sunt perdele necesare pentru a incetosa mintea celor ce mai cred, naiv, in principii si morala?
Ca guvernantii de azi, indiferent cum ar fi selectati, numiti pana la urma vor executa ceea ce le dispun "beneficiarii anularii noastre ca agent economic pe piata deschisa si a noastra ca societate apta de initiativa si autoreglare"?
 
 
Mihai Ion Turcu
Mihai Ion Turcu Cred ca ne aflam in aceasta situatie si nu ar trebui sa fie asa.

Niciun comentariu: