Ierarhia salariala si castele Romaniei

Ierarhia salariala si castele Romaniei – 22 0ctombrie 2016

Vasile Ernu

Ierarhia salarială: castele României actuale şi condamnarea la o nouă iobăgie luminată
____

Am scris zilele trecute despre pensii. A fost poate cel mai sheruit post al meu din ultima perioadă: sute şi sute (aici https://www.facebook.com/vasile.ernu/posts/10154201888054825?pnref=story ). O să mai revin la această temă, dar vreau să vă atrag atenţia şi asupra salariilor. De ce? Ierarhia salarială ne arată mult mai clar ce se întîmplă în ţara asta şi cum sînt aşezate păturile sociale. Ierarhia veniturilor ne arată esenţa problemei. Nu are nimic cu „piaţa liberă", ci e doar o „castizare" a României cu sprijinul clasei politice în interesul marelui capital şi a unor pături sociale. E o revenire la o nouă formă de iobăgie.

Să începem.

Vasile Şuber e profesor debutant şi are un salariu de aproximativ 1.700 RON. Pînă mai ieri a primit 1300 RON. Din el trebuie să plătească şi chiria, şi întreţinerea, şi tot ce e necesar pentru viaţă. Nu are unde pleca încă, dar vrea să plece. Căpşunar nu vrea să fie. Copiii au noroc căci e un profesor bun.

Ionuţ Piperu a studiat medicină. A terminat printre primii. A făcut rezidenţiat. Toţi aceşti ani a fost ţinut pe banii prăinţilor plecaţi la muncă în Italia. A luat un post la unul dintre spitalele bune din ţară. Lecuieşte şi salvează vieţi. Îi place meseria. Are salariu de 2.000 RON. Are noroc că trăieşte şi cu ajutorul banilor primiţi de la părinţi, altfel ar fi plecat pentru că nu i-ar ajunge de trai: chirie şi toate celelalte.

Iuliana Pîrjolu a terminat ceva numit straniu „studii europene". Ştie 2 limbi. E fată educată. După 2 ani de căutare a unui job decent „pe specialitate" a ajuns la un hipermarket. Cîştigă 1200 RON. De cînd a ajuns acolo viaţa ei aproape că s-a terminat. Ea încă nu ştie dar o mică depresie o deranjează noaptea tîrziu.

Cătălin Homor s-a angajat şi el. Nu e cu nimic mai special şi mai educat decît colegii lui de mai sus. Diferenţa este doar de post şi salariu. Încasează un salariu de 32.000 RON lunar, adică 8.000 de euro pe lună pentru că a ajuns director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Întîmplător acest „angajat excepţional", ia un salariu dublu faţă de cel primit de predecesorii săi. Eficient băiat.

Reamintim:

Salariul mediu brut pentru anul 2016 a fost fixat la nivelul sumei de 2.681 RON.

Salariul minim brut pe economie a crescut în 2016 de la de la 1.050 de RON pe luna la 1.250 de RON.

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de RON lunar (380 de euro net).

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună. (sursa: ZF)

Recapitulăm schema şi ierarhia salarială în România:

Avem 4, 75 milioane de angajaţi. Din care: 0,7% primec peste 10.000 RON net lunar; 1,4 % primesc între 6.000 şi 10.000 RON net lunar; 2,9 % primesc între 4.000 şi 6.000 RON net lunar; 4,1 % primesc între 3.000 şi 4.000 RON net lunar; 19,3% primesc între 1.700 şi 3.000 RON net lunar; 27,6 % primesc între 1.000 şi 1.700 RON net lunar; 43,9 % primesc sub 1.000 RON net lunar. (ZF).

E clar? Sper că nu e nevoie de comentarii „ideologice". Şi încă ceva important. Aflăm că:

"In Romania, raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu este de 1 la 18!" Doar?

„In Olanda, in Germania, in toate tarile mari si bogate, cu care ne place sa ne comparam, acest raport e de 1 la 6". Da? De ce? Cum? Nu au piaţă liberă şi ei?

Şi surprize, surprize: „Pe vremea lui Ceausescu raportul dintre cele mai mici si cele mai mari salarii era fix de 1 la 6!" (Asta a descoperit Butunoiu surprins că „civilizaţii" copie modelul „comunist").

Mai vreţi? Ultima: "Cea mai mare diferenţă dintre cel mai mare şi cel mai mic venit dintr-un minister este în Ministerul Apărării Naţionale, unde cel mai bine plătit angajat este un ofiţer cu un salariu net de 9.997 de lei, iar cel mai prost plătit angajat este un civil, cu un venit salarial de 84 de lei net, raportul dintre cele două valori fiind de 119 la 1" (în 2015). Pînă şi Africa a rămas uimită. Deci avem şi sclavagism? Totuşi noi visăm la o iobăgie luminată!

Bună dimineaţa!

 

Preda Mihailescu Follow the buck!

 

Smaranda Dobrescu Cateva cauze concura la acest tablou dezastruos al castigurilor salariale in Romania care denota o stare cronica de saracie pentru toti cei care se afla cu venitul salarial net sub acel "demodat" reper care se numea odata cosul minim de consum pentru o familie standard.Din datele expuse si daca consideram ca in medie doar un salariat lucreaza intr-o familie, atunci cosul minim de consum este in jur de 3000 lei. Asadar, doar 27% din angajati se califica la un trai decent. Restul se pot considera incadrati intr-un grad de saracie.De 16 ani gradul de saracie comunicat este de 40%, cel de saracie extrema de 5-6%. Este cosmetica pura, Caci un om are nevoie de cel putin 1700 calorii, are nevoie sa calatoreasca la servici, sa-si plateasca intretinerea, sa se imbrace, etc. El si familia.
Cum s-ar putea schimba in bine situatia in scopul reducerii saraciei si al inechitatilor, dupa parerea mea;
1.Marirea salariului minim ignorand teoriile ultraneoliberale ca acest lucru scade gradul de angajare si creste somajul. Exista studii serioase care dovedesc lipsa conexiunii intre acesti parametri. 
2.O recomandare OIM spunea ,daca retin eu bine ,ca salariul minim optim ar fi sa se afle intr-un raport constant, cu cel mediu rezultat in anul trecut ,ceea ce inseamna ca este un stabilit un procent intre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistemul bugetar. In aproape toate discutiile avute cu sindicatele acestea au sustinut ca aceasta marja sa fie de 1/10, 10 corespunzand salariului primului bugetar, presedintelui tarii.Toate contractele managerilor privati la companii ale statului trebuie stabilite in functie de realizari trecute si mentinut, crescut sau diminuat in functie de performante in limitele marjei bugetare de 1/10 
Marirea salariului minim la o cifra necesara existentei decente va impinge intreaga grila de salarizare in sus si prin mimetism si acomodare, salariile din mediul privat. Reducerea numarului de bugetari nu se poate face in niciun caz in domeniul asistentei sociale, pensiilor, sanatatii, invatamantului.
2. O masura suplimentrara in marirea salariilor mici ca si in reducerea inegalitatilor este impozitarea progresiva Cea care aduce cel mai mare venit bugetar pentru sustinerea statului social , ridicarea puterii de cumparare si reducerea inegalitatilor este o impozitare progresiva de genul 10%- 40% cu 5-6 trepte intermediare
3 Redistribuirea valorii adaugate din capital intr-un alt raport intre patroni si lucratori. Acest raport a fost de la an la an mai mare in favoarea capitalului.

 

Smaranda Dobrescu Problema este tratata aici:
http://blog.prospectiv.org/.../saracia-si-ciclurile...

 

 

Sărăcia și ciclurile electorale

Despre fenomenul sărăciei există date suficiente (statistici, încadrări în tipuri de sărăcie etc.) scoase la…

BLOG.PROSPECTIV.ORG|BY GRUPUL PROSPECTIV

 

Smaranda Dobrescu Si aici:
http://blog.prospectiv.org/.../salariul-minim-pe-economie...

 

 

Grupul Prospectiv™

referitor la viitor, la evoluția viitoare a societății prin analiza unor factori & tendințe actuale

BLOG.PROSPECTIV.ORG

 

Vasile Ernu Doamna Smaranda Dobrescu cred ca cea mai mare problema e totusi zona impozite care e cum e. Despre asta asi vera sa scriu dar am nevoie de informatii mai multe. Daca aveti ceva... mersi.

 

Smaranda Dobrescu Punctul 2 din mica mea postare punea accentul exact pe impozitarea progresiva. In 2008 am facut un studiu, pe care l-am ratacit in care varianta optima era o impozitare progresiva intre 10 si 40% cu cca 5 trepte intermediare. Ea era optima dpdv al veniturilor bugetare si al maririi salariului net al salariilor mici. Voi cauta la INS sa vad daca mai gasesc date pentru situatia actuala. Daca mentinem 1/10 marja in public, e posibil ca 40% sa fie mare si atunci trebuie refacut calculul. Va tin la curent daca reusesc sa gasesc ceva.

 

Vasile Ernu Smaranda Dobrescu mersi

 

Platon Florin cred ca este o iluzie faptul ca starea actuala generala, inclusiv saracia, se datoreaza necunoasterii sau inadecvarii masurilor economice optime. Intr-o societate captiva, singura grija a 'gardienilor' este sa exploateze la limita maxima asigurarii obedientei subiectilor

 

Smaranda Dobrescu Sigur ca e asa; la o confruntare de simpozion, televiziune, etc in reviste, ziare se poate demonstra repetat, cu cifre bazate pe judecati corecte cine are dreptate. macar vor mai afla si romanii...

 

Smaranda Dobrescu Domnului Vasile Ernu

Mic studiu privind impozitarea progresiva:
• Premize:
salariile si numarul de lucratori raman constante fata de datele din ZF, la fel si incadrarea lucratorilor in transe de venituri, asa cum apar in ZF
• Am presupus existenta a 7 transe de impozitare progresiva corespunzatoare gamelor de salarii: 
a. 0,7% …. salariu net> 10000 lei impozit 40%
b. 1,4 %.... salariu net 6000-10000 lei impozit 30%
c. 2,9% …..salariu net 4000-6000 lei impozit 25%
d. 4,1%.....salariu net 3000-4000 lei impozit 20%
e. 19,3% …salariu net 1700-3000 lei impozit 16%
f. 27,6%....salariu net 1000-1700 lei Impozit 10%
g. 43,9%....salariu net< 1000 lei impozit 8%
• Am calculat impozitul la salariul mediu neponderat al fiecarei transe in varianta actuala si propusa de impozitare si am facut diferenta de venituri la buget in aceasta varianta progresiva de impozitare. Castigul lunar la buget datorat veniturilor din impozitul salarial diferentiat este de 27103500 lei si anual de 325 242 000 lei Veniturile in 2016 la buget cuvenite impozitelor salariale este de cca 21 mld. Rezulta ca o progresivitate la nivelul anului 2016 ar aduce 1,5% venituri bugetare suplimentare
• Categoriile cu salarii mici, trecand de la 16% la 10, respectiv 8%, castigul net ar fi de 72 lei lunar, respective 81 lei. 

Concluzii.
• 71% din lucratori avand salarii atat de mici, nici castigul in procente al reducerii impozitului nu este semnificativ in lupta cu saracia. Scaderile salariilor nete mari sunt importante si abia acopera plusuri ale celor mici dar multe de sub 1700 lei

• Solutia este ca in ordine logica sa se procedeze la o crestere mai importanta a salariului minim asa cum am facut noi propunerea in studiul "Salariului minim " care sa impinga intreaga grila in sus, urmata apoi de taxare in trepte.