Platim apa termala? – 19 noiembrie 2017
Dana Fantu
Aceasta este o postare a unui prieten care locuieşte în zona de interes. Iniţial am privit subiectul în cheia ,,România bogată, români săraci" sau ,,ţara are de toate, dar noi de nici unele". Mihnea extinde consecinţele unui asemenea act normativ. Vă invit să citiţi.
,,Scriu câteva cuvinte despre un subiect ce mă îngrijorează, de câteva zile, dar nu numai pe mine, ci și pe marea majoritate a beiușenilor. Este vorba despre introducerea unei taxe de redevență egală cu un euro pe metrul cub de apă geotermală, introducere prevăzută de un actual proiect de lege. Detaliile privind această taxă se regăsesc în postarea mea anterioară. O să exprim, în câteva cuvinte, argumentat, ce cred despre situația în care ne regăsim
1. Nu pot să înțeleg, în primul rând, izvorul material al acestei dispoziții, adică situația de fapt care ar trebui să o justifice. Introducerea taxei ar fi de natură să crească veniturile la bugetul de stat, însă, dată fiind sfera restrânsă a subiecților impozabili (doar locuitorii din Beiuș, Oradea, 1 Mai și Băile Felix, care folosesc apa geotermală, ar fi debitori ai taxei), această creștere nu ar fi una semnificativă, importantă. Sunt patru localități în țară, deci, care ar fi afectate de către măsură, toate la noi, în județul Bihor. În schimb, în beneficiul redus al bugetului de stat, ar fi periclitate grav bugetele familiilor din aceste localități, în primul rând. După cum s-a calculat, introducerea taxei ar spori cheltuielile gospodăriilor, destinate încălzirii, cu câteva sute de lei, lunar, ceea ce ar însemna foarte mult, raportat la situația a numeroase persoane care nu beneficiază de venituri ridicate, ci de unele prin care pot asigura strict subzistența. După unele calcule, s-ar ajunge la un spor de cheltuielii de 900 RON/gospodărie/lună. Multe familii ar fi nevoite să renunțe la încălzirea prin sistemul geotermal, expunându-se frigului sau trebuind să identifice surse alternative de vectori de căldură. De asemenea, în al doilea rând, ar crește costurile de încălzire ale clădirilor din domeniul public al statului sau al UAT-urilor, costuri care oricum sunt acoperite, la urma urmei, fie din bugetul de stat, fie din bugetele locale (o parte din încasări ar urma să se întoarcă înapoi, sub formă de spor de cheltuieli). Nu știu dacă, în actuala formă, se realizează un just echilibru între interesele național și local.
2. La fel de grav, o astfel de dispoziție, aplicată, ar avea șanse mari de a aduce un impact de mediu negativ. Concret, numeroase persoane ar renunța la sistemul actual de încălzire, cu care Beiușul se mândrește, în favoarea materiilor lemnoase sau a combustibililor fosili. Desigur, acest lucru ar conduce la defrișări și la poluarea atmosferei. Sperăm că legiuitorul va observa în timp util acest aspect, dat fiind că are această obligație. Concret, politica de mediu trebuie să fie una orizontală, adică una care să se răsfrângă în orice manifestare a decidenților. Beneficul obținut de societate, după cum am arătat la pct. 1, nu ar fi suficient de mare încât să justifice expunerea mediului la un astfel de risc. Aici pot vorbi chiar despre un factor de potențial criminogen. Astfel, multe persoane cu o situația financiară mai precară ar putea fi constrânse de împrejurări să recurgă la activități ilicite de defrișare, lucru care ar fi de o gravitate extremă.
3. Din alt punct de vedere, sunt șanse mari ca o astfel de măsură să afecteze grav economia locală și proiecțiile dezvoltării sale, dat fiind că investițiile în unități de tratament și de agrement, bazate pe folosirea apei geotermale, ar fi foarte grav descurajate. Aceasta, ca să nu mai discutăm despre situația celor două stațiuni, care ar risca să devină una critică.
4. Nu în ultimul rând, banii care s-ar face astfel venit la buget ar lua calea bugetului național, cu alte cuvinte, simplu spus, nu ar rămâne în locurile din care au fost încasați. Iar redistribuirea valorii, prin instrumentele bugetului de stat, pe regiuni și pe domenii de interes public, este și așa,de multe ori, cel puțin discutabilă...Astfel, efortul bănesc al beiușenilor nu s-ar repercuta garantat în starea urbii.
Pentru considerentele expuse, sunt de părere că măsura în discuție nu este oportună nici statului, dar, cu atât mai puțin, beiușenilor sau locuitorilor localităților despre care am vorbit. Prin pagina mea de Facebook, îmi exprim indignarea și dezacordul față de măsura propusă."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu