Pe facebook: Proverbe romanesti

luni, 20 martie 2017

Proverbe romanesti

Proverbe romanesti – 18 februarie 2017

Smaranda Dobrescu shared Petre Caluian's post.

Cu proverbele romanesti in epoci salbatice e greu sa te descurci..

Capul plecat, sabia nu-l taie (proverb românesc)
Capul plecat, merită tăiat (proverb turcesc)
Istoria ne-a aratat cine a avut dreptate.

Un ministru polonez îl pune la punct pe vicepreședintele CE: Vă rugăm să ne dați voie să ne respectăm propria Constituție, nu viziunea…

ACTIVENEWS.RO

Dinica Roman https://www.facebook.com/orbanviktor/photos/a.311926051092.193946.298090296092/10154883799581093/?type=3&hc_ref=NEWSFEED

Orbán Viktor in Visegrád.

Smaranda Dobrescu Care o fi miza jocului?

Doina Nicolescu Dar in Polonia presedintele si primministru nu sunt in razboi, ei lucreaza pentru tara!

Smaranda Dobrescu Prim-ministrul a accentuat faptul că Europa este importantă pentru Polonia, dar a menţionat că suveranitatea cu privire la chestiunile interne ar trebui respectată. „Suntem parte a Europei unite", a spus ea, adăugând: „Vrem să credem că Polonia este o ţară liberă. Nu am dominat niciodată tribunalul. Disputa despre Curtea Constituţională este politică, nu juridică. Este o problemă internă şi Polonia trebuie să o rezolve pe cont propriu".
http://www.cotidianul.ro/prim-ministrul-poloniei-catre.../

Prim-ministrul Poloniei către UE: Vom continua schimbările

COTIDIANUL.RO

Dinica Roman Intr-un discurs sustinut, luni 20 februarie 2017, Calin Popescu Tariceanu a acuzat vanatoarea de vrajitoare declansata de cativa ani, aratand cum primari au fost defilati pe la parchete, umiliti public, pentru ca in final sa fie declarati nevinovati. Tariceanu considera ca ceea ce s-a intamplat a fost o actiune de distrugere a elitelor romanesti, iar in momentul de fata avem de-a face cu o intreaga gargara pe coruptie, desi nimeni nu vorbeste despre cauzele coruptiei.
Iata declaratia lui Calin Popescu Tariceanu:

„Conditii de viata asa cum oamenii in mod normal isi doresc, nu inseamna ca sunt bani aruncati. Din contra, au fost bani investiti cu folos si ma bucur ca am putut sa fac asa si va spun ca si in viitor, cat va depinde de stiloul meu sa aloc bani pentru comunitatile locale o voi face fara niciun fel de ezitare. Asadar, nu numai ca puteti conta pe mine, dar suntem cu totii aici, cei de fata, o echipa unita care intelegem foarte bine dezvoltarea, necesitatea dezvoltarii acestei tari si a zonei rurale. si aici ma refer, bineinteles, la presedintele Camerei, domnul Dragnea, la primul-ministru si membrii cabinetului care sunt de fata. Cu totii ne dorim sa facem mai mult. Ne dorim insa sa avem si climatul politic necesar in care cu totii sa ne concentram pe aceste lucruri foarte importante pentru cetatenii tarii. Profit de prilej ca suntem cu totii reuniti si vreau sa lansez o idee si o tema de reflectie mai ales pentru guvern, pentru domnul prim-ministru Grindeanu, si anume ca din Fondul suveran de dezvoltare sa gandim poate crearea unei a doua banci de stat, pe langa CEC, care sa aiba drept scop principal finantarea proiectelor comunitatior locale. Ce se intampla: sigur ca CEC intr-o oarecare masura face deja acest lucru. Eu tin seama de faptul ca nu toate localitatile au suficiente resurse pentru a se angaja in proiecte importante pentru comunitatea lor. Ei bine, oamenii, sa stiti un lucru, si nu v-o spun ca o lectie, ci ca o constatare, oamenii isi doresc sa traiasca mai bine astazi si maine, nu peste 20 de ani sau peste 40 de ani. De aceea este nevoie de un efort de dezvoltare, de punere in opera de proiecte care sa le schimbe calitatea vietii acum cat mai repede. Si aceasta este, daca vreti, necesitatea obiectiva de a avea acces la o finantare abordabila la o banca care sa cunoasca aceste probleme, care sa aiba departamente specializate nu ca orice alta banca comerciala care cand vii cu un dosar de finantare se uita la tine, ce sa-mi asum eu riscurile astea, lasa mai bine cumpar titluri de stat ca este mai sigur, banca castiga si cu totii ne vedem de treaba, actionarii sunt multumiti, ce sa stau eu sa imprumut o localitate, doua, zece din Romania si dupa aia sa-mi bat capul sa urmaresc proiectul, sa-mi recuperez banii si asa mai departe. Acesta ar fi unul din lucrurile importante pe care doream sa vi le spun. Si al doilea lucru la fel de important este ca m-am bucurat foarte mult ca am putut sa punem in aplicare decizia care a fost sustinuta de noi in campanie, de crestere a salariilor pentru cei care lucreaza in administratia locala. stti de ce m-a bucurat acest lucru? Pentru ca in Romania, dupa cum vedeti, de cativa ani buni este o vanatoare de vrajitoare. Foarte multi primari au trebuit sa treaca prin anchete extrem de, stiu eu, neplacute pentru ei pentru ca le-a afectat imaginea publica, nu i-a lasat sa lucreze. Foarte multi, in final, s-a dovedit ca sunt nevinovati. Dar au facut acest periplu prin fata televizorelor pe care-l vedem de cativa ani de zile si care parca are drept scop umilirea unor oameni si distrugerea elitelor romanesti. Ei bine, toata lumea in Romania face gargara cu coruptia. De dimineata pana seara numai cu coruptia in gura stau. Toata lumea se preocupa de efectele coruptiei. Nimeni nu vorbeste despre cauzele coruptiei din Romania. Eu cred ca daca vrem sa avem o administratie care sa fie de calitate, cu oameni bine pregatiti, nu putem sa ne imginam ca-i platim prost si sa avem si performanta. Nici in comunism nu functiona ideea asta. Deci trebuie sa existe o legatura directa intre salarizare si calitatea administratiei si acest lucru ma bucura foarte mult".

Smaranda Dobrescu Un rezultat inca nestudiat al aplicarii luptei impotriva coruptiei dupa ureche, arestand oameni ca apoi sa se dovedeasca nevinovati, distrugand adesea cariere si punand etichete de nesters asupra unor neculpabili, este acela ca economia are doar de perdut in sensul reducerii drastice a eficientei institutiilor, in special. Asta s-a vazut si la intalnirea primarilor, se cunoaste si la nivelul administratiei centrale.Ordonatorii de credite nu mai au curajul sa-si asume achizitii, nu mai au curajul sa angajeze fonduri europene, sau sa semneze acte care presupun angrenarea de cheltuieli. E un efect care s-ar putea chiar cuantifica in moneda.

Dinica Roman https://www.nytimes.com/.../politics/dr-sebastian-gorka.html

Who Is Sebastian Gorka? A Trump Adviser Comes Out of the Shadows

NYTIMES.COM

Smaranda Dobrescu Who are the rest of the team?
http://www.salon.com/.../donald-trumps-white-nationalist.../

Donald Trump's white nationalist "genius bar": Steve Bannon,…

SALON.COM

Dinica Roman https://wpo.st/qP4d2

For a Trump adviser, an odyssey from the fringes of Washington to the center of power

Sebastian Gorka, long marginalized for his views on Islam, now walks the West Wing.

WASHINGTONPOST.COM|BY GREG JAFFE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 20 martie 2017

Proverbe romanesti

Smaranda Dobrescu shared Petre Caluian's post.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv