Mircea Vulcanescu si sociologia gustiana interbelica

Mircea Vulcanescu si sociologia gustiana interbelica – 24 august

 

Smaranda Dobrescu

 

Via Mircea Platon:
"Am observat că, mai nou, Mircea Vulcănescu e socotit fie „extremist de dreapta", fie „tehnocrat". Unii îl vor cu orice preț „extremist de dreapta" pentru ca să poată impune ostracizarea lui culturală. Alții se bucură să-l revendice în acest chip, pentru a-l face idol al tribului lor mic și coclit, cu care Vulcănescu nu a avut nimic de a face. Unii, mai moderni, mai euro-atlantici, îl vor pe Vulcănescu „tehnocrat" pentru că așa dă bine acum : dacă tot am evoluat, dialectic, de la nomenclatura comunistă, la elita anticomunistă, la tehnocrația metacomunistă, de ce să nu-l tîrîm și pe Vulcănescu din iadul închisorilor în raiul tehnocrat?"
http://convorbiri-literare.ro/?p=6719
In plus, un text al lui Vulcanescu despre Madgearu care nu a fost reluat in volumele publicate dupa 1989:
http://convorbiri-literare.ro/?p=6664"

Mircea PLATON – Mircea Vulcănescu și sociologia gustiană interbelică | Convorbiri Literare

Am observat că, mai nou, Mircea Vulcănescu e socotit fie „extremist de dreapta", fie „tehnocrat". Unii îl vor cu orice preț „extremist de dreapta" pentru ca să poată…

CONVORBIRI-LITERARE.RO

Smaranda Dobrescu Imi place sintagma "tehnocratia metacomunista". Mai putin manifestarile...

Alexandru Botu Prima data si-l asuma, pentru a capata legitimitate, apoi il arunca peste bord. nerusinatii...

Smaranda Dobrescu Oare pe cine vizeaza Mircea aici?
"Alții se bucură să-l revendice în acest chip, pentru a-l face idol al tribului lor mic și coclit, cu care Vulcănescu nu a avut nimic de a face."

Mihai Ion Turcu Un om de spirit nu incape in constructii tribale. Accesul in spirit se face frecventand lumea care-l contine.

Prospectiv A-z .
Sunt mai multe teme aici, iar aceea a relationarii intelectualului roman interbelic la viata satului este mult mai importanta decat relationarile contemporane la Vulcanescu.

Problema satului romanesc interbelic in relatie cu lumea revine azi intr-o forma sau alta caci observam o inadecvare a romanilor la timpuri, exceptiile fiind putine si aflandu-se de o parte si de alta a celor de obieci invinuiti, romanii insisi.

N-am acces la Vulcanescu, nici macar la textul lui Butoi. Nu pot de aceea sa discut despre acel timp din perspectiva lui Vulcanescu, dar pot sa intreb: Altii cum si-au tranzitionat segmentele traditionale ale societatilor lor? La alt nivel, este tranzitia segmentului traditional catre contemporanul mereu shcimbator ceva de dorit sau de ocolit, cel putin pana/dela ce punct? 

La o alta problema ajungem cand tranzitia este impusa, cu termeni cu tot, de afara--conform cu autorul preferat al lui Mircea Platon, LeCoeur, "la contactul cu o cultură străină, trecem prin trei faze: 1. respingem sau admirăm o cultură străină în virtutea diferenței, a exoticului, pentru că „ceilalți" nu sunt ca noi; 2. apoi acceptăm o cultură străină în ideea că, la urma urmelor, toți suntem la fel; 3. în fine, încercăm să înțelegem de ce anume suntem la fel și de ce anume suntem diferiți. prima reactie ar fi aceea de respingere." Intrebarea este, cand devine acest proces productiv si cand contraproductiv? In alte cuvinte, se pot evalua/masura efectele rezistentei la sau imbratisarii unei alte culturi in termeni acceptabili?

Romanii post-1989 s-au napustit asupra culturii occidentale caci fuseseram infometati de idei si paine in timp ce imaginile de 'dincolo' re/prezentau abundenta. Romanii si-au dorit abundenta si s-au desfigurat in tranzitie, unii continua sa ne spuna ca n-am facut destul. Intram cumva si in stagiul 3 in care ne explicam de ce nu putem fi la fel si sa ajustam *tranzitia* in mod corespunzator?

Smaranda Dobrescu Frumos, sintetizat, Prospectiv A-z! Insertia intre cultura locala si cea occidentala este un punct de analiza al lui Mircea si nu e cazul sa trecem la o paralela privind posibilitatea armonizarii culturii occidentale, crestina, cu cea musulmana. Aici se pune problema in special la sat a asimilarii altei culturi in absenta unor oameni straini care sa-ti vina in comunitate cu reguli si modele pe care bastinasii le pot sau nu asimila urmare unor bune sau rele exemple.La noi s-a pus problema impunerii fara replica atat a unor modificari majore, ale sistemului local (refacerea proprietatii) cat si a impunerilor unor reguli absolut de neinteles din partea UE (hranirea si sacrificarea animalelor, etc) Cred ca noutatile pot fi asimilate atata vreme cat stalpul existentei taranului-biserica ramane acolo, in mijlocul satului si cimitirul, sus, pe deal.

Prospectiv A-z .
Sa ne fixam doar punctul de plecare la taranul interbelic, caci locuitorul din Drumul Taberei/Militari/etc, care era lucrator la IMGB/23 August/etc pana in 1990, e la fel ca taranul interbelic in tranzitia catre...

