sâmbătă, 8 septembrie 2018

De ziua LIMBII ROMÂNE

De uichend... dar mai mult de ziua LIMBII ROMÂNE
https://www.facebook.com/revistaladrum/posts/2352532281440316?__tn__=K-R
Arhire Constantin Daniel
Pentru ca astăzi este ZIUA LIMBII ROMÂNE vreau să o sărbătoresc postând cateva alcătuiri ale unor „analfabeți” – anonimi țărani ai lumii noastre de mai demult, în aceasta limbă generoasă, îngăduitoare și – mai ales în ultimii treizeci de ani – îndelung răbdătoare; în această limbă care le-a permis lor, neștiutorilor de carte, să creze, din cateva cuvinte simple, de-ale ei, imagini îndreptându-se, uneori, spre sublim!
1. DESPRE FATA DE MĂRITAT: (fragment de colindă). Colo susu, mai din susu,/ Hai, leroi, ler, Doamne,/ Este-un strat de busuioc/ Cu cărare pe mijloc./ Da’ cărarea cine-o face?/ Face-o, face, boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele-ntr-aurite./ Da’ în coarne ce mi-ș poartă?/ Poart-un leagăn de mătasă./ Da-n leagăn cine-i culcat?/ Ana, fată de-mpărat./ Scoală, Ano, nu durni,/ Că doar de-asară ț-a fi!/ Că de când ai adurnit,/ Florile te-au năpădit/ Și pe gură, și pe nas,/ Și pe dalbu-ți de obraz/ Și prin sân ți s-au băgat,/ Scoală, fată de-mpărat!
2. DESPRE FECIORUL DE ÎNSURAT (fragment de colindă). Colo josu, mai din josu,/ În grădina Soarelui,/ Joac-un june calul bun;/ Da’ nu-l joacă cum să-l joace,/ Că-l întoarce curcubeu,/ În chipul lui Dumnezeu./ Nime-n lume nu-l vedea....
3. DIN TESTAMENTUL PĂSTORULUI MIORITIC (fragment de colindă Miorița, variantă). Ba noi l-am văzut,/ Mergând spre trecut,/ Aci, mai ‘napoi, / Tot vânzând la oi,/ La târguț, la Beci,/ Vânzând la berbeci;/ Și l-am mai văzut,/ Numărând la bani,/ Pe aripa șubii,/ La lumina lunii,/ La marginea lumii.
4. DE BĂIAT (fragment de colindă). (...) dar și un’ le paște? (Ion voinicu, cel colindat, n.n.)/ Pă cer, pă pământu./ Dar și un li-adapă?/ ‘N cel noreț de ploaie./ Dar și un’ le-nchide?/ În cel cearcăn de lună. (...)
5. DE PEȚIT (fragment de colindă). Noi ți-am venitu,/ Dalbă-i fecioriță!/ Șî dac-ați venitu,/ Mirel tânărelu,/ Ce mi-ați adusu?/ Noi ți-am adus/ Furchiță-mpestriță,/ Fusuț văruit/ Cu prisnăr de lut,/ Chișchineu pistriț./ Și dac-ați adus/ Ce mi de-acoleare?/ Șâ eu ț-am vrâstat/ Lunca Jiului/ În coama murgului.
6. DESPRE URSITOARE. „Ursau la casa copilului, afară la fereastră, noaptea, când dorm toate apele, până la l2 noaptea, la miezul nopții".
7. DE CÂNTAT LA ÎNMORMÂNTARE (fragmnt). „Când ’i-ajunge-n ceia lume,/Să nu te pierzi în mulțime,m/ Vor fi două cărărele,m/ Ia seama pe care-i mere./ Una mere către soare,/ Iar cealaltă către apă./ Apa mare-i mergătoare,/ altul nu-i întorcătoare./ Dar soarele-i mergător,/ Și iară-i întorcător”.
8. TOT DE FECIOR DE ÎNSURAT (fragment de colindă). „La roșu la răsărit,/ Iana-i, dana-i, dana-i, dana-i, dana-inda/ Mândru joacă-on domn voinic./ Da’ nu joacă cum să joace,/ Cătă soare să întoarce,/ Cătă soare, cum răsare,/ Cătă lună, când lumină,/ Cătă stele, când ies ele”. (BILȚIU, POP, 97)
9. DESPRE INIMA CERNITĂ (o variantă „Amărâtă turturea”, fragment). „Unde vede-o apă rece,/ Ea o turbură și trece./ Unde vede-o apă lină,/ Ea zboară pe sus nebună./ Unde vede-o apă rea,/ Ea o turbură și-o bea”.
10. JELIREA MORTULUI (fragmente).„De cân’ aicea mi-ai vinit,/ Hainele ți-oi hi-ncernitu,/ Să mi le trimedz pe lună,/ Să le spăl ku voie bună,/ Să mi le trimedz la stele,/ Să le spăl ku lăkrămele” ; „Astalantî ț-om spala(ri)/ Ș-om bgili(u) tot la vali,/ Ți-om puni-o la țintirim./ Ț-om puni-o pi-un trandacir./ Vântu-a bati și-a usca(ri),/ Dumneata te-i înschimba(ri.”
11. DE PETRECUT ȘI PLÂNS (fragment la femeie). „Nu căta, Mărie, rău,/ C-o mândră de lună/ Ș-un galben de soare/ Ș-un nor de ploaie/ Ș-un vânt cu răcoare,/ O să-ți fie frățiori/ Și dalbe surori;/ Iar maica ceață/ O să te spele pe față./ Să nu-ți fie urât,/ Venim și noi pe rând”.
12. ANIMALELE ȘI OMUL... (cântec la petrecut mortul, fragment). „Boii nu rag după fân,/ Ci ei rag după stăpân,/ Boii nu rag cî li-i foami,/ Ii rag cî stăpânu’ moari!”
13. ... OMUL ȘI ANIMALELE. (cântec de dragoste). „La fântâna pădurii/ Și-adapă badea boii./ Nu-i adapă de setoși,/ Îi adapă că-s frumoși!”


Comments
PAz

LA MULTI ANI, LIMBA ROMANA!
Favorita mea e nr. 7: DE CÂNTAT LA ÎNMORMÂNTARE (fragmnt). „Când ’i-ajunge-n ceia lume,/Să nu te pierzi în mulțime,m/ Vor fi două cărărele,m/ Ia seama pe care-i mere./ Una mere către soare,/ Iar cealaltă către apă./ Apa mare-i mergătoare,/ altul nu-i întorcătoare./ Dar soarele-i mergător,/ Și iară-i întorcător”.
Manage

Luminita Arhire Așa este. Aceasta este DEOSEBITĂ, căci îi dă celui plecat, în mod tulburător, o portiță de evadare din moarte : să nu urmeze APA , căci acea nu-i ÎNTORCĂTOARE, ci SOARELE care apune și răsare mereu. Deci, acela se poate întoarce din moarte dacă urmează cărarea soarelui. Și să nu se piardă în mulțime... asta îmi amintește de versul lui Mihai Ursachi , care mi-a răsunat mereu în urechi: „Nu-ți fie teamă, tu n-ai să te pierzi”
Manage

Luminita Arhire Favorita mea este „Ba noi l-am văzut / MERGÂND SPRE TRECUT...”
Manage

PAz
Desi cel putin in unele religii, ideea este sa nu te mai intorci...
Manage

Luminita Arhire Sigur, dar aici nu-i vorba de religie , ci de o filozofie aparte. E dincolo de vers.
Manage

PAz
Doamna Arhire, ca tot e uichend si am plimbat vorba, cati din adultii de azi ar vrea sa se renasca aici, pe lumea asta?
Manage

Luminita Arhire PAz E o lume urâtă, așa e ... dar și adulți sunt mai puțini. Sau poate ajung să fie ADULȚI, fără să se maturizeze însă. Pe aceștia nu trebuie să îi întrebați, căci ei vor dori să trăiască veșnic într-o copilărie bizară a spiritului. Așadar, nu-și vor pune problema întoarcerii deoarece vor refuza să accepte problema plecării.
Manage

Luminita Arhire ... și a mea , pentru totdeauna , A MEA .
Manage


Unde sunt cei care nu mai sunt?
"Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala."
(Petre Țuțea)

