Cum pleaca din lume banii romanilor

Cum pleaca din tara banii romanilor – 23 iulie 2016

Prospectiv A-z

 

Cum pleacă din țară banii românilor. Concluzii FINALE:
Corporatismul european a tras lozul câștigător după lărgirea Uniunii

ARTICOLE RELAȚIONATE

Cum pleacă din țară banii românilor. Episodul 9. Fondul Proprietatea
Cum pleacă din țară banii românilor. Episodul 5. De 2.700 de euro speranță. De căciulă. Cum pleacă din țară banii românilor.
Cum pleacă din țară banii românilor. Episodul 3. Care este costul prețurilor mici din hipermarketuri? Cum pleacă din țară banii românilor.

Cum pleacă din țară banii românilor? Să vorbim despre "dezintermedierea bancară"
Am vorbit în acest serial despre bănci și modul în care ne filtrează acestea veniturile disponibile după ce ne-au supraîndatorat, ori felul în care pot trimite nestingherite depozitele românilor în străinătate în procesul de repatriere a resurselor atrase de la băncile-mamă, despre cum s-au privatizat companiile din energie și costurile suportate de clienți, efectele perverse ale prețurilor mici din hipermarketuri, dijmuirea remiterilor căpșunarilor, strategiile de optimizare fiscală prin care se ocolesc impozitele pe profit în România, felul în care a explodat datoria externă a țării și cine sunt principalii noștri creditori, rentele din telecom, transferul activelor românești destinate despăgubirilor „în integrum" către fonduri străine de invesții prin intermediul Fondului Proprietatea. Nu ne-au lipsit deci subiectele mulțumită înțeleptei guvernări din ultimii 26 de ani, în special a celei din perioada 2004-2012 când s-au accelerat „reformele"

Prima concluzie care se desprinde din acest serial este că investițiile străinilor au țintit inteligent domeniile care le asigurau cele mai comode rente din economia românească. Distribuțiile de energie unde investițiile se fac de fapt din banii clienților, duopolul din telecom, sectorul bancar ce poate dilata artificial masa monetară, rețelele de hipermarketuri care apasă draconic pe producătorul local fără să le pese că acesta se revanșează prin calitatea slabă a produselor pe spinarea consumatorului, comisioanele uriașe pentru banii trimiși de căpșunari, achiziționarea de active subevaluate de la moștenitorii puși în posesie fără niciun fel de plafon de limitare a restituirilor (în Ungaria s-a fixat că plafon 21.000 dolari iar procesul s-a încheiat rapid la începutul anilor '90).

Puținele exemple în care capitalul străin s-a înșurubat în zona productivă sunt legate de prețurile super-tentante la care statul i-a invitat să preia afaceri în România (Dacia-Renault, Sidex, IMGB-Kvaerner, Automobile Craiova-Ford, Nokia-Jucu) la primul semnal de subrezire a businessului investitorii lichidandu-și însă afacerile fără ezitări.

A două concluzie este că toate aceste costuri privind privatizările neinspirate, cedarea resurselor, acceptarea unor monopoluri sau duopoluri în sectoare importante din economie și modului neprietenos de business pentru competitorii locali ar trebui neapărat pus în balanță când se enumeră fondurile nete încasate de România de la Uniunea Europeană în ultimii ani. Nu poți privi doar aceste fonduri nete (13,9 miliarde euro în perioada 2007-2013 cum triumfător anunța Hotnews la finalul anului trecut) ignorând costurile privatizărilor din energie și utilități, cedarea sectorului bancar, procesul de liberalizare a prețurilor din energie, renunțarea la suveranitate în favoarea deciziilor implementate de la Bruxelles.

Din păcate, procesul ce include privatizări ale sectoarelor viabile din economie și cedări ale controlului statului în zone strategice este ireversibil. În ciuda administrării proaste a statului, exista speranța că la un moment dat calitatea managementului va crește iar justiția va fi suficient de eficientă încât să descurajeze furturile și căpușarea firmelor de stat. Privatizarea lichidează furtul de la stat dar înstrăinează simultan dividendele companiilor profitabile care în loc să ajungă în sistemele publice de sănătate, învățământ, etc vor pleca definitiv în străinătate. Faptul că în sectorul de utilități fanii cedării controlului statului n-au avut nimic împotriva înlocuirii managementului de stat cu unul al altui stat (ceh, grec, etc) spune totul despre „strategia" de privatizare.

Lucrurile puteau decurge și altfel? Corporatismul european a tras lozul câștigător după lărgirea Uniunii mai peste tot. Au primit active subevaluate achiziționate din noile state membre și au avut ocazia de a arăta pisica angajaților din țările de origine într-o concurență tot mai acerbă cu esticii dispuși să-și vândă munca ieftin.

România a exagerat însă în cel puțin 3 direcții. Și-a vândut sectoare profitabile, ce n-aveau nevoie de investiții pentru a se moderniza, fiind necesară cel mult o simplă ajustare de tarife (distribuțiile de energie). A lichidat sub valoarea de fier vechi („privatizarea pe un euro) companii din industrie, la pachet cu ștergerea de datorii și activele din componența acestora-clădiri și terenuri (casa de cultură a IMGB vândută de noul proprietar a devenit repede unul dintre sediile Universității Spiru Haret în București).

Investitorii care le-au preluat le-au vândut apoi la bucată iar majoritatea muncitorilor au ajuns repede șomeri. În sfârșit, restituirea proprietăților confiscate s-a întins pe mult prea mulți ani și a fost mult prea generoasă (restitutio în integrum). Statul și-a transferat astfel privaților o parte din avere, active ce au ajuns rapid în mâna străinilor, cei care dispuneau de lichidități sau credit bancar la discreție în vremurile când românii obțineau cu greutate finanțări în țară.

Subiecte: DICTATURA CORPORAŢIILOR GLOBALISM

 

 

Cum pleacă din țară banii românilor. Concluzii FINALE: Corporatismul european a tras lozul câștigător după lărgirea Uniunii

ACTIVENEWS.RO

Unul care stie despre crearea sectorului privat din Romania la persoana I (plural & singular) scrie:

"Ați trecut vreodată prin Viena, Londra, Paris, Moscova, Washington sau alte capitale de foste și actuale imperii? Ați văzut câtă bogăție, cât fast găzduiesc acestea? De unde credeți că provin banii care au dat naștere unor asemenea grandori? De ce credeți că salariile voastre sunt de rahat? De ce credeți că spitalele voastre arată mai rău ca pușcăriile? Pentru că grosul bogățiilor sunt aspirate de stăpânii voștri. Ceea ce fură afaceriștii și politicienii români reprezintă doar o mică parte a jafului uriaș care se petrece. Ceea ce nu s-a înțeles în România și celelalte țări comuniste este faptul că nu doar URSS-ul a pierdut "războiul rece", ci și noi. Occidentul nu ne-a eliberat, ci ne-a cucerit și toate costurile pe care acesta le-a avut sunt plătite acum de fiecare dintre noi, dincolo de lozincile sforăitoare ale celor de la Bruxelles și Washington despre democrație și libertate, acolo unde au găsit indivizi de teapa lui Băsescu, nu s-au mulțumit doar cu spolierea fără milă a acelei țări, ci au și colonizat-o. Banii ciordiți de micii pungași locali ai acestor colonii s-au transformat astfel în pierderi de neconceput din propriile lor buzunare."

http://sov.ro/.../capitolul-18-astia-au-ciordit.../

 

 

Capitolul 18 – "Ăștia au ciordit iahturile de la gurile copiilor noștri!" (fragment…

SOV.RO

 

Prospectiv A-z .
Articolul 22 din Pactul Societăţii Naţiunilor, organizaţia internaţională apărută în urma Primului Război Mondial cu scopul de a păstra pacea în Europa 

Art. 22. Principiile următoare se aplică coloniilor şi teritoriilor care în urma războiului au încetat de a fi sub suveranitatea Statelor care le guvernau mai înainte şi care sunt locuite de popoare încă incapabile de a se conduce ele însele, date fiind condiţiunile deosebit de grele ale lumii moderne. Bunăstarea şi dezvoltarea acestor popoare formând o misiune sfântă a civilizaţiei, este necesar să se încorporeze în prezentul Pact garanţii pentru îndeplinirea acestei misiuni.

Cea mai bună metodă pentru realizarea în mod practic a acestui principiu este de a încredinţa tutela acestor popoare naţiunilor mai înaintate care, prin resursele, experienţa sau poziţiunea lor geografică sunt cele mai în măsură să-şi ia această răspundere şi care consimt să o primească: ele ar exercita această tutelă în calitate de mandatare şi în numele Societăţii.

Caracterul mandatului trebuie să difere, după gradul de dezvoltare al poporului, după situaţia geografică a teritoriului, după orice alte circumstanţe asemănătoare... 

http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/11-1-1.htm

11.1.1 Pactul Societatii Natiunilor

EBOOKS.UNIBUC.RO

 

Smaranda Dobrescu Bilantul valoric cat s-a pierdut prin privatizare vs. cate fonduri europene s-au atras nu e relevant, caci privatizarile pe de o parte au inceput inca din 1990 si au tot continuat iar bani europeni daca au venit s-a intamplat dupa 2007 si pe de alta parte, la noi a existat ideea ca privatizarile se pot face si s-au si facut o perioada pe 1 leu, pe motivul ca intretinerea unor unitati productive de catre bugetul de stat nu mai era posibila.
Ar mai fi interesant de explicat cazul unor societati/companii teoretic inca viabile ajunse datorita unui management total defectuos in situatia de insolventa, date pe mana unor administratori seriosi, competenti care intr-un interval rezonabil de timp le-au pus pe linia de plutire (cel putin doua cazuri notabile). Care a fost scopul rentabilizarii acestora? Privatizarea in bune conditii, desi erau unitati vitale din domeniul energiei. 
Despre contractele de concesionare desi ar merita discutat in aceeasi idee a banilor iesiti fara numar din tara, cred ca merita sa vorbim in contextul spiritului ce ne-a animat mereu , acela ca ni se face un serviciu enorm, caci in lipsa tehnologiilor necesare (odata avute) nu am fi putut exploata nimic. Ne oprim asadar la fondurile R&D, sau cu alte cuvinte la lipsa de solidaritate in scopul ajutorarii competitivizarii tarilor mai sarace in cadrul UE.

 

Mihai Ion Turcu Un sisterm functional este sinergic nu concurential.Cum poate fi sinergic sistemul Europa daca sfant este principiul capitalist al concurentei ?

 

Prospectiv A-z .
via Costel Gilca
http://caplimpede.ro/adevarul-nespus-despre-migratia.../

 

 

Adevarul nespus despre migratia romanilor! Cat a pierdut Romania din…

CAPLIMPEDE.RO

Smaranda Dobrescu Articolul si raportul sunt excelente la capitolul manifestari, fara sa atinga in esenta cauzele emigrarii tinerilor calificati. Raportul deceleaza si un efect negativ al intrarii banilor emigrantilor in Romania la familiile acestora: Economia creste intr-o masura oarecare pe baza consumului si nu a productiei. Adica faptul ca cateva familii vor fi mai putin sarace este un lucru rau?Sigur ca acesti bani daca ar intra sub forma de capital de investit, productia suplimentara ar determina o crestere sanatoasa. Pentru asta este insa nevoie de un element neamintit in raport: de salarii mai mari. Daca tot s-a aplecat cineva asupra acestei drame a romanuilor, putea atinge macar in trecere si cauza salariului minim pe economie aflat pe penultimul loc in Europa, intr-un cuantum la distanta de ani lumina fata de cel din tarile dezvoltate.

 

Mihai Ion Turcu Stagnarea si coruptia rezulta si din sistemul licitatiilor pentru atribuirea marile lucrari de investitie finantate cu foduri europene.principiul atribuirii ofertantului cu pretul cel mai mic urmata de contestarea atribuirii. Infrastructura complet deficitara ar fi trebuit sa solicite forta de munca. Stagnarea rezultata prin sistemul de atribuire si proasta calitate a lucrarilor la care se adauga tendinta de a desfiinta ramuri (transportul pe calea ferata) in ideea ca va fi suplinit de autostrazi invers neconstruirea de autostrazi pentru ca transportul pe calea ferata ar fi mai ieftin, si incapacitatea contractantilor de organizare de mari santiere , partea sociala aferenta,pot fi incriminate.Ideea de stat minimal, nepotrivita pentru ce trebuia sa fie "emergenta" noilor state UE, fara rol de anreprenor, a dus la degradarea sistemelor vitale, cum sunt transporturile, stagnare industriala, somaj, vanzarea pe nimica de resurse (atribuirea de licente de exploatare unor companii straine) etc. in schimb au fost cheltuite resurse nationale si UE pentru investitii complet inutile, simple oportunitati pentru unii de a sifona bani publici, d la buget si din fodurile de aderare.