Pe facebook: despre cooperative

duminică, 22 aprilie 2018

despre cooperative

Buciu Petre shared a link.

Se pare ca sunt din ce in ce mai multe dovezi ca patronatul, idolatrizat de mai tot segmentul neoliberal al dreptei politice, nu doar ca nu sunt eroii economiei si aparatorii virtutilor civice, ci chiar lumea tinde sa o duca mai bine fara ei. S-a tot vorbit despre cooperativele astea in trecut ca fiind niste vise utopice produse de creiere imbibate in comunism. Dar se pare ca devin din ce in ce mai frecvente.

About this article

Worker Cooperatives Are More Productive Than Normal Companies

When maximizing profits isn’t the only goal, companies can actually work better.

thenation.com

Comments

Prospectiv A-z .
Cand nivelul de complexitate este atat de redus, ca la o brutarie, trebuie sa fii foarte limitat sa (crezi ca) ai nevoie de un patron. Este adevarat, multi oameni (cred ca) sunt limitati, insa nu despre acestia ESTE VORBA.

Cand nivelul de complexitate creste, nu cred ca o cooperativa ar mai corespunde.

Atentie, pana si Goldman Sachs pana acum cca. 20 ani era un fel de cooperativa! Asa ca nivelul de complexitate trebuie definit.

Buciu Petre Nu am studiat problema, dar nu ma convinge nici actualul sistem care ar coordona corporatiile-gigant. Pentru un sistem atat de complex, managerii si actionarii isi iau o groaza de bani, dar nu par sa faca mare diferenta in productivitatea sau performanta firmei. Se pare ca si aia prost platiti se descurca relativ la fel de bine ca aia platiti regeste. Aia cu experienta, ca aia fara multa experienta si tot asa. Una peste alta, nu cred ca nu s-ar putea organiza un sistem care sa remunereze mai bine muncitorul sau chiar sa-i lase cateva decizii-cheie pe mana. Ca e cooperativa sau altceva, putin conteaza, important e ca (eu cred ca) se poate. De fapt, pana si cu actualul sistem ai putea rezolva multe probleme cu cateva interventii tintite. Evident ca opozitia e mare.

Prospectiv A-z .
Si cu jmekerii ce faceti, ii puneti la treaba?

Buciu Petre Asa ar fi normal, ca prea pretind ei ca admira etica muncii si prea vorbesc mereu de productivitate !

Buciu Petre Contrary to stereotype, the European co-op sector is generally as diverse as any other type of ownership structure, including full-scale factories. - Iata, articolul spune ca sunt si cooperative mari.

Prospectiv A-z .
Normal, avem furnicare, stupi etc. Numai ca si aceste structuri cooperatiste prin excelenta au o regina.

Smaranda Dobrescu În cazul societăţilor coperative, o parte din profit rămâne în cadrul societăţii şi o altă parte este distribuită membrilor cooperatori.
(Legea 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei cu
modificările şi completările ulterioare) Limitarea distribuţiei profitului se regăseşte şi în mecanismele de dizolvare şi lichidare, cazuri în care patrimoniul nu se întoarce către membrii ci urmează o distribuţie dezinteresată către alte entităţi similare. Multiplicarea acestor forme de cooperatie sunt specifice unei economii sociale de piata. Asta nu inseamna ca nu ar putea exista cat mai multe si in prezent cu conditia existentei unei forme de institutii financiare de credit specifice.

Buciu Petre Aia e durerea, institutia financiara specifica ! Nu degeaba lupta pentru sufletul capitalismului se duce mai ales pe tema asta. Ca nu vor accepta niciodata bancile de investitii sa crediteze cooperative. Doar nu-si vor taia craca de sub picioare !

Precar Roman Cultura cooperarii din Catalonia este un exemplu viu, demn de luat in seama.

Prospectiv A-z .
Aveti detalii?

Precar Roman Orice turist atent din zona poate observa asta in domeniul turismului, si nu numai. Intamplator, am citit intr-un material promavat de Adbuster Magazine despre cooperatiile din zona. Rezultatele par incredibile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

duminică, 22 aprilie 2018

despre cooperative

Buciu Petre shared a link.

Comments

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv