Inegalitati de destin

Inegalitati de destin-12 septembrie 2014

 

Smaranda Dobrescu Esecul personal, spun neoliberalii se datoreaza lenii, indaratniciei, lipsei de educatie.Altii, printre care ma numar, se aliniaza ideii ca exista o inegalitate de destin care actioneaza implacabil asupra unor generatii intregi provenite din familii paupere. DSK a emis apelul in 2008 a nevoii refacerii sanselor egale in cadrul fiecarei generatii pentru ca, de exemplu, copiii nascuti in ghettouri, in familii neducate, drogate, lipsite de mijloace de subzistenta sa aibe sansa unei vieti normale. Ce credeti, acesti copii, cu nevoi egale dar nascuti sub auspicii diferite ale destinului vor reusi sa aibe vreodata aceleasi sanse?

Viorel Straoanu Nu.

V.S  Pot dezvolta subiectul dar mi-ar atrage critici.

S.D  Facem mereu fata criticilor. Cenzura n-avem!

V.S  Nu vorbesc de posibila cenzura ci de vehementa unora cu care combat anumite subiecte si care din lipsa de argumente pun etichete....si apoi esti nevoit sa depui efort incat sa convingi ca nu-ti meriti eticheta.

S.D  Eu nu am etichete in casa...

V.S   Ne aflam sub ,,protectia" unei umbrele nefaste care ne limiteaza optiunile,in plus social democratia este deturnata de la scopurile ei si punand la socoteala faptul ca multi o considera urmasul comunismului,ne da o imagine sumbra a viitorului egalitatii de sanse.

V.S  Cat il priveste pe DSK....credeti ca ajungea seful banilor de pe Pamant gandind asa ceva ?! Pot sa spun ca-i un ipocrit ?

V.S  Credeam ca cea mai mare ipocrizie e cea cu ,,nu va intrebati ce face tara pt voi...." dar se pare ca m-am inselat

S.D  Cand gandea asa DSK credea ca va ajunge presedintele Frantei E posibil ca necesitatea de "sanse egale" sa zgarie urechile fine si subtiri. As face apel in acest caz la permisa sintagma a inegalitatilor din societate.
The Great Gatsby Curve-“How inequality become a household word” (Alan Kruger) ilustrează cum structura de oportunităţi pentru generaţiile viitoare este influenţată de nivelele de inegalităţi de care au avut parte în copilărie. Nu doar copiii şi adulţii sunt afectaţi de înmulţirea inegalităţilor, dar chiar şi persoanele vârstnice a căror bunăstare depinde de numărul de persoane productive dar şi de calitatea capitalului lor uman. Cel mai grav aspect pe care îl reţinem este acela că societăţile care permit mari inegalităţi în bunăstarea copiilor vor sfârşi prin a le subfinanţa viitorul acestora. De aceea ma intorc mereu la Piketty si astept sa aud si sa vad mai mult decat seminare si conferinte laudative, ci odata si odata chiar impozitarea averilor..

Nedeea Burca Eu cred ca da.... cândva, cine stie când...

S.D  Altfel, de ce ne-am mai obosi?

V.S  Nu ne obosim.Inertia ne conduce.

S.D Inertia ne-ar face sa ramanem doar vesnici opozanti ai oricarei puteri. Eu cred ca noi mergem ceva mai departe, in sensul ca incercam sa intelegem cauze, conjuncturi, conditionalitati, facem conexiuni si cateodata ni se intampla sa venim si cu cate o solutie. (pacat ca nu se prinde cine trebuie!)

S.D  Viorel, DSK a carui inteligenta o pretuiesc fara sa ma bag in celelalte aspecte care mi-ar tempera admiratia, a recunoscut ca nu FMI-ul i-a cerut lui Base-Boc reducerea salariilor si a pensiilor. Ei vor doar sa ne bage pe gat imprumuturi cand au nevoie si sa si le intoarca la termen. Daca noi am stii si singuri unde sa strangem cureaua si sa mai si dovedim cu cifre, ei n-ar avea nimic impotriva. (trust me!)

V.S  Aveti dreptate,asta ni-i ,,meseria".Se prinde si cine trebuie dar se face ca ,ba.Pe ,,cine trebuie" ii putem acuza de multe numai de prostie nu.

Prospectiv FCh  Din pacate, cand scoala incepe sa coste din ce in ce mai multi bani, iar oportunitatile de afirmare prin munca se reduc, a te naste destept si motivat nu mai e suficient pentru a nivela sansele in viata. Aceasta este problema Vestului, disparitia clasei de mijloc, iar cifrele o dovedesc: a) costul crescut al scolarizarii, b) inegalitatile economice in crestere si c) scaderea locurilor de munca cu venituri decente pentru cei cu calificarii medii.

Daca teama de etichete ne face sa (nu) spunem ce avem de spus, nu-i viitor mai bun.

Nedeea Burca Cu Ionel Haiduc despre egalitatea de sanse..fragmente dintr-un interviu pe care i l-am luat acum cativa ani: .- [...]...- Să ne gândim puţin şi la generaţia nouă de oameni de ştiinţă, care va veni după. De unde? De pe bancile şcolii?! Oferă şcoala, după părerea dvs., o anumită, să nu-i zicem totală, dar o anumită egalitate de şanse? Cum pot ei să răzbată, oricât de capabili, fără bani?
- Ştiu eu? Egalitate de şanse, teoretic, ar exista. Pratic, nu. Poate fi vorba de egalitate de şansă între nepotul meu care are computer pe masă de la vârsta de şapte ani şi un copil de aceeaşi vârstă, de la ţară, care nici măcar cămin cultural nu are în satul lui fiindcă, între timp, s-a transformat în cârciumă, în disco, sau în ce vreţi?!
- Aşa stând lucrurile, un copil talentat de la ţară care vine, aşa, în gol, are vreo şansă?
- Nu ştiu de ce, dar acum numărul de studenţi, copii de ţărani, e foarte mic. Dar nu ştiu, nu ştiu de ce s-a produs această ruptură.
- Probabil că şi-au dat seama acum, chiar şi cei mai simpli oameni, că mai important decât să ştii carte e să ai bani.
- Probabil drumul spre bani e mai scurt acum.
- Şi mai uşor!
- Şi mai uşor... nu trebuie să treci prin atâţia ani grei de şcoală... Până ajungi să faci bani prin şcoală trece extrem de mult timp. Şi mai e ceva: s-a produs o masificare, ceea ce a dus la scăderea prestigiului celui care învaţă. A fost un fenomen inevitabil, într-un fel, dar a scăzut, a scăzut mult prestigiul profesiilor bazate pe studii superioare.
- Credeţi în vreo şansă de îmbunătăţire?
- Totdeauna există o selecţie. Cam 10% dintre studenţii noştri aş zice că sunt, totuşi, copii de excepţi, care...
- 10%?!
- Zic de excepţie. Dar există şi o mare masă amorfă... Dar eu n-aş vedea atât de în negru toată situaţia. Am predat şi în Statele Unite, unde studenţii nu sunt mai grozavi decât ai nostri, dar acolo e o altă mentalitate şi ierarhizarea se face de la sine, există şi acolo această masificare a învăţământului, de care vorbeam, dar există şi o cultivare a elitelor... care la noi lipseşte.
- Cum credeţi dvs. că s-ar putea cultiva şi la noi elitele? Adevăratele elite! Cum ar putea fi ajutaţi copiii supradotaţi?
- În primul rând, ei reuşesc numai atunci când ajung în mâna unor mentori de calitate, care îi stimulează, îi lansează, îi îndrumă, îi încurajează.
- De unde atâţia mentori?
- Atâţia câţi sunt, atâţia vor fi şi urmaşii lor. Poate cu un factor de multipicare.
- Dvs. aveţi discipoli?
- Da. Eu pot să spun că plec liniştit de la catedră, pentru că cel puţin trei dintre foştii mei studenţi şi doctoranzi sunt oameni de calitate, care fac o cercetare la nivelul altor ţări sau universităţi, publică în străinătate, în reviste bune, au devenit... sunt cunoscuţi. Şi vreau să vă mai spun că am cunoscut şi la ţară, şi în orăşele foarte mici, profesori foarte sufletişti, foarte devotaţi, care se zbat... dar nu ştiu... sunt acoperiţi de cenuşă.
[...]

S.D  Felicitari, Nedeea pentru interviu si pentru clarificatile aduse de D-l Acxademician. MI s-a parut absolut sincer si realist. El judeca drept dupa ce vede in studentime si in sistemul de educatie. Motivatia de a invata ramane un semn de intrebare si posibilitatile materiale, al doilea. La toate acestea se adauga si calitatea diminuata a cunostiintelor studentului venit din liceu. Nu toate relele se datoreaza saraciei. unele tin de formarea altui model de succes diferit de al nostru, sa zicem Asta nu exclude insa ideea ca copiii care au parte de licee bune, conditii bune de invatat si de locuit, parinti cu oarece situatie mai lejera materiala nu se remarca intr-un procent superior in performantele profesionale prezente si viitoare.

N.B  Multumesc. A fost un interviu foarte lung care, spre deosebire de multe altele, continua sa-mi placa, in ciuda trecerii timpului. Dar meritul ii apartine in intregime d-sale - este un interlocutor fascinant, de-o sinceritate si de-o onestitate dezarmante.

V.S  D-na Dobrescu,ma gindesc la ceva simplu apropos de DSK : cum adica a recunoscut ca nu FMI a cerut celebrele taieri ? A fost anchetat ...sau cum ? De ce cind a vazut ca marinarul arunca vina pe FMI n-a iesit in fata sa lamureasca situatia ? E manipulare aranjata ca la carte intre ,,parti".

N.B  Eu tocmai asa imi amintesc ca a fost - a iesit in fata si a lamurit-o.

V.S  Demotivarea de a invata vine si din degringolada legislatiei in domeniu.Schimbari peste schimbari,schimbarea schimbarilor schimbate si ...etc etc.In plus programa ( sau curicula parca ,nu ? ) scolara e dementiala,regulile de evaluare si notare a elevilor facute de minti intortocheate.Aud mai nou de algebra in clasa a 2-a,in timp ce in alte tari europene in ciclul primar se fac lectii in aer liber ,fara note si evaluari.Off topic : stiati ca in ciclul primar un ghiozdan cintareste cit trusa de scule a unui instalator ,adica 15 kg.Daca doriti va postez o poza cu unul din nepotii mei care in prima zi de cl 1 va merge cu trolerul la scoala.

V.S  A iesit in fata dupa contractarea creditelor si dupa ce a primit semnale ca romanii ies in strada.

Carolina Novac Daca tot vorbim de educatie, sa dam un exemplu, totusi: conjugarea corecta la conjunctiv, persoana a III-a, pentru verbul a avea este sa aiba.

V.S  „Tendinţa exagerată de a corecta greşelile gramaticale este o formă de tulburare obsesiv-compulsivă (OCD) denumită Sindromul Pedantismului Gramatical (Grammar Pedantry Syndrome).”

S.D  DSK a avut un interviu dat la TV la noi in acea vara si a explicat ca masurile necesare reducerii cheltuielilor bugetare le-a luat partea romana.

Alexandru Cosmin Codreanu Am urmarit comentariile si ma bucura modul in care tema a animat grupul. Exista insa ceva care, spre surprinderea mea, nu a fost mentionat. Ma refer la limitarea masei de selectie pentru elita de maine a societatii.

Pentru ca toti "ne pricepem" la fotbal, haideti sa facem o paralela utila cu acest sport: ce sanse ai sa obti jucatori buni cand la selectia initiala se prezinta 100 de copii, sau cand cautatori de talente circula permanent prin scoli la orelde de sport pentru a identifica copii cu potential de mari jucatori?

Am uitat prea repede generatiile de ingineri din proveniti din mediul rural (nu intotdeauna perfecti), multi dintre ei purtatand prima oara pantofi de la 14 ani, formati de comunism.

Nu vad egalitatea sanselor oferite copiilor ca pe un gest altruist sau de bon ton. O vad strict ca pe un gest pragmatic a societatii care isi doreste sa isi eficientizeze accesul la resursele umane din ograda.

V.S ...si am ajuns de unde am plecat :la neoliberalism

S.D Viorel, daca ai timp, pornind de la aceasta rotire in jurul cozii. citeste te rog postarea de mai jos a lui Gradinaru Gheorghe, New left Project. Neoliberalism and the end of Politics

V.S  Da.Mi-am facut timp sa citesc si mai ales sa inteleg.Cred ca se cauta noi definitii ,explicatii si motivatii.E o perioada neclara cind lucrurile trebuiesc schimbate din mers.