Visul european al parintilor fondatori

Visul european al parintilor fondatori -26 mai 2016

Dinica Roman

 

Ovidiu Nahoi in dialog cu Dominique de Villepin, la recenta sa vizita in Bucuresti: "Trebuie să ducem mai departe visul european al părinților fondatori"

de Ovidiu Nahoi, RFI

Fostul premier și ministru de externe francez Dominique de Villepin s-a aflat la București, pentru o serie de o conferințe despre viitorul Europei. Marți, fostul premier francez a conferențiat în fața membrilor Club România iar miercuri dimineață a participat la o întâlnire cu studenții și cadrele didactice de la Academia de Studii Economice. Dominique de Villepin i-a acordat un interviu colegului nostru Ovidiu Nahoi. El l-a întrebat pe fostul prim ministru francez cum vede rolul Europei în lumea viitorului și mai ales, ce trebuie să facă Europa pentru a-și câștiga un loc mai important în plan global.

Europa este indispensabilă în echilibrul relațiilor internaționale. Așadar Europa trebuie să-și regăsească încrederea în sine, cu alte cuvinte să-și regăsească acea capacitate de a gestiona dificultățile. Astăzi miniștrii europeni se reunesc pentru a discuta problemele Greciei, peste câteva săptămâni se va pune în discuție apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, și mai sunt desigur aceste probleme grave legate de refugiații care vin în Uniunea Europeană. Prin umare este vorba de a crește capacitatea Uniunii Europene de a trata aceste dosare. Se vede prea bine că nu avem în toate situațiile acele instrumente indispensabile care să ne ajute să rezolvăm problemele grave, cum este cea legată de refugiați. Cred că trebuie să avem organisme instituționale mai puternice și trebuie să avem o viziune politică mai coerentă. Chestiunea refugiaților nu este o problemă tehnică – este în primul rând o problemă politică, o chestiune de voință. Trebuie să fim capabili să rezolvăm la frontierele Europei chestiunea refugiaților, a dreptului de azil, să putem oferi, acolo unde este posibil, un viitor acelor refugiați care nu au nicio posibilitate, niciun viitor, cum ar fi de exemplu pentru cei care vin din Siria. Așadar există probleme la scară mare, dar în același timp avem atuuri considerabile, care țin de prosperitatea pe care Europa o cunoaște în prezent, cu toate dificultățile ei economice, sociale, politice.

– Care sunt în opinia dvs semnificațiile ultimelor alegeri prezidențiale din Austria? Ce ar trebui să învețe Europa de aici?

– În primul rând că furia și teama popoarelor europene trebuie luate în serios! Există astăzi în Europa mari îndoieli, mari îngrijorări. Chestiunea refugiaților a dus la o adevărată basculare a unei părți importante a electoratului austriac. În același timp se vede bine că a fost vorba de un vot negativ, un vot furios – nu există nicio perspectivă, nicio capacitate de a construi în baza acestui vot ceva pozitiv. Prin urmare trebuie să fim conștienți că prima datorie a Europei este aceea de a se adresa realităților cotidiene ale fiecărei națiuni, de a avansa cu marile proiecte europene: Europa energiei – care este în continuare blocată, Europa inovației – de care avem nevoie pentru a fi mai performanți, Europa apărării – cu crearea unui Stat Major european, a unei piețe europene a armamentului, a unei capacități comune de apărare. Este nevoie de o politică externă europeană comună și coerentă, în chestiuni de primă importanță cum este Siria, Ucraina. Nu ne situăm încă la nivelul mijloacelor pe care le avem, la nivelul ambițiilor noastre, și nici la nivelul îndatoririlor pe care le avem. Cea mai arzătoare obligație pe care o avem este de a răspunde nevoilor popoarelor noastre și nevoilor tinerilor mai ales. Visul european există, trăiește în rândul multor tineri, inclusiv aici în România. Trebuie să ascultăm Europa, să-i răspundem în domeniul școlar, universitar… Erasmus a fost un răspuns foarte apreciat, dar trebuie să mergem și mai departe – să organizăm de exemplu Universități cu un parcurs european, cu o ofertă concretă pentru acești tineri, pentru așteptările lor. Apoi să recompensăm și mai mult aceste țări europene care fac eforturi pentru a păstra echilibrul bugetar, cum ar fi România de exemplu, pentru că iată, există "elevi" buni la școala europeană. Trebuie să recunoaștem că sunt țări care fac eforturi reale pentru a-și ocupa locul pe care îl merită în Europa. În România Europa este apreciată, este așteptată, și dorim ca această Europă să fie în măsură să ofere mai mult în viitor.

– Ce fel de politică ar trebui dusă, în opinia dvs, în raporturile cu Republica Moldova, cu Ucraina, cu Rusia?

– Cred că aici am ratat numeroase ocazii, mai ales în ce privește acordul de asociere cu Ucraina. Cred că nu am tratat corect îngrijorările, adesea legitime, ale Rusiei. Din acest punct de vedere nu am știut să ducem o politică echilibrată, care să fie în același timp atrăgătoare pentru Ucraina, dar și acceptabilă din punctul de vedere al Rusiei. Nu e prima oară când apar astfel de neînțelegeri. Și mă refer aici la evoluția Nato, la ce s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului … o mulțime de neînțelegeri și de timp pierdut. În situația dată cred că lucrurile trebuie luate de la capăt, trebuie puse pe masă perspective veritabile, negocieri veritabile cu Rusia, inclusiv pe chestiuni de securitate. În 1975 conferința de la Helsinki a marcat o etapă, noi trebuie să refacem acea arhitectură, să găsim un echilibru satisfăcător și să evităm aceste suspiciuni, aceste spaime care nu fac decât să încremenească lucurile, să le golească de conținut. Nu avem nevoie de alte ziduri în Europa! Să nu neglijăm potențialul economic formidabil – nu numai al Rusiei ci al întregului spațiu euro-asiatic! Trebuie să evităm un pact oriental contra Rusiei – vedem în tratatele comerciale cum ar fi CEFTA că a existat o strategie de excludere a anumitor parteneri… Eu cred că dosarul sirian a demonstrat că avem nevoie de Rusia în Orientul Mijlociu, dar avem nevoie de Rusia și în Europa! Nu vor exista perspective mai bune și nici echilibru pentru Ucraina dacă nu găsim soluțiile pentru refacerea unei relații bune, dar și pentru a determina Rusia să accepte regulile noastre, principiile noastre europene. Repet, este foarte foarte mult de lucru. Pentru ca încrederea reciprocă să se instaleze din nou, trebuie să dovedim imaginație, creativitate, trebuie să facem propuneri, să întindem o mână, dar să rămânem totodată cât se poate de clari și fermi pe principiile noastre europene. Europa trebuie să rămână un pol atrăgător, și nimic nu ar fi mai primejdios decât diluarea, slăbirea acestui pol de încredere. Trebuie să fim respectați și în același timp trebuie să creăm stabilitate și pace. Asta e valabil și pentru Rusia, dar și pentru Turcia. Relația cu Turcia duce lipsă de claritate. În Turcia au loc evoluții îngrijorătoare din punct de vedere al democrației, se merge către un sistem autoritar. Europa are nevoie de Turcia în problema refugiaților, și astea nu sunt deloc vorbe goale! Personal regret că aceste negocieri cu Turcia au fost duse mai mult de Germania, de una singură… Este nevoie de soluții coerente, transparente, cunoscute de opinia publică, pentru a nu crește gradul de îngrijorare și de teamă.

– Considerați că sancțiunile contra Rusiei ar trebui ridicate în vara asta?

– Și aici cred că trebuie să menținem un echilibru. Repet, trebuie să rămânem fideli principiilor noastre dar în același timp să întindem o mână prietenoasă către partenerii noștri. Să construim un proces prin care să putem să regăsim normalitatea în relațiile cu Rusia, să ridicăm sancțiunile contra Rusiei, da, dar regăsirea încrederii depinde de anumite gesturi pe care trebuie să le facă atât UE, cât și Rusia. E nevoie de multă claritate, trebuie să evităm neînțelegerile, care au fost mult prea multe în ultimii ani.

– V-ați putea imagina Europa fără Uniunea Europeană?

– Cred că UE este un imperativ absolut și nu îmi imaginez o întoarcere în trecut. Trebuie să ducem mai departe visul european al părinților fondatori, adică o integrare, o federație… Sunt capabile popoarele europene de acest gest de încredere? Să nu uităm de diversele referendumuri care au loc în ultimii ani în Europa, cum e cazul cu Marea Britanie, sau cu Olanda. Oare trebuie să luăm în considerare o întoarcere înapoi, așa cum doresc mai multe mișcări populiste astăzi în Europa? Eu cred că trebuie să găsim calea de mijloc, să demonstrăm că Europa este utilă, este necesară, și că este un element esențial pentru stabilitatea globală. Trebuie să ne axăm pe crearea unei Europe a realităților, o Europă care să răspundă concret la nevoile oamenilor, în domenii precum cele pe care le-am amintit – energie, inovație, educație, universități – iată domenii unde progresele sunt tangibile, pot fi măsurate. Trebuie făcute eforturi pentru ca europenii să scape de această viziune negativă care este susținută de prea mulți responsabili politici – care consideră mereu că pentru orice problemă e vina Europei și niciodată a statelor naționale. Trebuie să demonstrăm că Europa poate oferi soluții concrete, să fim mândri de Europa, să demonstrăm că spiritul european poate face diferența în Africa, în Orientul Mijlociu, în Balcani, – acolo unde există dificultăți Europa trebuie să ofere soluții, să dovedească îndrăzneală, imaginație, chiar o politică de apărare mult mai puternică, mai ambițioasă, mai îndrăzneață.

AUDIO –

 

 

Dominique de Villepin: "Furia popoarelor trebuie luată în serios"

Fostul premier și ministru de externe francez Dominique de Villepin s-a aflat la București, pentru o serie de o conferințe despre viitorul Europei. Marți, fostul…

RFI.RO

 

Smaranda Dobrescu Intrebat de invatatura ce poate fi trasa din alegerile din Austria, M. de Villepin raspunde: "În primul rând că furia și teama popoarelor europene trebuie luate în serios! Există astăzi în Europa mari îndoieli, mari îngrijorări. "
Cu toata relativa mea simpatie pentru Domnia sa, avand in vedere oponenta fata de Sarkozy si dezacordul fata de invazia din Iraq, i-as aminti ca o multime furioasa se aduna regulat in orasele Frantei manifestand in primul rand impotriva concedierilor facile si a altor detalii nesatisfacatoare pentru lucratori din noul Cod al Muncii drept pentru care azi CGT a programat intrarile in greva a diverselor ramuri. Deocamdata, cei din energie, anume centralele nucleare. Urmeaza transporturile, etc. Nu e oare modificarea Codului Muncii o isprava a politicilor UE neoliberale?

 

Mihai Ion Turcu Domnul Villepin expune deziderate.

Faptuitorul si infractorul

Faptuitorul si infractorul – 26 mai 2016

 

Dinica Roman shared Gheorghe Piperea's post.

 

Gheorghe Piperea

May 25 at 1:02pm

Al doilea om in stat este acuzat de favorizarea faptuitorului si de marturie mincinoasa. La prima vedere, ar trebui sa ne enervam sau, dupa caz, sa ne rusinam ca am trimis asa ceva in Parlament. Dar nu va grabiti. Desi, personal, am multe chestii sa ii reprosez respectivului, inclusiv faptul ca cele 4 coduri adoptate in 2009 prin asumarea raspunderii guvernului, adica, fara dezbatere, au fost redactate in timpul prim-ministeriatului sau (2005-2008), la o analiza atenta a textelor legale incriminatoare se pot vedea niste hibe enorme ale legii. Nu ma intereseaza apectul procedural (pentru asta sunt platiti avocatii alesi de cel in cauza) si nici cel politic (pentru asta sunt destui opozanti ai celui in cauza care au acum o paine de mancat in an electoral) ori cel mediatic (se scrie deja masiv pe aceasta tema). Ma intereseaza chestiuni de tehnica legislativa si de politica penala. De fapt, ne intereseaza pe toti fix aceste din urma doua aspecte.

Notiunea tehnica de "faptuitor" nu este definita deloc in Codul penal sau in Codul de procedura penala. In treacat si la modul empiric, Codul de procedura penala aminteste de acest concept ajuridic, atunci cand, spre exemplu, stabileste "dreptul" oricarei persoane de a-l prinde pe faptuitorul unei infractiuni flagrante. 
Faptuitorul, insa, este atat cel care face fapte rele (iar un faptuitor de acest gen poate fi si achitat pentru ca, spre exemplu, fapta nu e atat de periculoasa incat sa atraga o raspundere penala), cat si cel care face fapte bune. Cu riscul de a comite o impietate, as zice ca faptuitori pot fi considerati chiar si autorii Faptelor, din Noul Testament. 
Spre deosebire de "faptuitor", reactia legala este mult mai precisa si mai energica in privinta persoanelor fata de care s-a declansat un proces penal si care sunt definiti, dupa caz, ca : suspect, inculpat sau infractor (condamnat). Toti acestia sunt definiti de lege si, in ce-i priveste, e aproape imposibila o confuzie sau o dificultate de identificare. 
Suspectul este cel banuit, la modul rezonabil, ca ar fi savarsit o fapta penala, asa cum rezulta din probele si datele de la dosar (art.77 Cprocpen). Interesant este ca suspectul, desi are drepturi similare cu inculpatul, el nu este considerat parte in procesul penal, asa cum este inculpatul. 
Inculpatul este cel impotriva caruia s-a pus in miscare actiunea penala, adica a fost oficial acuzat (art.82 Cprocpen). 
Infractorul este cel care a fost condamnat definitiv pentru o fapta penala. 
Vechiul cod penal incrimina fapta aceluia care l-ar fi ajutat pe infractor sa scape de consecintele penale ale infractiunii. 
Actualul Cod penal, insa, incrimineaza fapta celui care ajuta un "faptuitor" sa scape de rigorile procesului penal sau de consecintele infractiunii. Nu un suspect, nu un inculpate, nu un infractor : un faptuitor. Asa rezulta din actualul art. 269 Cpen, fapta de ajuta un faptuitor de rigorile unui process sau de consecintele penale ale unei infractiuni este insasi o infractiune. 
Doar ca, din punct de vedere tehnic, faptuitorul nu este definit. Ar fi si imposibil, avand in vedere nu doar multitudinea de sensuri pe care le-ar putea avea cuvantul "faptuitor", ci si pentru ca un faptuitor (sau chiar un suspect ori un inculpat) ar putea fi, foarte bine, achitat de judecator. Actualul art. 269 Cpen pare, in plus, a anticipa solutia judecatorului si a stabili ex ante ca un faptuitor va fi condamnat, eliminand atat prezumtia de vinovatie, cat si competenta judecatorului de a spune dreptul. Nu se mai pune problema ca instate sa stabileasca solutia vinovatiei sau nevinovatiei "faptuitorului", caci acest lucru este deja "adjudecat" odata ce procurorul spune ca "faptuitorul" este vinovat; in consecinta, un ins care il ajuta pe acest faptuitor este deja vinovat el insusi! 
Daca ne luam dupa practica recenta a Curtii Constitutionale (care a decis, spre exemplu, in legatura cu art. 301 Cpen, referitor la o varianta de conflict de interese, ca este neconstitutional, intrucat contine o sintagma - activitate comerciala - care nu mai exista legal), inseamna ca incriminarea penala a favorizarii faptuitorului este si ea neconstitutionala, din moment ce faptuitorul nu are o definitie legala si precisa din punct de vedere tehnic.

Cam aceleasi lucuri se pot spune si despre incriminarea faptei de marturie mincinoasa (art. 273 Cpen) - fapta de a minti sau de a ascunde adevarul in fata organelor de ancheta penala nu poate fi incriminata fara a contrazice Constitutia. Daca cel pentru care s-a mintit ori s-a ascuns adevarul este sau nu vinovat este o chestiune ce tine de competenta judecatorului, a instantei de judecata. Din modul in care este incriminata fapta de la art. 273 cpen pare ca adevarul este cel spus de organul de ancheta penala, fara a mai prezenta importanta finalitatea procesului penal, aceea de a dovedi (ne)vinovatia inculpatului.

Ne putem intreba, in fata acestor realitati normative : de ce am mai avea nevoie de judecatori? Nu ar fi suficiente constatarile organelor de urmarire penala? Ar fi mai rapid, mai ieftin, mai suplu ...

In decursul ultimilor doi ani, mai mult de 40 de articole din cele doua coduri au fost declarate neconforme cu Constitutia. Din pacate, carpirea codurilor se opereaza, in aceste momente, prin ordonante de urgenta. Este clar atat faptul ca cei care, in 2009, s-au grabit cu adoptarea prin asumarea raspunderii a acestor coduri, cat si cei care se grabesc cu carpelile prin ordonante de urgenta ale acelorasi coduri facute svaiter de CC, nu stau prea bine la capitolul dezbatere democratica. Dar marea, iritanta intrebare este alta : cum stau respectivii la tehnica legislativa si la politica penala? La ce sa ne asteptam noi, ceilalti, dinspre statul de drepti roman?

 

Mihai Ion Turcu Urmarind modul de lucru al DNA "suspiciunea rezonabila" ar fi ca Domnule Presedinte al Senatului ex premier este deocamdata "agatat" cu ceva ca punct de plecare pentru altceva. Sa asteptam.

Dobanzile negative si casele de asigurari de sanatate

Dobanzile negative si casele de asigurari de sanatate – 2 mai 2016

Draghi Puterity

 

Am auzit ieri o chestie parsiva despre ce efect au dobanzile negative practicate de BCE asupra... caselor de asigurari de sanatate din Germania.

Ei bine, deoarece asiguratilor si se trage cota de asigurari sociale la primirea salariului, care se plateste peste tot la sfarsitul lunii, casele de asigurari se trezesc dintr-o data cu o suma mare de bani, pe care trebuie sa o repartizeze, in timp, medicilor pentru serviciile prestate. Medicii trimit de regula caselor de sanatate situatia tratamentelor o data la trei luni. Si astfel casele de asigurari, care oricum erau un mecanism destul de parazitar in relatia dintre medic si pacient (de ex. costurile de administrare sunt mai mari decat toate sumele platite pentru asistenta stomatologica) sunt la randul lor jefuite de banci, care iau din banii asiguratilor sub forma dobanzilor negative.

Ma intreb daca nu cumva se intampla ceva similar si cu fondurile de pensii.

Totul se intampla pentru ca, zice Mario Draghi (cel scolit la Goldman Sachs), bancile, private fiind, nu pot fi obligate sa acorde credite economiei reale, si singura metoda de a le forta sunt aceste dobanzi negative.

Si ma mai intreb daca nu cumva in aceste conditii "de vis" si Romania va fi invitata sa adere la moneda Euro. Ca in Schengen, acum ca se impart refugiati si se platesc amenzi de catre cei care ii refuza, aud ca vom fi invitati in curand.

 

Dinica Roman La nevoie iei de unde sunt bani si iti ceri scuze dupa. Spre deosebire de socialism, capitalismul ia de la multi si da la putini.

 

Smaranda Dobrescu Iata o intrebare, Draghi! La pensii, de obicei administratorii au un custode care pentru fondurile de pensii fac un contract diferit de celelalte angajamente.Sigur ca rata inflatiei este stipulata in contract ca si dependenta fata de ea. Avand in vedere insa comisioanele luate de catre administratori, acestea sunt pozitive intotdeauna , constante si se aplica atat la contributia lunara cat si la suma cumulata in cont individual. De aceea daca custodele aplica dobanda negativa comisionul administratorului ar fi si el mai mic si acesta va gasi o solutie. In concluzie,ca sa nu sufere cuantumul individual din cauza recesiunii, ar trebui ca sa scada comisionul administratorului (prin lege, la noi) sau custodele sa nu aplice dobanda negativa.

 

Dinica Roman Am citit ca administratia privata a pensiilor costa aproape o treime din valoarea depusa. Fondurile de pensii nu aveau cum sa mai faca profit in economia occidentala a ultimilor 16 ani. Privatizarea pensiilor este inca o schema de redistributie de la cei multi la cei putini.

 

Smaranda Dobrescu Pe legea noastra comisionul lunar este de 2,5% din contributia lunara si o,o5% lunar din capitalul din contul individual cumulat . Daca nu am gresit, la o vechime medie de 30 ani, se pierde cca 4% din contributia totala. (daca nu exista rentabilitate sau nu au mai schimbat ceva)

 

Preda Mihailescu Bie - atunci le luam casele!

 

Dinica Roman Fara violenta nu se poate caci ni s-a bagat tuturor in cap ca proprietatea este sfanta, chiar si mai ales cea obtinuta prin joaca pietei.

 

Mihai Ion Turcu Noi avem pensii prin asigurare la stat. Asigurarile private sunt fictiune. problema noastra este ca fondul de pensii a fost introdus in buget (?), ante era separat si administrat de stat, separat. Poate fi administrat de o banca de stat CEC?

 

Preda Mihailescu MIT @ Nu stiu, dl Turcu - dar daca incepe modelul in Germania, si fondul fix de pensii se consuma pentru ca au facut o gaurica mica in caldare prin care se scurg zinsuri negative - si daca nemtii inghit asta, cred ca semnalul este foarte pernicios pentru toata Europa. De sperat sa reactioneze Germanii.

 

Smaranda Dobrescu Sistemul public de pensii bazat pe asigurari obligatorii are drept ordonator de credite Ministerul Mincii si.banii se distribuie lunar pensionarilor si se colecteaza de catre Trezorerie. Pensiile private nu sunt chiar o fictiune, functioneaza din 2008 in sensul ca colecteaza un procent din contributia individuala care in loc sa fie directionata spre distribuire in sistemul public, se capitalizeaza .Exista administratori de pensii autorizati special in acest scop care tin activele respective la banci (custozi). Bancile nu administreaza. Orice lucrator sub 35 ani este contribuabil din oficiu la sistemul de pensii p[rivate obligatorii.

Mihai Ion Turcu Ne aflam astfel in avantaj (siguiranta) sau nu ?

 

Smaranda Dobrescu Ne aflam intr-o situatie in care logica negativa e determinanta. Daca nu am conta pe rentabilitatea teoretica a investirii acestor bani capitalizati, sistemul public care nu inmulteste nici teoretic nici practic banii , in deficit in crestere, ar ajunge in situatia sa diminueze pensiile datorita unei rate de inlocuire lucrator /pensionar subunitara. Sistemele publice de altfel sunt in criza (nu atat de profunda ca la noi) de aproximativ 10-15 ani datorita cresterii sperantei de viata, a cresterii somajului si a factorului demografic deprimant in Europa.

 

Preda Mihailescu Smaranda Dobrescu @ Ei vor sa ne sperie si sa ne dea la cap, noi voiosi le spunem nu. Au trait oameni cu un dolar cateva luni dupa razboi - dar o sa se limpezeasca cumva apele ... sunt atatea descoperiri care dorm, atatea rezerve in oameni!

 

Smaranda Dobrescu Cred ca e primul cuvant incurajator pe care il aud de ceva timp. Multumesc ca ganditi astfel.!

 

Smaranda Dobrescu Sistemul public de pensii din Germania nu-si pune problema dobanzilor negative, caci banii pe masura ce se colecteaza se distribuie in aceeasi luna pensionarilor. Doar in sistemul privat obligatoriu sau facultativ, adica sistemele cu capitalizare care sunt insa reduse se pot ivi probleme legate de dobanzi negative. Dar daca se lucreaza cu unitati de cont, e posibil sa nu intervina greutati.

 

Preda Mihailescu Smaranda Dobrescu @ Nu stiu - nimeni nu stie ce fac ei cu banii, si nici ce se petrece cu banii pe care noi ii depunem, ce va fi in 20 de ani!

 

Mihai Ion Turcu Statul ar putea pastra cateva afaceri monopol de stat rentabile investind in acestea fondurile de asigurari de sanatate si pensii plus profitul monopolului. (?)

 

Smaranda Dobrescu De acord, dar fara banii de asigurari de sanatate, caci acestia fie daca provin din sistemul public sau din cel privat nu se capitalizeaza ci se consuma lunar.

 

Mihai Ion Turcu Prognoza optimista in UE era ca mutarea varstei de pensionare la 65 sau 70 de ani , deci aproape de durata vietii, scurteaza perioada de aflare in pensie.Majoritatea pensionarilor urmau sa traiasca in asezaminte de ocrotire pentru batrani, care pot fi mai scumpe (private) sau mult mai ieftine decat costul vietii autonome a unui batran, in consecinta cuantumul pensia fiind calibrat la costul mediu al acestei orotiri in asezaminte pentru "seniori" .Proiectia includea si o tendinta manifesta, in unele state UE evidenta, ca barbatii mor inaintente de pensionare sau imediat dupa.Proiectiile nu au avut in vedere dar au acuma faptul ca asistenta medicala si medicamentele se scumpesc in progresie geometrica, pensiile urmand sa poata acoperi asemenea costuri.Nu s-a avut in vedere faptul ca locurile de munca sunt in scadere si angajatorii tind sa angajeze tineri, mai s;lab platiti si peste masura folositi, repede decartati si inlocuiti cu alti tineri, vrestnicii peste 50 de ani pierzind definitiv speranta de a mai fi angajati odata indepartati din viata activa, fara sa aiba beneficiul unei pensii. Nu s-a avut in cedere migratia interna si externa de forta de munca tanara si ieftina.Costurile produselor farma si a asistentei medicale cresc exponential in mod artificial.Sistemul medical este programat sa creasca costurile, domaniul a devenit una din marile afaceri capitaliste generatoare de profit. Moderare poate sa faca concurenta unui puternic serviciu sanitar public reglementat in asa fel incit sa franeze avantul scumpirilor artificiale a asistentei medicale.(Este complet nedeontologic sa operezi pe cord deschis un batran de peste 80 de ani care va muri peste cateva luni printre altele si din cauza operatiei extrem de costisitoare, tehnic reusite" care n-ar fi trebuit sa fie indicata nici operata.)

Preda Mihailescu MIT @ Moda, dl Turcu - si probabil profitul. Imbrobodeste pe oameni in mod subliminal, multi merg cu gloata si nu stiu! Tata trecut de 80 de ani primea sfaturi de la colegi mai tineri, ce medicamente si operatii sa mai faca, pentru cutare simptom difuz, de batranete. Daca era novice, se lasa cu o medicatie riscanta si costisitoare. Fiind insa de meserie, le raspundea linistit - cutare simptom imi lasa 10 ani, cutare 15, si eu am peste 85. Ce vrei sa optimizez eu, baiete? Oare nu anii de viata pe care ii mai am de trait. Si asa l-a ajutat Dumnezeu sa moara in prima zi cand a fost nevoie sa fie spitalizat, la 91 de ani. Caci nu vroia sa fie dependent, in ruptul capului. Si l-a ajutat Dumnezeu. Poate era o simpla deranjare digestiva, poate era un cancer - cum banuieste un prieten de familie. Dar ce importanta are? Noi oricum nu am resimtit nevoia sa stim!

 

Smaranda Dobrescu In vestul Europei varsta de pensionare este in majoritate la 68 ani si se vorbeste de 70 cat de curand. Masura, daca gandim strict dpdv tehnic ajuta sistemul sa mareasca pensiile sau cel putin sa reuseasca sa si le plateasca pe cele stabilite, cu conditia ca numarul contribuabililor de varsta activa sa ramana constant si salariile sa nu scada. In timpul crizelor in Europa si SUA, marirea varstei de pensionare nu mai are efectul scontat intrucat plusul de contributie este sters de somajul si salariile limitate. Decidentii politici stiu ca una din cele mai mari probleme actuale ale bugetelor publice este dificultatea in crestere de a tine sustenabile sistemele publice de pensii in conditii de demografie, somaj masiv si ridicarea sperantei de viata. Cresterea pretului la medicamente poate fi privita intr-un fel si ca intentia unor cinici decidenti politici de coniventa cu fabricantii de medicamente sa mai scada din numarul beneficiarilor varstnici pe cale naturala. TTIP-ul daca va fi perfectat va fi foarte"eficient" in acest demers.

 

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu De sperat este ca TTIP sa fie respins. Sistemul capitalist are nevoie de o revizuire fundamentala nu de paleative si genocid civilizat.

 

Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Genocidul civilizat este insa planificat - si trebuie sa trecem prin perioada de purgatoriu care va duce la infrangerea acestor planuri! In ceea ce priveste varsta de pensionare - ea nu este o varsta, este o atitudine. Nu varsta in sine conteaza - ce conteaza este daca societatea este capabila sa ofere oamenilor mai in varsta conditii de munca conforme cu biologia, care face ca ei sa aiba mai multa experienta dar mai putin tonus. Daca varsta se priveste ca o cifra contabila, si batrani devin niste tineri mai putin productivi, nici economie nu va fi, nici alt avantaj!

 

Mihai Ion Turcu Intram in tehnicalitati psihologice dezvoltand ideea de mai sus. Persoanele rutinate sunt net mai productive decat incepatorii. Am uneori pentru unii o intrebare :"Unde credeti ca veti ajunge fiind atat de grabiti?" 10 ani am studiat ritmicitati fundamentale, ceasuri biologice inscrise in programul genetic si efectele incalcarii lor prin Zeigeberi introdusi organizational. Rexulta o catatrofa bilogica, psihofiziologica, psihica si personala.

 

Smaranda Dobrescu Reforma structurala a pietei muncii impusa de nemti a facut o regula din contractele de munca pe perioada determinata iar cele pe perioada nedeterminata o exceptie, din ce in ce mai rara. In acest fel ideea de cariera dispare sau se diminueaza odata cu flexibilitatea pietii muncii. Daca la varste tinere si medii poti recalifica un lucrator, chiar cu studii superioare, la 65 de ani daca treci omul in alta meserie, atunci se pierde atat experienta cat si tonusul, Firma si economia au doar de pierdut.NU mai vorbimde psihicul omului..

 

Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Sunt incantat ca exista studii psiho-fiziologice care sustin aceasta evidenta vesnic maturata sub tapet. Ar trebui sa fie mai cunoscute!

 

Mihai Ion Turcu Preda Mihailescu , finalul acestui studiu a fost teza mea de doctorat, publicata in rezumat si cam atata pentru cercetarea este pe organizatie militara.La data respectiva a fost a II-a cercetare de gen mondial prima fiind realizata in Franta, tot pentru armata, in laborator. A mea pe viu.

 

Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Daca ati traduce-o in engelza si publica-o, azi probabil ca nu mai este protejata ...

 

Mihai Ion Turcu Astazi este metodologic depasita. Cercetarea a pornit din nevoi practice, respectiv prevenirea suicidului sau omuciderilir idiopatice ( inexplicabile) frecvente intr-o activitater militara standard. personal aveam responsabilitate directa in preventiefiind abilitata de a admite sau nu pe cineva in acea activitate, temporar sau definitiv.cercetarea franceza privea activitatea in schimburi intr-un submarin aproximativ reprodus intr-un laborator. Psihologia nu admite ideea de "idiopatic" . Activitatea fragmenta artificial ritmul nictemeral al veghei-somnului, timp de aproximativ un an, la subiecti barbati tineri initial militar apti deci sanatosi, fara tulburari psihice sau dizarmonii ale personalitatii (exoertizati). In acel regim, se da pestecap sistemul psihoneurofiziologic reglat genetic, cu efecte mintale si comportamentale severe, parte posibil ireversibile, printre manifestarile comportamentale fiind si cele suicidale si omicidale in conditii de afectare fiziologica a intregului si creierului, functiunile superioare in speciual. remediile sunt simple si laindemana in conditiile altui fel de organizare a activitatii. Ce lipseste cercetarii sunt niste analize de laborator a unor produsi biologici, atunci , nu tehnic ci institutional nerealizabile. (Am incheia anul universitar si tocmai m-am decis sa ma retrag definitiv si complet din activitate, prin decizie proprie).

 

Preda Mihailescu Mihai Ion Turcu @ Mi se pare foarte valoroasa cercetarea! Ca o mica paralela, frate-meu s-a impus in occident, de indata ce a putut circula (inainte de 90 nu il lasau nici in Bulgaria, din cauza mea), prin lucrarile lui de teren din anii '80 - care au surprins pe antropologii francezi de valoare, prin caracterul lor integral, holistic - si perseverant. Recunosteau ca nu ai mai vazut asemenea lucrari la ei, pentru ca oamenii sunt compartimentati si grabiti - el avusese ani in sir timp sa documenteze aceeasi mica zona rurala, din cele mai diverse puncte de vedere. Cu aceasta experienta in minte, ma gandeam ca acel studiu ar putea avea ecou, chiar daca nu folosea toate mijloacele de laborator - dar are alte calitati care dispar, din aceleasi motive: compartimentare, graba, publish or perish!

 

Mihai Ion Turcu Sunt total in dezacord cu ce se intampla acuma atat in medicina cat si in psihologie prin fragmentarea obiectului si pierderea din vedere a intregului, excesiva si obligatoria "protocolare" a practicilor clinice, totul dictat de mercantilizare si birocratia implicita, sub influenta americana, un soi de simplism mecanicist tehnologizat. In invatamant sunt curicula se simplifica pana la simplism cu eliminarea componentei teoretice.Stiinta fara teorie nu exista.Invatamantul nu este doar informativ ci si formativ, componenta teoretica, este mental formativa. Accentul cade pe "a face" nu pe "a sti" si a face in cunostinta de cauza. Umanul prin complexitate genereaza individualul -personalul absolut. Oamenii sunt "ca toti oamenii, ca unii upameni si fiecare numai ca el". Numai ca el este complet sacrificat pe apltarul standardizarii fortate. Revine in forta mecanicismul.

Eu, Daniel Blake

Eu, Daniel Blake – 17 mai 2016

 

Smaranda Dobrescu

Un film cat o epoca: epoca lui Hollande si a lui Macron, a social democratilor interesati de profitul companiilor, a tinerilor lipsiti de slujba si flamanzi , a varstnicilor confruntati cu servicii sociale vicioase si din ce in ce mai birocrate. Insasi actiunea filmului prezent acum la Cannes este un contrast umilitor fata de sfidarea multimii de yachturi ancorate in jur. . De aici pana la a considera social democratia a nu apartine stangii, mai e un pas. Eu nu-l voi face caci am cunoscut si autentici social democrati de stanga. Cei care insa nu i-au vazut, auzit, trait langa acestia, au tot dreptul sa se indoiasca.

Ken Loach : « Pour les sociaux-démocrates, la priorité est que le patron fasse des profits »

MIS À JOUR : 13-05-2016 18:10 -CRÉÉ : 13-05-2016 17:22 INTERVIEW – A bientôt 80 ans, Ken Loach est un cinéaste plus engagé que jamais. « Moi, Daniel…

HISTOIREETSOCIETE.WORDPRESS.COM

Eugénia Paraschiv Profitul cere nu doar lucrători/muncitori prost plătiți, ci și controlul și securitatea lor deopotrivă.O, ce-ar fi de-ar sesiza experții independenți de la noi, universitari ori ba , cum educă misterios patronatul, Mac Donalds, nu de alta dar așa poate scuturile anti- pro-educație n-ar mai călării lumea cu nonșalanța invizibilului....

Smaranda Dobrescu Daca as lucra la vreun organism de control cum ar fi Inspectia Muncii sau cel care se ocupa de controlul sanitar al alimentelor, as face un program de control preferential pentru Mc Donald.. Acolo gasesti exploatarea tinerilor lucratori manifesta in toate directiile posibile, gasesti hrana cu tot felul de chestii anorganice, alimente reciclabile, etc. Educatia ar trebui facuta si copiilor si parintilor sa evite aceste preferate de copii ocazii de imbolnavire..

Eugénia Paraschiv Da, și în plus sînt pontați într-un sistem imposibil de verificat, primesc email că au fost vizitați de-un client misterios și-n noapte vezi doamne n-au respectat ordinea punerii pe tavă, așe că adio sporuri de performanțe ori clanțe ;) ......aici intră-n discuție și autonomizarea controlului exercitat de patronate deasupra instituțiilor statale?

Eugénia Paraschiv Scump dom"le, scump: 2 000 lei pentru o lună-25 zile lucrată(e) noaptea cu doar 6 zile libere la care se adaugă orele-n plus lucrate dincolo de ieșirea din tură la 8,00.....))))))))))))

Smaranda Dobrescu Nu, teoretic. Dar daca contractul de munca individual prevede toate cazurile posibile de neindeplinire a sarcinlor, cum ar fi sa dea intai "buna seara" clientului si abia apoi sa-l intrebe cu ce-l poate servi, iar lucratorul face invers, s-a invartit de penalitati financiare. Cele ale statului in general se aplica patronilor, care nu stiu cum fac, dar afla mereu din timp cand apare acel control..

Prospectiv A-z .
Mi-aduc aminte cum recent dupa 1990, lumea se intalnea in BUcuresti la noul deschis McDo. Era luminat, erai servit prompt si totul la vedere, erau primii americani care sa ne *elibereze* de mitocania si lipsurile sectorului alimentar public de pana la 1990. Problema putea fi sesizata chiar de pe atunci insa, plecai ușurat dela McDo.

Dinica Roman "Lorsqu'un banquier d'affaires comme Emmanuel Macron devient ministre de l'Economie dans un gouvernement socialiste, peut-on encore faire la différence entre la gauche et la droite ?

Mais les sociaux-démocrates n'ont jamais été de gauche ! Pour moi ils ont toujours été de droite, d'une façon ou d'une autre. De droite extrême ou modérée. Mais jamais de gauche. Blair n'était pas un homme de gauche, Brown n'était pas un homme de gauche. La guerre impérialiste en Irak à laquelle nous avons participé, ce n'est pas la gauche, c'est la droite dure ! Pour les sociaux-démocrates, la première priorité est que le patron fasse des profits. Avant tout le reste. Pour moi la vraie gauche doit se distancier au maximum des sociaux-démocrates et mettre la défense des travailleurs en tête de ses priorités."

Cred ca aici putem generaliza, social democratia s-a dovedit a fi inca o fatada a neoliberalismului nu doar in Marea Britanie.

Smaranda Dobrescu "Cred ca aici putem generaliza, social democratia s-a dovedit a fi inca o fatada a neoliberalismului nu doar in Marea Britanie."
Cu voia ta, Dinica, as nuanta: Incepand cu ultima criza din 2008 partidele social democrate s-au manifestat in general ca o fatada a neoliberalismului. Chiar si unele partide socialiste, considerate de stanga radicala, precum Syriza, au plecat steagul stangii. Motivele obiective sau mai putin obiective le-am mai discutat la grup. As aminti de social democratii cu contributii importante doctrinare din trecutul post WWII, Bruno Kreisky, Willy Brandt, Olof Palme care au alaturat in politica ideile democratice de separarea puterilor in stat,respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, multipartidismul, votul universal de ideile sociale precum protectia sociala, asigurarile sociale, solidaritatea, echitatea. Daca social democratia de atunci si cea din tarile nordice nu o consideram autentica, atunci care stanga mai ramane sa analizam? Comunismul. O societate totalitara, in care statul avea intreg controlul asupra economiei si nu asigura niciunul din aspectele democratice amintite mai sus. Oare stanga poate sa se manifeste doar intr-un regim totalitar? 
La noi ce politica s-a manifestat dupa revolutie cand s-a elaborat primul Cod al Muncii in 2001, prima lege a pensiilor bazate pe echitate in 2000, legea somajului in 2001, a persoanelor cu dizabilitati, legea asistentei sociale care sa satisfaca capitolele Cartii sociale europene modificate?

Dinica Roman Doamna Dobrescu, daca stiam ce risc generalizand... 

Numai ca lumea merge mai departe generalizand: in toate regimurile totalitare statul controleaza economia, iar in democratii totul este invers decat in totalitarianism. Inainte sa ne gandim daca stanga se poate manifesta doar in regim totalitar, constat ca neoliberalismul devine din ce in ce mai totalitar. Quel Bordel!

Nu cumva social democratia a fost o inventie de facto a lui Bismarck, prieten al privilegiilor unei minoritati, care a inteles sa plateasca un pret pentru a evita Comuna dincoace de Rin? 

Social democratia functioneaza de minune atunci cand afara e un bau-bau care sa-i omeneasca pe privilegiati.

Smaranda Dobrescu Exista niste conditii externe de functionare corecta a social democratiei, in lipsa carora aceasta dispare in mod obiectiv: Criza social democraţiei este în strânsă legătură cu schimbarea balanţei de putere între capitalism şi democraţie. Structurile de oportunitate pentru tehnocraţi ca şi abordările politice combative s-au deteriorat. Pentru a mări asertivitatea politica, social democraţia are nevoie să redescopere proiectul său de utopie care să lupte pentru reechilibrarea balanţei dintre mandatul universal democratic şi interesele particulare ale capitalului. 
Conducerea politică a societăţii de către o ideologie care demonizează statul şi glorifică piaţa a făcut ca în toate democraţiile vestice statul bunăstării să fie demolat. Patru decade de politici neoliberale au schimbat dramatic distribuţia primară, au divizat societăţi şi au slăbit statele. Când instabilitatea sistemică a capitalismului financiar nu a mai putut fi ignorată, a fost deja prea târziu pentru o reîntoarcere.
Revenirea social democratiei inseamna dobandirea unei surse de putere. Impreuna cu Prospectiv A-z am coautorat un articol care descria utopia ca o sursa noua de putere, ce poate fi pregatita prin educatie. Se simte nevoia urgentă a relegitimizării discursului de stânga, uitat până şi de guvernarea actuală de stânga, în vorbă ca şi în faptă. Este nevoie de multă educaţie, începând cu demontarea clişeelor liberale: statul nu mai este necesar decât doar figurativ, statul naţiune nu mai corespunde realităţii, piaţa este cea care reglează lucrurile de la sine, sectorul privat este un administrator mai bun decât statul, spiritul liberal este incompatibil cu redistribuirea către cei cu inegalităţi de destin, responsabilizarea cetăţeanului până intr-acolo încât statul să fie exonerat aproape de orice responsabilitate în ce priveste sănătatea, pensia, nivelul de trai, calitatea vieţii. Categoria celor aflaţi sub standardele normale de calitatea vieţii ca şi cea a intelectualilor vor trebui să realizeze că trenul neoliberal este plin, şi nu mai are opriri in staţia România.
http://blog.prospectiv.org/.../utopia-o-solutie-de-iesire...

Grupul Prospectiv™ : Utopia, o soluţie de ieşire din criză a social…

BLOG.PROSPECTIV.ORG|BY GRUPUL PROSPECTIV

Dinica Roman M-ati zapacit de tot caci nu mi-e clar daca si cat suntem sau nu de acord cu generalizarea spuselor lui Loach. :-(

Smaranda Dobrescu :-) Nu sunt de acord cu generalizarea lui Loach. Au existat si teoretic pot exista si in continuare perioade de guvernare social democrata autentica care se cer de la sine cand balanta de putere dintre capitalism si democratie se dezechilibreaza.

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu. Statul prin definitie are rostul de a asigura stabilitatea unui mare grup social dintr-un teritoriu circumscris asupra caruia exercita jurisdictie prin mandat de la cetateni. Nu exista stabilitate fara justa balanta. Ideea beahaviorista ca societatea se autoregleaza etc. este primitiva si netemeinica. Da sistemele complexe sunt autoreglate, cele umane includ in variabile umanitatea si rationalitatea , altceva decat procesele mecanice, si se regtleaza uman.

Smaranda Dobrescu Se regleaza uman, prin rationalitate sau dimpotriva...

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu Cand este dimpotriva atuncea prin emotionalitate si nu se regleaza ci se desechilibreaza dar nu subzista.

Smaranda Dobrescu „Lumea se află într-un punct periculos, din cauza politicilor neoliberale", a spus regizorul Ken Loach în discursul de acceptare a premiului." Filmul Moi, Daniel Blake a luat Palme d`or a festivalului de la Cannes 2016.

Citeste mai mult: adev.ro/o7lcf3

Cristian Mungiu, premiat pentru regie la Festivalul de la Cannes. Filmul lui Ken…

ADEVARUL.RO|BY DOINEL TRONARU