Pe facebook: Jocul umbrelor in PSD

luni, 2 februarie 2015

Jocul umbrelor in PSD

Jocul umbrelor în PSD: O scurtă călătorie înapoi în timp – 15 ianuarie 2015

Prospectiv A-z (via Andrei Alexandru)

"Istoricul de mai jos este real și confirmă că Geoană este un trădător recidivist, cu gena în sânge, după cum singur recunoaște în textul Wikileaks: ”Geoană le-a spus americanilor că s-a întâlnit în secret cu Băsescu de două ori, pe propriul risc, şi precizează: oamenii din partid "m-ar omorî" dacă ar afla de întâlniri". A vrut încă din 2007 să pună PSD la picioarele lui Băsescu, dar n-a reușit datorită unor lideri importanți din PSD care s-au opus cu succes. Apoi, în 2008, după alegerile parlamentare, a făcut prostia să meargă pe o coaliție cu partidul condus de Băsescu, PDL, deci, să trădeze din nou, în loc ca PSD să continue colaborarea cu PNL."

Jocul umbrelor în PSD: O scurtă călătorie înapoi în timp

Mircea Geoană anunță infiintarea unui nou partid de stanga care va darama, alaturi de PNL,...

stiripesurse.ro

Prospectiv A-z .
http://www.cotidianul.ro/geoana-discutii-cu-victoria.../

Geoană, discuții cu Victoria Nuland despre o nouă majoritate guvernamentală

Senatorul Mircea Geoană i-a transmis miercuri...

cotidianul.ro

Alexandru Botu Batranul Iliescu

A spus despre Geoana,..

Nu ca un atac
SI nici ca o toana
Ca este un Prostanac.

Geoana s-a revoltat
Si in mod hotarator
La supranume si-a adaugat
Pe cel de Tradator.

Iar un "stilist" netrist
In Ferentari nascut
I-a zis E VANGHELIST
Si bine i-a facut!

Smaranda Dobrescu Nicio noutate atragatoare! In ultimii 10 ani a avut cine sa intrebe pe "Nuland" sau pe "Gittenstein" ce avem de facut si daca e voie. Macar sa fi venit cu ceva nou!

.

Marea transformare a lui Dan Mihalache din pesedist in liberal incepe in 2007, dupa un conflict major cu Mircea Geoana, dupa ce pierde locul eligibil pe lista de europarlamentare. Mihalache avea deja experienta de observator la Bruxelles, inainte de aderarea Romaniei, si isi dorea mult un mandat plin. Se declara public nemultumit de modul cum functioneaza partidul, marturisind ca a investit mult in PSD, ca are la activ "vreo 2.000 de pagini scrise pentru doctrina si strategia politica a acestui partid in ultimii sapte ani si asist cu tristete la transformarea lui intr-un fel de SRL personal care trebuie tranzactionat cu unii sau cu altii: cu liberalii, cu Basescu si asa mai departe." (postare din 7 octombrie 2007)

In urma acestor critici, Geoana decide retragerea sprijinului politic şi demararea procedurilor de excludere pentru Razvan Theodorescu, Ioan Solcanu, Alin Teodorescu şi Dan Mihalache, cu totii ramasi pe dinafara listei de europarlamentare.

Mihalache avea un motiv in plus sa se lupte pentru acest post: sotia sa, Madalina Mihalache, lucra deja ca functionar la Parlamentul European. Acest esec politic l-a marcat ani de zile. Va reveni mereu asupra acestui episod pe blog, denuntand vehement "vanzarea functiilor", "tranzactionarea functiilor pe bani" sau "comercializarea partidului" sub Geoana. Ranchiuna impotriva fostului lider PSD, pe care il face "molusca nevertebrata", avid de bani si putere, rabufneste mult dupa plecarea din partid, intr-o postare din noiembrie 2011:

"Sunt si amanunte mai jegoase in aceste istorii. De plida telefoanele date de Mircea Geoana personal sau de consilierii acestuia pe la liderii organizatiei teritoriale PSD din care eu atunci faceam parte, insistând sa duca pâna la capat procedura excluderii. Ceea ce primarii si consilierii locali din Maramures nu au vrut si neexclus am ramas pâna am plecat singur din PSD. Sau telefoanele insistente pe la Bruxelles ca sa-mi fie data sotia afara din serviciu, pentru ca acelasi Geoana spunea celor de acolo ca eu „nu mai prezint incredere politica”. El neintelegând ca la Parlamentul European lucrurile se invârt dupa alte reguli decât cele dâmbovitene."

Mihalache demisioneaza din PSD abia in mai 2009, marcat profund de faptul ca partidul nu i-a recunoscut calitatile, ca nu l-a valorizat. Despre partidul sub Geoana scrie ca a ajuns sa fie condus de o "conjuratie a prostilor" si "mediocritatilor". Se va raporta mereu cu recunostinta la pesedistii sub care a crescut: Iliescu si garda veche plus Nastase, pe care il va apara si sustine chiar si dupa ce trece la PNL. Pur si simplu nu se impaca cu ideea ca a fost aruncat peste bord.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19158762-cine-este...

Cine este si cum gandeste cel mai important om de langa Klaus Iohannis....

hotnews.ro

A.B In afara imbratisarii altei doctrine (daca acest lucru s-a petrecut cu adevarat si daca nu cumva in pozitia in care este nu se considera altfel decat un expert in ale politicii si politicilor-tehnocrat) decat aceea in care a crescut, nu am ce sa-i reprosez lui Dan Mihalache. Nici macar tonul "sfatos spre pretios" cu care isi expunea punctul de vedere cand era la PSD. Cat timp nu este deloc vizibil in public(nu iese in media) este acceptabil.

Draghi Puterity Nu stiu cine a avut vreodata dubii in cel priveste pe Mircea "nici noi nu mai stim cati suntem" Geoana...

Smaranda Dobrescu Un mic amanunt ce nu apare in traseul politic al lui Dan Mihalache, reconstituit din propriile marturisiri de pe blogul personal: Întâmplator l-am cunoscut pe DM ca un fel de aghiotant - numărul doi în partid, poate - al defunctului şi de puţină pomenire APR, condus de Theodor Melescanu.. In 1999 APR s-a desprins din PDSR aparent pentru ca Mele nu a reusit sa devina prim vicepresedinte ci Nastase a fost cel ales.Deci o prima despartire de PDSR a lui DM a avut loc mai devreme si din alte motive decat cele care tin de comportamentul lui Geoana .. Cel care l-a adus inapoi pentru a deveni consilier al primului ministru a fost chiar Adrian Nastase in 2001, dupa crahul APR.
Despre rolul APR poate voi vorbi vreodata daca va mai exista o stanga romaneasca.

P.A-z .
"Nu stiu cine a avut vreodata dubii in cel priveste pe Mircea "nici noi nu mai stim cati suntem" Geoana"

Draghi, nu cred ca te referi la perioada dinainte de 2009, cand multi i-au dat crezare, in afara de cei uzuali revelati de stenograme. Crezi in repetitia istoriei?

A.B Lozinca zilei: Prostanaci din PSD rariti-va!

Gavrila Ch tipul e mai rau decat prostanac, e neam prost!

S.D Sandule, cred ca te-a auzit DNA-ul: Au inceput ceva verificari privind finantarea campaniei lui MG din 2009. Chiar azi.

A.B De asta imi era frica, Domnule Gavrila Ch. Caci inseamna ca da dovada implicit si de robustete.

A.B Doamna Smaranda Dobrescu, eu nu am niciun canal de comunicare cu DNA. Toti cei care sunt sponsorizati asa de bogat vor fi cercetati. Cand le vine randul...Uneori chiar ei isi aleg cand le vine randul, adica si peste rand...

S.D Sandule, tu cu umorul tau, sa nu ma intelegi! Rezulta ca eu nu prea stiu cum sa-l folosesc!

A.B Doamna Smaranda Dobrescu, pentru interesul public este bine sa nu te dai totdeauna prea istet. Dar nici prea prostanac...Ca te raresc altii...

G.Ch ca e prostanac o fi vreo vina genetica; cat despre 'neam prost' si-a facut-o cu mana/mintea lui...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 2 februarie 2015

Jocul umbrelor in PSD

Prospectiv A-z (via Andrei Alexandru)

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv