Praf peste dosarul Astra Asigurari – 11 septembrie 2016
Dinica Roman shared Gheorghe Piperea's post.
Domnul Gheorghe Piperea ar trebui sa fie in locul lui Ciorbea ca avocat al poporului. Nu stiu daca vrea sa paraseasca practica privata pentru o slujba la statul fantomizat, insa tare ar trebui cineva care sa urmareasca, sa inteleaga si sa expuna abuzurile secotrului financiar&bancar in Romania. De opinia publica romaneasca nu le prea pasa samsarilor!
S-a pus praful, in mod nemeritat, pe dosarul de faliment al Astra Asigurari.
O stire care ar fi trebuit sa provoace un imens scandal, aruncata ca din intamplare pe un site de stiri, a ramas neobservata : cica lichidatorul Astra Asigurari ar fi reusit deosebita perfomanta sa gaseasca un cumparator pentru portofoliul de contracte ale debitorului, acelea care inca mai sunt in vigoare; vanzarea afacerii, in intregime, a esuat; treaba a mai esuat odata, cu aceeasi entitate in pozitia de administrator special, dar ASF nu s-a suparat - a decis sa numeasca zisa entitate si lichidator. Asa cum rezulta din link-ul de mai jos, pretul pe care ar urma sa il achite fericitul cumparator este de-a dreptul imens : 50 de mii de euro.
euro.http://www.profit.ro/…/exclusiv-kpmg-este-aproape-de-un-tra…
De precizat ca totalul datoriilor Astra Asigurari este de peste un miliard de euro (4,5 mld lei), adica de 20.000 de ori mai mare decat acest "pret".
In afara de acest portofoliu, Astra Asigurari nu mai are alte active valoroase, intrucat acestea au fost externalizate din timp, inainte de administrarea speciala sau, dupa caz, erau imobile luate cu chirie. Creantele debitorului Astra Asigurari contra propriilor creditori (sub 100 de milioane de euro) sunt imposibil de recuperat, fiind vorba de debitori in faliment sau in pragul falimentului. Ca sa vedeti ce fel de debitori are Astra Asigurari, luati cateva exemple : Hotelul Rex din Mamaia, inchis de multi ani pentru un incendiu provocat in intentia de a incasa asigurarea, grupul de presa Medien Holding, care detine publicatiile Romania Libera si Academia Catevencu, plus alte societati din grupul Adamescu, in insolventa sau pe acolo... Iar actiunea in raspundere contra fostilor patroni ai Astra Asigurari nu are nicio sansa - toata averea acestora este sub sechestrul pus de DNA, pentru diverse fapte de arme ale unor razboinici ai lumii astrale ce se respecta cu Maybach-uri placate cu aur pe interior (ca sa nu bata la ochiul vulgului).
De ce ne intereseaza aceasta afacere?
Doua entitati de importanta sistemica au, in acest dosar, creante cumulate de peste 3 mld lei, iar aceste creante au soarta tuturor creantelor chirografare (negarantate) - se vor stinge ca urmare a inchiderii falimentului.
Este vorba de o banca si de o entitate publica.
Entitatea publica in chestiune este menita a garanta plata asigurarilor consumatorilor, entitate detinuta si controlata de ASF : se numeste Fondul de Garantare a Asiguratilor (cu ce este populata aceasta institutie, in stilul BNR si al Curtii de Conturi, este o alta discutie, de facut cu alta ocazie).
Creanta Fondului de Garantare a Aiguratilor contra Astra Asigurari : cca 707 mil lei (cca 175 mil euro). Daca nu sunt active sau alte lichiditati, aceasta creanta se sterge. Pierderea o vom suporta noi toti.
Fondul se ocupa cu o chestiune care ar trebui sa fie exceptionala (desi, in prezent, e cam regula in domaniul asigurarilor) : daca o societate de asigurari intra in faliment, Fondul plateste in locul acesteia asigurarile celor care detineau polite emise de societatea falita. Atentie : nu este vorba de efectele viitoare ale politei, ci de efectele intamplate inainte de faliment, adica de daunele deja constatate. Pentru viitor, detinatorii politelor, desi, probabil, aveau contracte pe termen lung, trebuie sa isi caute alt asigurator. Alti bani, alta distractie.
Dar nu acest lucru este cel mai grav.
Consecinta platii acestor sume catre asigurati, in locul defunctei Astra Asigurari este dubla. Daca intra si alte societati in faliment, Fondul nu prea mai are bani, asa ca este absolut necesara refacerea fondului. Iar asta se realizeaza prin cresterea contributiei la Fond a societatilor de asigurare ramase pe piata. Aceasta crestere a contributiei ridica valoarea minima a politelor, mai ales a celor de tip RCA (asigurari obligatorii de raspundere civila auto) si a celor de tip PAD (asigurari obligatorii pe case). Costurile fiecaruia dintre cei care au o casa sau o masina, dar mai ales, costurile transportatorilor de marfa, cresc exponential. De aceea, transportatorii ies in strada, amenintand cu blocarea drumurilor nationale si cu inghetarea economiei (fara transport, nu exista comert). Pentru a se evita riscul sistemic sever ce ar rezulta de aici se pregateste o ordonanta de guvern prin care aceste costuri vor fi ajustate sau suportate de guvern, din bani publici. Pentru cei care au conceput aceasta OUG, riscul sistemic sever nu este modul defectuos in care ASF a supravegheat si controlat piata si nici macar neregulile cu iz penal aferente administrarii speciale si falimentului Astra, ci reactia "imprevizibila" a populatiei si a camionagiilor. De aceea, pana si in acest domeniu, si, concret, pana si in acest caz de faliment unde ar trebui sa existe niste raspunderi penale ale celor care au cauzat falimentul, cei ce platesc la sfarsitul zilei, suntem tot noi, consumatorii si contribuabilii, si nu autorii fraudelor, greselilor, ai conflictelor de interese si ai descarcarii de datorii consecutive falimentului.
Ca tot veni vorba de aceasta expresie cu celebritate negativa ce-i apartine dlui van Groningen : pana la sfarsitul zilei, si pierderile rezultate din greselile si incompetanta manageriala din bankingul romanesc, fie el si cu management expat, tot noi le platim.
Ca si multi alti nătăngi din banking, Raiffeisen a facut un biznis aproape exclusiv cu Astra Asigurari in afacerile sale de credit ipotecar : a obligat aproape toti clientii care aveau credite ipotecare sa incheie polite de asigurare a imobilelor cu Astra Asigurari, fara sa isi fi pus vreodata problema daca Astra Asigurari este sau nu exploatata in conditii comerciale neriscante, normale. Raiffeisen a vandut in trecut 12 mii de credite ipotecare cu asigurari la Astra Asigurari. In prezent, se considera ca mai sunt inca in vigoare cca 6000 de astfel de polite. Daca nu vor fi preluate de fericitul castigator al "portofoliului" vandut de lichidator cu 50 de mii de euro, inseamna ca si acestia vor fi nevoiti sa cumpere alte polite, mult mai scumpe, ca asa-i in in tenis.
Desi este foarte activa atunci cand este vorba de a explica riscul sistemic sever al legii darii in plata si in a cere de la Statul roman despagubiri pentru expectatii de pierdere din constiturea de provizioane pentru ipoteza in care va lua in plata imobilele ipotecate, in acest domeniu, unde riscul e clar, precis cuantificabil, concentrat pe un grup de societati care isi facea de cap pe piata de multi ani de zile, Raiffeisen nu si-a pus niciun moment problema evanescentei asigurarii contractate cvasi-exclusiv cu Astra Asigurari.
In acest domeniu, Raiffeisen îi întrece, însă, pe toți nătângii din banking.
Fiti atenti de ce :
Creanta Raiffeisen contra Astra Asigurari este de cca 2,4 mld lei (cca 530 mil euro). Creanta constituie totalul sumelor pe care Astra Asigurari ar fi trebuit sa o achite in caz de producere a evenimentului asigurat (incendiu, indundatie etc.). Suma aratata este inscrisa ca o creanta sub conditia suspensiva a producerii riscului, ceea ce inseamna ca Raiffeisen nici macar nu are drept de vot in adunarea creditorilor, dar, cu toate acestea, suma figureaza in contabilitate ca o creanta de incasat, ceea ce inseamna ca a generat si un provizion corespunzator. Dupa radierea Astra Asigurari (consecinta a lichidarii), aceasta creanta se va stinge si ea, ca si creanta Fondului de Garantare. De-abia atunci, la Santu' Asteapta, provizionul de 530 de milioane de euro va fi pe deplin utilizabil - pana atunci va sta in conturile BNR, cu dobanzi real negative. Comparati acum suma de 49 de mil euro (pe care Raffeisen sustine ca fost nevoita sa o constituie ca provizion contra riscului de dare in plata, desi nu a primit mai mult de 200 de notificari pana in prezent) cu suma de 530 de mil de euro generata de mirifica afacere cu Astra Asigurari. Credeti ca Raiffeisen va da in judecata Statul roman si pentru suma de 530 de mil euro? Intrebarea este retorica, dar, totusi, tin sa va raspund : nu. Din doua motive - procesul la ICSID pe tema legii darii in plata e unul inventat pentru a pune presiuni pe Curtea Constitutionala; afacerea cu Astra Asigurari ar devoala niste chestii nasoale, mai rele decat simpla incompetenta, simpla greseala manageriala de Dorel si simpla inadecvare a afacerii proprii la conditiile locale.
Si acum, consecintele pentru consumatori si contribuabili.
Primele platite de consumatori nu se mai restituie. Mai mult chiar, debitorii vor trebui sa achite alte polite de asigurare, la alte societati de asigurari, caci casele ipotecate nu pot ramane neasigurate, iar societatile de asigurari vor fi alese din nou, pe spranceana, de banca, fara ca debitorul sa aiba vreo implicare sau macar vreo informatie relativa la criteriile de alegere, la sanatatea financiara a noii campioane aleasa de banca etc.
Banii pierduti se vor traduce in costuri suplimentare impuse clientilor, in dobanzi negative la depozite, o siguranta mai mica a depozitelor, un profit mai mic al bancii (deja, pe anul 2015 s-a declarat un profit de doar 10 mil euro, in timp ce intreg sistemul bancar declara profit de un miliard de euro; ma intreb ce zic actionarii Raiffeisen, aia care se duceau la Presedinte sa il determine sa nu promulge legea DIP; probabil ca evalueaza performanta manageriala dupa alte criterii, cine stie...). Iar un provizion de 530 de milioane de euro, disponibil peste 4-5 ani (perioada minima de inchidere a unui faliment de asemenea anvergura) este o pierdere contabila infinit mai mare decat asa-zisa pierdere din spaima lui van Groningen de legea DIP.
Când se va pune problema restructurării, evident, se va apela la banii deponentilor (bail-in) și, at the end of the day, la banii contribuabililor (bail-out). Că așa-i în tenis, cum zisei mai sus.
PS Postacii si troll-ii bancari să fie pe poziții. Urmează, marți, un alt tun si o altă greșeală managerială marca Raiffeisen. Discuția acerbă privind legea dării în plată a venit ca o manușă, fiind excelentă pentru camuflarea realelor probleme din bankingul românesc. Le dau postacilor și troll-ilor două indicii : (i) prins pol; (ii) pentru e evita o executare siltă a unui debitor VIP care încă stă in casă, fără plată și cam fără griji, banca a luat in plată casa. Deci, darea în plată e bună, cu condiția ca debitorul să fie VIP.
PPS Scuze penru textul atat de lung, dar am zis ca e duminica si, oricum, nu prea aveti stiri. Pe de alta parte, acest text se va regasi si pe coldniuz. Daca nu aveti chef de el acum, il puteti citi marti.
http://www.zf.ro/…/raiffeisen-bank-revendica-o-creanta-de-2…
http://www.profit.ro/…/surpriza-la-astra-asigurari-raiffeis…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu