La ce bun sa avem crestere?

La ce bun sa avem crestere? – 3 martie 2016

 

Smaranda Dobrescu

Isi da cu parerea D-na Ministru al Finantelor: " Acum avem o crestere de invidiat, dar trebuie sa fim atenti la aceste provocari, sa canalizam cresterea economica in sensul cresterii investitiilor si a exporturilor si, cumva, consumul, care este deja la un nivel ridicat sa nu mai creasca prea mult. Aceasta situatie in care consumul excede productia duce la dezechilibre".

Raspunde D-l Profesor Cosea:

"...pragul de 60% din venitul mediu se utilizeaza si pentru notiunea de saracie relativa a populatiei unei tari.
Intr-un asemenea decalaj este corect si responsabil sa se afirme ca se consuma prea mult? Spune doamna Anca Paliu Dragu ca este un deficit de oferta? Corect. Nu producem cat consumam, ceea ce inseamna ca se consuma pe datorie si prin cresterea importurilor, dar, daca s-ar intelege care este rolul unui ministru roman al Finantelor, atunci nu ar fi trebuit condamnat consumul, ci stimulata productia interna."

Se poate trage de aici o concluzie poate prematura dar corecta: "Guvernul meu" trebuia inventat pentru a mai potoli trendul de crestere a productiei autohtone. Un ANAF pe masura va reusi sa scoata de pe piata firme romanesti care indraznesc sa faca concurenta produselor importate.

Îmi place

Smaranda Dobrescu Declaratia profesorului Cosea:http://www.ziare.com/.../din-seria-panseurilor...

 

 

Din seria panseurilor ministrului de Finante: Ce ne mai spune Anca Paliu…

ZIARE.COM

 

Prospectiv A-z .
"Probabil este un preambul la ceea ce se va discuta si hotari cu ocazia apropiatei vizite in Romania a misiunii FMI."

1) Precis, adica ministreasa este o vuvuzea si cam atat. In rest, numai de bine de nivelul competentei guvernului lui...

2) Cosea ar fi trebuit sa mearga 2-3 pasi mai departe si sa anticipeze intr-o propozitie daca nu un paragarf ce au sa spuna FMIstii, dupa care sa continue cu ce ar trebui sa raspunda un ministru roman competent si patriot.

3) Problema aici cred ca este tocmai porcaria pietei unice si economiei distruse. Nu mai poti produce decat materii prime semi-prelucrate (onor Cosea si prietenii!), in timp ce orice produs finit trebuie sa ia in calcul eficienta/performanta competitiei din celelalte economii ale UE.

4) Din moment ce auzim acelasi mesaj si dela BNR (vezi urmatorul comentariu), trag concluzia ca situatia este grava sau viitoarea impunere FMI este grava. Un economist serios s-ar uita exact pe cifrele consumului si productiei interne, ar face bilantul, si si-ar baza recomandarea dela nr. 2 pe aceste constatari in sensul insanatosirii balantei romanesti de plati etc.

 

Dinica Roman Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a dat miercuri un semnal important cu privire la intenția băncii centrale de a înăspri politica monetară mai devreme decât se preconiza anterior.

Obiectivul băncii centrale este de a răspunde exploziei consumului – preconizată să treacă pe excedent din luna iulie a acestui an, ca urmare a relaxării fiscale din 2015 – care va duce la reaprinderea inflației și la creșterea importurilor, cu efecte negative asupra contului curent al balanței de plăți și, implicit, la presiune pe curs.

Semnalul BNR a fost anticipat de analiști, care estimează că dincolo de luna iunie a acestui an, cererea agregată va trece pe excedent – va depăși, adică, oferta – lucru care va pune presiune pe balanța comercială (va crește deficitul comercial prin explozia importurilor), pe inflație și, implicit, pe cursul de schimb. Astfel că BNR va adopta o politică anticiclică – așa cum avertiza, încă de anul trecut, guvernatorul, care anticipa măsuri opuse decât cele construite până în anul 2015.

Consecința directă a înăspririi politicii monetare : "scumpirea banilor", respectiv creșterea dobânzilor pe piața monetară. După injecția masivă a Trezoreriei statului de la finele anului 2015, care a aruncat în piață, într-o singură lună, echivalentul a 2% din lichiditatea existentă, ROBOR a atins un nivel minim record și a scăzut sub pragul psihologic de 1%. Indicatorul ROBOR este folosit de băncile comerciale pentru calcularea dobânzilor creditelor acordate companiilor și populației.

***

"Eu cred că dacă ne uităm la proiecțiile de inflație, atât ale BNR cât și ale analiștilor din piață, mai toate arată o inflație semnificativ mai mare în 2017 și poate chiar peste limita superioară a benzii în jurul țintei BNR, adică o inflație în jur de 3,5% final de 2017, începutul lui 2018 chiar peste 3,5%. Am putea concluziona că ar fi fost justificat chiar BNR să fi început deja întărirea politicii monetare", a explicat pentrucursdeguvernare.ro Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.
(Citiți și: "Cristian Grosu / Înapoi, la grecii noștri: conjurația celor 7 astre pe 2017")

Radu Crăciun, economist-șef BCR, spune că schimbarea cursului de politică monetară este menită să limiteze creșterea consumului, "responsabil pentru presiunile inflaționiste și creșterea importurilor".

"Din perspectiva recentelor creșteri a prognozelor de inflație a BNR și a creșterii deficitelor externe este un mesaj care nu ar trebui să mire. Continui să privesc ca probabilă o creștere a dobânzii cheie începând cu trimestrul IV din 2016 (subl. red)", a precizat Radu Crăciun.