Despre naționalizări, privatizări, etc. Stefan Kovacs

Despre naționalizări, privatizări, etc.  Stefan Kovacs-5 octombrie 2014

Despre naționalizări, privatizări, etc.
------------------------------------------------
Obiectualizam cu interes un material tehnic- respectiv un articol din revista de specialitate Playboy- când mi-a venit brusc o întrebare- cum ar fi arătat un Playboy de stat ? Acolo unde mulgătoarea fruntașă (și tânără) sau secretara cu vino-ncoace să-și expună nurii- iar pe prima pagină să troneze duios chipul Președintelui- brrr !
Lăsând gluma la o parte- îndemnul de azi al președintelui apropo de Lukoil este o naționalizare pe față. Ceea ce- ținând seama de faptul că nu scrie fraier pe ruși ar putea fi un motiv deschis de casus belli - chestia s-a mai făcut , de la SUA care a intervenit în Guatemala lui Arbenz, BP-ul și SUA care intervin în Iran- atunci când Mossadegh a naționalizat petrolul în 1953, etc.
Exemplele autohtone- unde Suedia a re-câștigat după n ani drepturile din anii 30 ai secolului trecut- respectiv compensația pentru acele drepturi- nu sunt foarte încurajatoare.
Acuma dacă ai cojones- și naționalizezi, măcar fă-o pe scară mare. Să demitizăm aici un pic mitul proprietății particulare și să spunem că la o societate gestionată de stat- care, atenție, nu e nevoie să fie comunist- se pot obține aceleași output-uri ca cele la o societate privată. Nu e managerul privat dotat cu 3 bucăți de... și nici n-are el o metodă mai nu știu cum de management. O implicare susținută a angajaților alături de management și o supervizare corespunzătoare pot să ofere o producție corespunzătoare de sacoșe de rafie, aparate de radio Tehnoton cărora le cad butoanele, etc.
Oricum- haloimas-ul de la 1990- atunci când statul român și-a întors un mare spate la economie - pe ideea că fostul director, azi privat va fi mai bun decât fostul director- a fost tragic - și de-aici ar trebui să înceapă orice formă de DNA să analizeze de ce s-au dat, pe ce s-au dat și cine a profitat de economia țării.
În afara interesului politic n-a existat nici o explicație logică pentru trecerea în proprietate privată a agriculturii- de exemplu - în condițiile în care mai existau încă oameni care să știe de ce e în stare țăranul român lăsat la mintea lui- re-concentrarea de terenuri din ziua de azi se face ca încă o dovadă că lecțiile istoriei neînvățate costă scump.
Un plan de re-naționalizare ar trebui să fie un master plan care să ia în considerare tot ce este activ pe piața economică actuală. Exemplul Venezuelei- ar putera să-i inspire pe măreții noștri naționalizatori- în sensul că naționalizând fără despăgubire petrolul a adus pentru moment o anumită prosperitate pentru clasa muncitoare- dar nu neapărat și stabilitate pentru țară. Chavezii noștrii ar trebui să se gândească la tot- de la petrol la hârtia igienică care s-ar putea să dispară de pe rafturi.
Bun, pentru a rezuma- vorba bancului, se poate dar ar fi păcat. Iar dl. președinte care se așteaptă ca guvernul să ia de la alte chestii (evident că nivel de trai, educație și cultură) ca să dea la Lukoil - ar trebui temperat definitiv din astfel de băsisme. Nu de alta dar parașutiștii sovietici vor ateriza pe activele Lukoil- nu la Cotroceni- din păcate.

Octavian Lupu Privatizarile s-au facut pornind si de la ideea ca se fura la nivel de angajati incepand bineinteles cu conducerea. Privatizarea a condus la eliminarea acestui tip de furt care a fost inlocuit cu furtul la nivel de companie prin off-shore-uri si alte metode ceea ce desigur este mult mai elegant si eficient. Pentru companie vreau sa spun. Pentru reversibilitate nu trebuie luata ca model neaparat Venezuela. In UK se discuta de ceva vreme la modul serios renationalizarea cailor ferate datorita accidentelor destul de numeroase, conditiilor precare pe anumite segmente, etc. Economia de piata inseamna in primul rand competitie. La limita daca statul ar fi capabil sa trateze in mod corect toti actorii economici fara sa favorizeze pe unul sau altul, chestiunea propietatii private nu ar mai fi un big issue. Capitalismul corporatist desi clameaza libera competitie de fapt are ca obiectiv nemarturisit crearea de avantaje competitive ilegale astfel incat sa elimini daca se poate complet competitorii. Cum spunea un tanar capitalist american, pe nume Peter Thiel, competitia este pentru fraieri, daca vrei sa fii prosper trebuie sa-ti creezi un monopol.

Zoe Petre O analiza din 1997 a agriculturii, realizata de regretatul profesor Ionete, dovedea ca IAS-urile detineau 85% din terenurile arabile si produceau 15% din recolte.

O.L  Deci CAP-urile erau niste forme "private" de productie agricola extrem de eficace. Atunci poate ca ar trebui sa le reinfiintam. Desigur nu cu parul. Oricum mi-aduc aminte ca CAP-urile erau mereu datoare la stat si se si fura in draci datorita indemnizatiilor mici primite de tarani. Ceva totusi parca nu se leaga. Nici in perioada interbelica lucrurile nu functionau foarte bine in materie de cooperatism in Romania. Regretatul Mircea Ciumara spunea intr-un studiu:"Gromoslav Mladenatz scria undeva cã România a fost înainte de rãzboi una din tãrile cu cea mai bogatã literaturã cooperatistã si cu cele mai slabe rezultate practice pe calea asocierii tãranilor."

Draghi Puterity Stefan, pt. ca, nu stiu de ce, nu pot lasa primul primul paragraf al postarii tale neprospectat, chiar nu aratau rau. Uite un exemplu din DDR:

http://thumbs1.ebaystatic.com/.../mclUzolrWpFUV4wekh9vexQ...

Stefan Kovacs Cam peste tot producția agricolă eficientă se face în unități de producție mari. Nu intru în detalii- dar e evident că unitățile mari folosesc mai eficient dotările . În 1989 aveam aceste dotări, aveam irigații, aveam utilaje moderne (un tractor, orice tractor ar trebui să fie mai modern și mai eficient decât plugul cu boi). De ce a trebuit să distrugem tot ? De ce nu se putea trece la un sistem în care fermierul (țăranul) să primească beneficii de la respectivul CAP sau IAS- fără să distrugă tot, să fure conductele de irigații și cărămizile din sediu ?

O.L  Pai tocmai asta e ca am distrus marile exploatatii agricole in loc sa cautam sa le dam o forma bazata realmente pe propietatea privata individuala. In Franta unde marile exploatatii agricole s-au costituit pe parcursul a sute de ani, latifundiarul, daca are mai multi copii nu poate lasa exploatatia decat unuia dintre acestia cu conditia ca mostenitorul sa o administrze efectiv nu de la Crazy Horses din Paris. Altfel o cumpara statul. Eu cred ca nu trebuie absolutizata nici una dintre formele de propietate alfel picam in tragicomic. La inceputul anilor 90 am vazut un documentar frantuzesc despre niste tarani prapaditi filipinezi de pe o mica insula care fusesera impropietariti cun pamant. Constantand ca pamantul are randament mic daca este exploatat individual s-au hotarat sa se asocieze. Guvernul filipinez a aflat si a trimis armata sa-i vaneze pentru ca i-a considerat comunisti.

S.K  Statul ar fi fost normal să-și ia mâinile de pe proprietatea sa la 5 sau la 10 ani- după ce s-ar fi ajuns la un echilibru. Echilibru care exista în 1989. Evident că n-am fi produs calculatoare de ultimă generație- dar produse de consum am fi putut produce și noi. N-ar fi trebuit să importăm neapărat caiete cu nu știu ce Kitty sau SUperman pe copertă- pentru că și caietele cu copertă albastră erau bune.

O.L  Agricultura si industria alimentara in conditiile in care se preconizeaza o criza alimentara fara precedent (eufemism pentru foamete), datorita schimbarilor climaterice, sunt activitati umane mai importante decat tehnologia informatiei, ca sa nu mai vorbim de caiete cu Kitty pe coperta.

S.K  Mă refeream aici la absolut tot ce se putea face în România- de la mâncare la caiete de școală- și pentru care nu trebuia să distrugem respectivele instituții și să importăm. Eu în locul viitorului guvern- mi-aș face un fel de economie- sau mini-industrie- de casă- în care să avem niște plantații agricole de profit, câteva industrii de prelucrare , etc.- să le acord avantaje rezonabile- ca să-mi ofere locuri de muncă- și să le am în caz de orice. Ferme experimentale, făbricuțe care să producă ”Made in Romania”, material didactic, etc. O economie de salvare.

O.L Perfect de acord cu dvs. Um mic fermier dintr-o tara occidentala ne sugera sa nu exploatam intreaga suprafata agricola doar prin mari exploatatii ci sa cream si mici ferme pentru productie bio (care se vinde mai scump) pentru ca in occident nu mai sunt suprafete disponibile pentru asa ceva. Acestea din urma prezinta avantajul ca folosesc mai multa forta de munca dar profitabilitatea vine din preturile de livrare ridicate datorita cantitatii mici de astfel de produse. Deci se creeaza locuri de munca. Daca ne uitam la marile ferme americane supermecanizate, numarul de lucratori agricoli este ridicol de mic. Doar acolo unde nu se poate recolta mecanic exista varfuri de sezonieri.

S.K  Acolo unde micul fermier se descurcă- de ce nu ? Lângă Bonn- la Sankt Augustin- era un domn care ara terenul agricol din jurul institutului unde mergeam- teren cam cât 2 stații de autobuz. Omul avea tractor și părea să facă o activitate profitabilă- în jur nu mai erau alte terenuri deci aceea era singura exploatare din zonă. Țăranul român tipic se bate cu pumnul în piept- precum Tarzan- că are pământul lui, că face moarte de om dacă cineva îi ia și o fărâmă de praf, etc. După care își pune baba sau calul să tragă plugul. După care merge la MAT- că e obosit. Poate că or exista și țărani ideali- eu n-am văzut...

D.P  Hrana sanatoasa (bio) devine din ce in ce mai scumpa fatza de cea industriala ("junk food"), conform unui studiu recent de trei ori mai scumpa (!) ca pretz pe calorie:
http://www.plosone.org/.../info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal......Vezi mai mult

The Growing Price Gap between More and Less Healthy Foods: Analysis of a Novel...