Stefan Kovacs: Imposibila speranta

Imposibila speranta – 3 februarie 2015

Stefan Kovacs

Imposibila speranță
-------------------------
Și eu și probabil că mulți alții am crezut într-o lume mai bună. Nu cea comunistă- ci pur și simplu printr-o percepție mai bună - și mai altruistă- apropo de normalitatea anormală ca un grup de oameni care a ajuns mai sus, mai bine, mai cultivat să-i tragă în sus și pe restul. O civilizație- orice civilizație- trăiește și devine mai bună prin colaborare, nu prin ura sinceră față de gâții ancestorilor aproapelui.
Discutam ieri despre marea minciună servită lui Gorby și iepurașilor naivi din jurul său- apropo de ce frumoasă și de bună va fi lumea- după ce se termină cu răul de comunism. Am lecturat mai târziu- niște articole pe Der Spiegel- referitoare la Syriza și la modul în care e ea primită și privită în Germania. Ce-am constatat m-a făcut să-mi dau seama că politica asta de ură împotriva aproapelui- care credeam că a fost o particularitate a dlui. Băsescu și camarila- e ceva tipic pentru neo-democrația vestică. Cea care trăiește cu caviar dar se uită urât la tine și te arată cu degetul atunci când ronțăi o felie de pâine cu unt.
Cetățeanul german (și probabil că și restul din țările bogate) ignoră complet că el trăiește într-un sistem social și că fără acest sistem social- în condițiile actuale- probabil că ar exista un șomaj infernal plus complicațiile aferente. Aceste lucruri s-au mai văzut și în criza din anii 20 și o să se mai vadă atâta timp cât cineva nu înțelege că un sistem funcționează prin muncă și prin plus-producție și nu prin speculații de capital. De fapt și neo-conii autohtoni- începând cu Băsescu și terminând cu entuziaștii din M10 care vor să mănânce capitalism pe pâine atunci când ei au fost plătiți toată viața de la stat au cam lecturat pe post de romane de aventuri toată literatura economică idioată și acum țin lecții. Atunci când le arăți că nicăieri n-a funcționat sistemul- îți răspund cu citate din cărți și - așa cum fac nemții- cu necesitatea unor ”reforme structurale” . Care înseamnă concedieri, șomaj, salarii mai mici, nivel de trai mai scăzut. Și astfel ne întoarcem la ideile formulate la început- acolo unde într-o lume ideală cetățeanul german l-ar trage în sus și pe cetățeanul grec. Sau român. Problema e că atunci când stai și tremuri în turnul tău de fildeș și-i vezi pe restul ca niște risipitori care au curajul să mănânce- deja nu mai vorbim despre umanitate- ci despre orice altceva.
UE ar fi fost normal să plece de la ideea că unul din obiectivele principale- dacă nu obiectivul principal- este creșterea continuă a nivelului de trai pentru toată lumea din UE. Asta în condițiile în care nu-i consideri pe toți ceilalți ca și hoți- și pe tine ca singurul care muncește și realizează câștig. În Europa e nevoie și de Grecia, și de Spania și de România.
Ceea ce europenii se pare că n-au înțeles- este faptul că piața nu te ajută în acest sens. Și înainte de a promova diversitatea LGBT sau cea arabă- ar trebui promovată diversitatea Europeană naturală . Un muncitor grec nu va fi niciodată clona celui de la BMW- așa cum un țăran român nu va putea depăși un agricultor olandez.Atâta doar că toți aparțin acestei Europe unite- sau UE e doar un mit și fiecare ar trebui să se descurce pentru el.
Banii aruncați de europeni pe fereastră- cum ar fi pe geamul murdar al fondurilor structurale- n-au condus la nici un progres ”structural” sau de altă natură- tocmai pentru că s-a mers pe liberul arbitru. La câte miliarde s-au băgat până acuma în POSDRU- am fi putut avea o rețea de școli medii la nivelul german- dacă cineva ar fi spus de la început că respectivii bani sunt folosiți într-un mod unitar, pentru un obiectiv real- nu pentru educarea pinguinilor agricultori din Câmpia Bărăganului în tehnici manageriale moderne. Idem faimoasa infrastructură- dacă cineva (mă refer aici la cei care au dat banii) ar fi spus că toate fondurile se investesc într-o autrostradă care străbate România de la Nădlac și până-n Constanța- astăzi am putea și noi discuta de o normalitate. Zecile de domenii schiabile, telecabine construite unde și-a înțărcat dracul copiii și alte floricele care nu vor aduce niciodată investiția înapoi- ar trebui decontate în primul rând de la cei care au dat respectivele fonduri fără un scop precis- și apoi la cei care le-au luat și au construit prostii. Și aceste fonduri structurale sunt un alt mod de a-ți manifesta egoismul și lipsa de compasiune- pentru că la un moment dat- atunci când se va afla că sistemul educațional- de pildă- e mai prost decât în 1989- cineva va spune ”Dar noi v-am dat. Descurcați-vă, nu ne interesează” - și vom rămâne cu pinguinii cei manageri.

  Mihai Ion Turcu Cu ani in urma, am participat in locul rectoruui nostru care n-a avut dispozitia potrivita sa participe, la un instructaj al unor experti UE, despre cum trebuie sa intocmim proiecte eigibile pentru a optine bani europeni. Induiosat expertul sef, un oleandez, ne-a atentionat ca atuncea cand facem proiecte comune cu universitatile occidentale, banii care unt alocati Romaniei, ajung a partenenrii occidentali, experti in a si-i aduce in punga lor. Trebuie spus ca a finele catorva zile de intruire in tehnici birocratice, mpartiti in echipe, am acatuit ducmente pentru a solicita fonduri, si ca nici unul n-a fost apt sa treaca de prima bariera , strict functionareasca, spre a ajunge macar in discutia comisiei electoare, pecand de la nerespectarea unor precizarii cu litere marunte din subsol la culoarea diferiteor hartii..

  Prospectiv A-z .
Domnule Turcu, complicatiile astea birocratice sunt frunza de smochin care mascheaza goliciunea pungii. Daca ar intra bani in Romania, s-ar vedea in 2 timpi si 3 miscari ca toate ideile de stigmatizare in masa a romanilor sunt gresite. Daca se mai intarzie cu intrarea banilor, aceleasi idei se vor adeveri in cele din urma.

Romania fie intra DE FACTO in circuitul banilor, fie isi face propriul circuit pe care apoi e libera sa si-l cupleze unde vede cu ochii. Daca banii nu incep sa circule, in pofida ordinelor triajului pe care Isarescu le executa, in curand jocul de-a destructurarea Romaniei se va fi incheiat, iar cei care azi se cred elite bine puse vor ajunge scapatatii lumii.

  Preda Mihailescu  Fratele meu a facut si exeperiente relativ inverse: cu ajutorul unor buni prieteni din occident (ma fura dar imi mai lasa si mie, cum spunea bunicul - cred insa chiar ca interesul reciproc sa nu fi fost financiar ci de specialitate, in acest caz) a obtiunut unele proiecte (Erasmus?) ceva EU, de care eu nu as fi in stare in viata mea sa ma apropiu, dar am ajuns totusi sa obtin, tot prin perseverenta unor cunoscuti care au nevoie de mine. Altfel intr-adevar te blocheaza la o patratica prost completata. Mai este insa importanta si scurtarea numarului de intermediar pana la factori de minima decizie - cu cat esti mai aproape de acestia, cu atat primesti indicatii mai realiste. Toata lumea stie ca 90% din intrebari sunt de prisos, si intre cele importante jumatate sunt atat de neclare, ca daca nu iti spune nimeni fii atent acolo, vai de lume. Odata adusi insa banii de bine de rau pe uscat, mai este o alta problema cu repartitia muncii Dar asta este alt capitol. Si inca un alt capitol sunt anumite tipuri de subventii de cercetare EU, in care TREBUIE sa fie tari din diferite "categorii". Colegi de-ai mei povesteau cum pentru acel gen de proiecte, existau specialisti Portugezi, Greci si de alte nationalitati 'similare' care isi valorau existenta in aur - toti se luptau sa ii aibe in proiect, pentru a "internationaliza" proiectul dupa procentele de repartitie cerute de regulament. Sincer sa fiu, nu am auzit sa fie si romani acolo, dar povestea am auzit-o prin 2004-2005. Morala fabulei? Nici macar raul nu este rau-rau, este cenusiu antirabdator, cere perseverenta, rabdare si ceva coincidente. Caci in acest noian daca ar fi sa cauti un drum, fara sa fi auzit destule ... intamplari, nici nu stii ce sa intrebi!

  M.I.T  La respectivul instructaj participau numai universitati. Ma gandesc la ministrul Iolomiteanu, si intructajele a care participa domnia sa....

  M.I.T  Pe vremuri in Sibiu erau 6 persoane apte sa proiecteze si sa duca pina a raport o cercetare socioogica de anvergura. Acei 6, prinre care ma numaram, faceau toate cercetarie cerute in judetul Sibiu de care stapinire. La un moment dat lucram sub ocrotirea unei activiste a Comitetuui Judetean PCR,l icentiata in sociologie a Univ. Stefan Gheorghiu. Tovarasa ne-a informat ca este socioog, ca nu stie mai nimic in materie dar noi sa-i spunem ce ne trebuie si ea ne va facilita munca. Decent. Impicita aveam a face cu sefa, secretara cu propaganda din CJS. O tovarasa, de meserie muncitoare textilista, i se spunea "Zira". Intr-o discutie foarte inima, stiind ca unt psihoog si ucrez a spitalul de psihiatrie, mi-a spus ca are o muca de raspundere foarte dificila in sensul in resortul condus de ea trebuie sa decida in probeme de invatamant, spitale, cutura, tiparituri, justitie, etc. dar ca a ajuns la o modaitate foarte inteleapta de protectie de sine. "Tovarasu ce nu inteleg tai".

  P.M  Mihai Ion Turcu @ Sunt convins - cele mentionate de mine urmareau numai sa indice faptul ca hatisul birocratic al proiectelor EU este coplesitor peste tot, si desigur si mai mult in Romania - si ca numai prin legaturi de intrajutorare cointeresata poate fi concret strapuns. Cursurile sunt o picatura pe plita incinsa - nu inutile, dar scopul concret este identificarea unor posibile si reale colaborari care sa poata ajuta la strapungerea acestui hatis ...

  M.I.T   Preda Mihaiescu, am inteles. Decizia noastra dupa aceasta experienta a fost sa destinam personal care sa se ocupe numai de asemenea admnistrari de hartii. Personal am sfarsit prin a ma supara pe Ambasada Germana, m-am retras si din asociatia de prietenie germano-romana din Sibiu, fiind membru fondator, legat de o experienta birocratica. Fiul meu mezin a absolvit facultatea de restaurare-conservare , prima promotie, sef de promotie. Universitatea din Sibiu, care avea un fe de ambasador german pentru relatiile noastre privilegiate cu Germania, plus consuatul din Sibiu, propunea burse de studii in Germania. Oferta includea si studii in acest domeniu, inicata fiind o facutate de profil din Drezda. Tocmai se afla in restaurare bombardatul dom din Drezda. Am facut dosarul cu toate cele amanuntit indicate. Actele in sine au costat un mil. lei vechi. Dosarele trecute prin delegatu geramn, consulat, ajungeau la Bucuresti la atasatul cultural unde erau aprobate sau respinse, cu mentiunea ca respingerea nu trebuie motivata. Am primit o instiintare cum ca dosaru este respins pentru ca este incomplet, respectiv lipseste copia dupa una din diplomele de studii, si mai includea observatia potrivit careia se asteapta de catre ofertantul burseor ca solicitantul sa stie citi instructiunile pe care sa le si respecte, in plus anunta sententios ca restaurarea conservarea nu este domeniu academic, deci solicitarea nu se incadra oricum in oferta. Am telefonat doamnei atasat pe care am informat-o exact despre oferta lor, adaugand ca ne asteptam ca atunci cand fac oferte sa stie ce ofera, apoi ca pot dovedi cu acte notariale ce documente am trimis, dosarul fiind complet, ca nu erau obigati sa explice refuzul, dar daca l-au explicat si anume printr-un neadevar, consider faptul ca fiind o jignire, si ca pretind inapoierea dosarului care cuprinde acte personale in copii legalizate notaria ( cceea ce anuntau ca nu se obliga sa faca in caz de respindere a cererii), si ca am imputernicit un avocat sa se ocupe de acest lucru, cerand data si ora exacta la care sa se produca aceasta recuperare de bunuri documentare personale etc, si ca pretind ca dosarul sa fie inapoiat complet potrivit opisului. Am fost absolut intepat ceea ce-mi reueste fara mare efort. Avocatul imputernicit a ridicat dosarul, evident complet. Am aflat pe urma ca aprobau numai cererile de burse pentru studii germanistice, restul cererilor fiind automat respinse. Am declinat toate invitatiile academice in SUA din momentul in care s-au pretins amprente digitale pentru eliberarea vizei. Americanii intra in Romania fara viza si fara "analize la zi" .....

Marian Galben Inainte de a fi bine...din pacate ne va fi tuturor greu spre extrem de greu.....