Acum, in 2016, pentru a complica lucrurile, nici macar regulile anilor 1990 nu mai sunt valide, cei mai multi pe planeta sunt impinsi in marsul fortat catre... Ca si in interbelic, legitimitatea celor care cer schimbare (si a ideilor lor) este ZERO! Asa ca ce faci, mimezi schimbarea sau nici nu-ti mai bati capul?!

Smaranda Dobrescu "națiunea, precizează Gusti, este tocmai „durata culturală în succesiunea generațiilor".[4] Originea etnică, teritoriul, istoria sunt „condiții obiective ale vieții naționale", în vreme ce limba și religia sunt, considera Gusti, manifestări ale ei"
Daca plec de la definitia natiunii dupa Gusti, in timpul comunistilor ea s-a pastrat in linii mari cu toate ca dupa 1946 a fost un exod spre oras si religia avea multe piedici in manifestare. Totusi, preotii existau si cei mai multi isi ajutau enoriasii de la tara, le cunosteau familiile offurile, nou nascutii, mortii, datele pomenirilor, tot. Paradoxal,ai zice, dar nu perioada comunista a afectat semnificativ succesiunea generatiilor pe aceleasi spatii, limba sau religie. Toate aceste abateri s-au intamplat in special dupa 2000 cand taranul roman s-a dus sa lucreze in constructii, in agricultura, la ingrijit copii, etc pe meleaguri straine, vorbitoare de limbi straine.Exodul ulterior de la oras la sat din cauza somajului citadin, a manelizat satul romanesc, a amestecat obiceiuri si traditii, a colorat multicolor ceea ce era dat sa fie de un monocolor bland. Efortul de a pastra natiunea in sensul dat acesteia de scoala Gusti devine daca nu imposibil, atunci din ce in ce mai greu. Iar standardul de viata si infatisarea satelor din vestul Europei nu vad a se obtine vreodata daca statul nu intervine cu prioritati si politici in agricultura si in viata satului romanesc.

Prospectiv A-z .
Succesiunile/evolutiile firesti sunt afectate azi de inlocuirea unei economii industrial agrare cu aceea a serviciilor--adica transformarea salariatului in sluga. In servicii ai venitul mai mic decat in industrie si astepti la mila clientului, dand frumos din coada pentru bacsis ('tip' sau 'service' in engleza). La romani mai intervine in plus si dislocarea din neam si celelalte matrici stabilizatoare ale individului. Aceste doua traume expun romanul contemporan unor forte mult mai nenorocite decat era expus taranul interbelic. 

In conditiile astea, repet intrebarea de mai sus: Mimezi schimbarea sau nici nu-ti mai bati capul? A incuraja schimbarea si celelate indemnuri si sloganuri au valoarea de adevar IDENTICA cu a sloganurilor inainte de 1990 (traiasca si infloreasca, sa facem totul etc.)

Smaranda Dobrescu Intrebarea e interesanta de ridicat aici, dar ea va avea raspunsuri particularizate fata de politica si programul partidelor politice.Daca unul din ele va da prioritate maxima agriculturii si va expune un plan detaliat, atunci fiind la putere partidul nu va mima; va purcede sa faca, incepand cu oprirea vanzarii terenurilor si introducerea apei si canalizarii in casele oamenilor Toata economia va concura la succesul in agricultura. O mimare ar insemna exact ce se intampla acum, cand oamenii nu-si primesc infimele subventii sau daca vin micsorate, mai ajung si dupa ce nevoia presanta a fost depasita cu succes sau fara. DE retinut ca de succesul in ridicarea satului depinde si revenirea in tara a unei parti importante din romanii plecati, se va schimba si factorul demografic, vor disparea puzderia de supermarketuri, se va dezvolta un puternic sector cooperatist, etc.Se va reface treptat natiunea..

Prospectiv A-z .
Nu stiu daca vorbim neaparat de aceleasi lucruri, discutia cu planurile de tzara imi revine vrand-nevrand in gand. Rezistenta se produce la nivel social/profund; la intersectia cu sistemul cam trebuie sa joci pe limba lui. Altfel, iti trebuie de 2 ori mai multa munca pentru a re/face un sistem in chipul si asemanarea a ceea ce crezi ca-i socialul tau la momentul de fatza.

Mai pe romaneste, oamenii sa se intoarca la traditiile romanesti, liderii sa invete a traduce din traditional in universal, fara a cere celor de jos sa se schimbe ca lenjeria intima a lucratoarelor dela Felinarul rosu.

Alexandru Botu Oare mai este posibil ca: "oamenii sa se intoarca la traditiile romanesti, liderii sa invete a traduce din traditional in universal, fara a cere celor de jos sa se schimbe ca lenjeria intima a lucratoarelor dela Felinarul rosu", dupa toata aceasta balamuceala? Se mai poate intoarce la agricultura si traditii taranul care a ingrijit batranii ori a lucrat in constructii in strainatate? Viata la tara avea cicluri anotimpale, semanai primavara-culegeai toamna. In tot acest interval de timp munceai, cu speranta ca Dumnezeu nu va lasa viituri, potoape, vijelii, foc, pradatori sa te lipseasca de tot. Rabdarea pentru a obtine recompensa muncii era cel putin sezoniera, intinzandu-se de multe ori pe ani buni si pericolul pierderilor era permanent si acceptat (asa a vrut Dumnezeu!). Acum omul ia chenzine, una la lumatate de luna, indiferent de vreme, iar scaparile din vedere ale lui Dumnezeu (calamitatile) au fost preluate de patroni. Unul care s-a invatat sa traiasca de azi pe maine nu se va putea readapta la a trai din primavara in toamna, din an in an.
Tratarea chestiunilor eminamente in plan cultural, in lumea de azi, risca sa sufere de inadaptare la timpul prezent.