PAz
tot la limba romana, de uichend, incape si asta

https://www.facebook.com/gradinaru.gheorghe1/posts/2102344663123146
Manage
Gheorghe Gradinaru
Este util sa cititi pana la sfarsit.....e de rasu-plansu....
Mi-a zis azi o prietena ca e in a hurry, ca se grabeste la job pentru
un meeting office cu CEO. Practic, a chemat-o directorul sa ii faca o
cafea. Si am inteles-o, lucreaza la multinationala, asa ca jumatate
dintre cuvinte ii vin in engleza. E assistant director, adica
secretara directorului, dar, la asa denumire, cum ajunge cate un
mester sau un instalator de AC prin companie crede ca ea e numarul 2.
Alt amic, cu care m-am intalnit la bus in statie, mergea la training.
Pregatirea si instructia sunt notiuni perimate, acum se poarta
training. Una e sa zici: ma pregatesc sa ajung magazioner-sef la
Lactate si alta e: „fac un training sa fiu operational chief of
Milk&Cheese Departament.” Acum lucreaza part-time ca promoter. Adica,
pentru cei mai putini obisnuiti cu romgleza: imparte flyere (fostele
pliante) pentru un Gym (fosta sala de sport) si este platit pentru
jumatate de norma.
Afara e un freezing rain de te omoara. As fi vrut sa zic mazariche,
dar mi-e ca nu ma mai intelege nimeni. Intru la supermarket sa grab a
snack. Snack, pentru ca „gustare” imi pute. Apropo, stiu cam am
preluat „supermarket” de la americani, dar noua nu ne-a fost de-ajuns,
asa ca am inventat hipermarket-ul. Daca exista cineva care sa imi
spuna care e diferenta dintre supermarket si hipermarket, ii dau 10
apple juice! Ca sucuri de mere am vazut ca nu mai au la raft. Optez
intre un snack cu steak si unul cu ham. „Friptura” suna din secolul
trecut, iar sunca nu mai mananca nimeni azi. In definitia romaneasca,
hypermarket-ul cuprinde in supermarket, plus alte magazine. Atunci
care mai este diferenta intre un hypermarket si un mall? Sau mall-ul e
gigamarket?
Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre fashion si make-up. Moda nu
mai este un cuvant la moda, iar machiajul moare si el. Pentru ca
oricat de agramat ai fi, daca stii trei cuvinte in engleza pacalesti 5
fraieri. E in trend, nu in tendinte, sa arunci cuvinte in engleza. O
colega account si-a facut un tatoo pe body (tatuaj pe corp ar suna
de-a dreptul obscen, numai marinarii isi fac tatuaje). O sa ni-l arate
la party-ul din weekend. Nu la petrecere, sa nu inteleaga cineva ca e
cu taraf. Domne fereste! For God’s sake!
In muzica nu mai avem orchestre sau formatii, ci band-uri. Pentru ca,
nu-i asa, orice mizerie ai canta, altfel suna „Costel de la Calafat
Band.” Care Costel Band nu mai canta trei manele si doua melodii
furate, ci efectueaza un performance fusion-evergreen si manele!
Cartelele sunt prepay, nu preplatite. Nu le mai cumparam, ci le
shopping-uim (da, am auzit asta), dupa ce luam cereal bars de la
raionul Diet si toast de la Bakery.
Un coleg de la advertising, nu de la publicitate ca e un cuvant
perimat, ne spune in coffee break ca la televizor a vazut un Breaking
News: Iohannis a tinut un scurt briefing, asa a zis prezentatorul.
Nici macar el nu mai face conferinte de presa, penduleaza intre scurt
briefing si silent briefing.
Va las acum, ma duc sa ajung la un agreement cu un coleg, daca poate
el sa faca el in locul meu un meeting report.
Am luat din engleza cuvinte si le folosim prost. Confundam la greu “a
acomoda” si “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea, “audienta” si
“audience” (public), “support” si “support” (sprijin financiar).
Traducem prin “a observa o lege” expresia “to observe a law” (a
respecta o lege), pentru ca ni se pare un verb cunoscut.
Nu conteaza cum vorbim, nu conteaza cat de prost combinam limbile,
important e sa sune bine la ureche si sa dam impresia ca stim
engleza, chiar daca nu stim corect romana.

Niciun comentariu: